Mentalitatea şi lipsa pistelor ţin tulcenii departe de bicicletă

Tulcenii nu folosesc bicicletele din cauza lipsei pistelor dedicate, dar şi a mentalităţii, este concluzia generală a dezbaterilor prilejuite de evenimentul „Tulcea pe două roţi”.  Găsirea unor soluţii pentru amenajarea unor piste de biciclete care să elimine conflictul autovehicul-bicicletă în municipiu, un oraş cu străzi înguste, este una dintre problemele pe care administraţia locală trebuie să o rezolve.

Refacerea unor zone urbanistice precum Parcul Personalităţilor, strada Portului, zona Sindicatelor şi Faleza Dunării, dar şi transformarea străzilor din zonele vechi ale oraşului în străzi cu sens unic sunt câteva dintre propuneri.

„În municipiu, din păcate, oricât ne-am dori să avem piste separate este logic că nu se poate.  Pista Velo 6, care intră prin Timiş, va trece prin oraşul Tulcea şi va ajunge la Sfântu Gheorghe, de exemplu. Unele zone pot fi refăcute urbanistic în aşa fel încât anumite lucruri pe care noi le vedem acum în Parcul Personalităţilor, strada Portului, zona Sindicatelor, Faleza, se pot restrânge şi crea piste separate”, a precizat primarul Ştefan Ilie.

Declaraţia vine în contextul în care şeful Serviciului Rutier Tulcea, comisar şef Aurel Lefterache, şi-a exprimat speranţa că se vor găsi soluţii pentru amenajarea unor piste de biciclete care să elimine conflictul autovehicul-bicicletă.

„Circulaţia pe biciclete se desfăşoară pe aceleaşi căi de comunicaţie pe care se deplasează şi autovehiculele din lipsa altor componente de infrastructură care să asigure separarea fluxului de trafic vehicule-biciclete. Sperăm că vor fi şi soluţii în acest sens. Ne-am bucura dacă s-ar găsi soluţii pentru amenajarea unor piste de biciclete care să elimine conflictul autovehicul-bicicletă. În accepţiunea mea, bicicleta reprezintă la momentul de faţă un obiect pe care o parte din populaţie îl foloseşte pentru recreere, o parte pentru deplasarea în mod curent, pentru rezolvarea problemelor personale. Din punctul nostru de vedere, susţinem atitudinea pozitivă a autorităţilor publice locale cât şi a cluburilor de ciclism. Ne vom apleca asupra propunerilor pe care le veţi face şi cu siguranţă veţi găsi în noi un partener”, a spus comisar şef Aurel Lefterache.

La dezbatere a participat şi Andreea Matache, arhitectul municipiului Tulcea, dar şi reprezentanţi ai cluburilor Explorer şi Pelican.

Arhitectul municipiului a propus interzicerea circulaţiei maşinilor în zonele vechi ale oraşului şi transformarea străzilor în sensuri unice.

„Cred că Tulcea are un avantaj, faptul că este un oraş panoramic, nu unul plat. Bicicleta are acest avantaj să te ducă în acele locuri de belvedere. Propunerea mea este că uşor, uşor trebuie să scoatem maşinile din zonele vechi ale oraşului. Maşina nu face decât să le îngreuneze această povară a vechimii lor. Foarte multe case ajung să nu fie restaurate sau sunt într-o formă care le depreciază valoarea. Toate străzile, uşor, uşor trebuie să fie transformate în străzi cu sensuri unice, să aibă piste de biciclişti. Trebuie să ţinem cont şi de traseele informale pe care oamenii şi le fac prin propriile lor nevoi. Consider că pentru Tulcea trebuie să existe o infrastructură generală care poate fi reglementată. Este foarte frumos traseul între cele trei lacuri, Câşla, Ciuperca şi Zaghen. Deja se creionează o direcţie majoră care poate să suporte o anumită infrastructură. Se poate organiza un traseu general care să deservească unei funcţionalităţi imediate. Din strada Isaccei se pot descinde acele trasee care fie sunt de belvedere, fie conexe care să facă legătura cu puncte importante ale oraşului”, a menţionat arhitectul municipiului, Andreea Matache.

Andreea Matache a militat pentru „întoarcerea la oraş” prin intermediul bicicletei.

