Ionel Carp, senator neafiliat de Tulcea, a solicitat oficial ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin-Mihai Grindeanu, clarificări privind reluarea şi finalizarea proiectului strategic al Canalului Bucureşti-Dunăre. Într-o întrebare parlamentară adresată recent ministrului, senatorul Carp a subliniat importanţa majoră a acestui proiect pentru economia naţională şi dezvoltarea regională.

Ţara noastră are un potenţial uriaş în ceea ce priveşte transportul fluvial, însă lipsa unei viziuni coerente şi a unor investiţii strategice a făcut ca această oportunitate să fie ignorată de-a lungul anilor. Una dintre cele mai importante iniţiative pentru modernizarea şi eficientizarea transportului fluvial este proiectul Canalului Bucureşti-Dunăre, o lucrare începută în perioada comunistă şi abandonata imediat după 1990, deşi se află într-un stadiu avansat de execuţie. În prezent, când Uniunea Europeană promovează tot mai mult utilizarea transportului naval şi feroviar pentru reducerea poluării şi creşterea eficienţei economice, este esenţial ca statul român să ia măsuri pentru finalizarea acestui proiect. Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN), aflat sub egida Consiliului Concurenţei, a subliniat recent importanţa finanţării lucrărilor la acest canal pentru a conecta Bucureştiul, cel mai mare pol economic şi urban al ţării, cu Portul Constanţa, facilitând astfel transportul mărfurilor şi atragerea de noi investiţii în logistica, industrie şi agricultură. Pe lângă beneficiile economice directe, amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa ca parte a acestui proiect ar contribui la protejarea împotriva inundaţiilor, extindere a irigaţiilor şi dezvoltarea unor zone piscicole moderne. Cu toate acestea, până în prezent nu a existat nicio decizie clară privind viitorul acestui proiect strategic. În condiţiile în care alte ţări europene investesc masiv în infrastructura fluvială şi intermodală, România continuă să sufere din cauza unei reţele portuare slab dezvoltate, a administrării fragmentate şi a lipsei de coordonare între instituţiile responsabile. Oportunitatea de a integra Canalul Bucureşti-Dunăre într-o strategie naţională coerentă de transport ar contribui semnificativ la reducerea presiunii pe infrastructura rutieră şi ar atrage fonduri europene destinate transportului sustenabil. Având în vedere aceste aspecte, vă rog domnule Ministru să răspundeţi la următoarele întrebări:

  1. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Transporturilor pentru reluarea şi finalizarea proiectului Canalului Bucureşti-Dunăre? Există un calendar de implementare estimativ?

2 . Ce surse de finanţare sunt analizate pentru acest proiect şi ce demersuri au fost făcute pentru a atrage fonduri europene?

  1. Cum va fi integrat acest canal în reţeaua naţională de transport intermodal, astfel încât să sprijine eficient economia şi să reducă presiunea asupra transportului rutier?
  2. Cum intenţionează Ministerul Transporturilor să asigure o administrare unitară şi eficientă a acestui proiect, astfel încât să nu se repete fragmentarea şi lipsa de coordonare care afectează în prezent porturile fluviale din România?

Solicit răspuns în scris.

Cu respectul cuvenit, Senator Ionel Carp

Ministrul Grindeanu îi răspunde senatorului de Tulcea Ionel Carp

Referitor la întrebarea dumneavoastră, formulată în şedinţa Senatului din data de 19.03.2025, înregistrată la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul cu nr. 1432/DRP/2025, având ca obiect „Necesitatea reluării şi finalizării proiectului Canalului Bucureşti – Dunăre”, vă comunicăm următoarele:

În luna ianuarie 1990, la data sistării execuţiei lucrărilor pentru amenajările complexe de pe râurile Argeş şi Dâmboviţa şi părăsirii acestora, erau realizate următoarele lucrări principale:

  1. a) La amenajarea râului Argeş pentru navigaţie erau executate următoarele volume de lucrări:
  • 73% din volumul total de 96,9 milioane m3 al excavaţiilor;
  • 69% din volumul total al digurilor ce însumează 47,8 milioane m3;
  • 39% din cantitatea de betoane de 2.125 mii m3;
  • 46% din suprafaţa de 1285 mii m2 de zone de etanşare din beton;
  • 32% din suprafaţa apărărilor şi protecţiilor de taluzuri ce însumează 4,6 milioane m2;
  • 24% din cantitatea totală a echipamentelor hidromecanice de cca. 11,4 mii tone.

De asemenea, erau executate în proporţie de peste 80%:

  • infrastructura platformelor porturilor de la Olteniţa şi Bucureşti;
  • podurile de şosea şi podul CF de la Grădiştea peste Argeşul navigabil;
  • traversările liniilor electrice şi a conductelor peste râul amenajat.

În faze avansate de execuţie se aflau şi cele mai dificile lucrări de executat, precum:

  • nodurile hidrotehnice (