„Dacă ne-am uita retrospectiv în pozele vechi ale oricărei localităţi vom vedea inevitabil un biciclist. În primul rând bicicleta este un instrument de explorare urbană, iar ca să te apropii de oraş înseamnă să îl parcurgi într-un mod firesc. Acest lucru înseamnă fie să mergi pe jos, fie cu un vehicul care îţi permite să vizualizezi spaţiile. La volanul unei maşini este imposibil să mai vezi ceva în afară de trafic. Oraşul devine un cadru şi este aproape absent din con-ştiinţa noastră. Bicicleta îţi permite să revii în oraş ca locuitor, să îţi dai seama unde trăieşti, ce locuri îţi plac. Propun să ne întoarcem cu toţii la oraş. Faptul că trăim în Tulcea sau Bucureşti este aceeaşi nevoie a omului de a ajunge în anumite spaţii. Lucrul acesta nu se întâmplă decât dacă lăsăm un pic acele interfaţe”, a explicat Andreea Matache.

Primarul Ştefan Ilie a mai vorbit despre principalele două probleme cu care se confruntă municipiul Tulcea în ceea ce priveşte utilizarea bicicletei, respectiv mentalitatea tuturor oamenilor de a alege să nu renunţe la maşină şi infrastructura.

„Încercăm să propunem proiecte pentru comunitate care să vizeze de la piste pentru biciclete până la crearea unui trafic al bicicliştilor şi învăţarea regulilor principale pentru a călători cu bicicleta. Când am avut onoarea de a fi primar al comunei Luncaviţa am organizat 9 concursuri anuale de ciclism pentru toate vârstele, care s-au dezvoltat aşa de mult încât au devenit etape de cupă naţională. Infrastructura municipiului Tulcea lasă mult de dorit în privinţa accesului pentru biciclete. La momentul actual noi avem foarte puţine piste, cea de pe lacul Ciuperca, şi nu avem alte zone de acces. Am identificat în municipiu două probleme. Venind cu bicicleta, mi-am dat seama care este pe locul întâi. Principala problemă este mentalitatea noastră. Ne este foarte greu să renunţăm la maşină pentru a merge la serviciu cu bicicleta. În mintea noastră, a majorităţii, nu putem concepe să ne urcăm pe o bicicletă şi să mergem la muncă. Dacă ne schimbăm mentalitatea, în timp, noi putem degaja oraşul de foarte multe maşini. Vom cheltui mai puţini bani pe întreţinerea maşinilor şi vom avea bani în a-i folosi în alte componente ale vieţii. A doua problemă pe care o are oraşul este cea legată de infrastructură, care este distinctă la Tulcea, care moşteneşte o infrastructură orientală, cu străzi destul de înguste unde este aproape imposibil să mai creezi şi piste de biciclete, decât dacă demolezi în stânga şi dreapta şi faci bulevarde foarte mari”, a declarat primarul Ştefan Ilie.

Edilul a menţionat faptul că o soluţie ar fi schimbarea mentalităţii şi marcarea unor piste de biciclete, dând un exemplu dintr-o carte primită în dar.

„Există la toate aceste lucruri şi variante între, în aşa fel încât dacă ne schimbăm mentalitatea şi punem şi noile moduri de abordare a pistelor marcate pentru biciclete pentru a putea circula în condiţii de siguranţă şi biciclistul şi cel cu maşina cred că putem crea o nouă gândire a modului de utilizare a bicicletei. În cartea <<Oraşul fericit>> care mi-a fost oferită când am devenit primar se dă un exemplu din Bogota unde se află şi cele mai multe cazuri de vandalism şi crime. Primarul capitalei Bogota, în urmă cu 14 ani, a stabilit o zi a mersului cu bicicleta. În ziua respectivă, prin legislaţie, a putut interzice absolut toate maşinile şi a mers cu bicicleta, iar după el s-au luat şi foarte mulţi cetăţeni. Impactul pozitiv l-a făcut ca în anul următor să facă patru zile pe an de mers doar cu bicicleta. Lucrurile acestea au continuat până au trezit un mare interes în rândul locuitorilor, iar acum s-au dezvoltat foarte mult pe ciclism şi este o capitală sud-americană cu cele mai multe biciclete din lume”, a subliniat Ştefan Ilie.

În cadrul evenimentului s-a discutat şi despre siguranţa în trafic pentru biciclişti, motociclişti şi utilizatori de trotinete. De altfel, reprezentanţii Poliţiei Rutiere au fost prezenţi la acţiune cu un laborator mobil de educaţie rutieră, atracţia principală a adolescenţilor.

Discuţiile au vizat propuneri şi soluţii despre depăşirea prejudecăţilor şi realizarea unor investiţii sustenabile, pentru un oraş mult mai permisiv accesului pe două roţi.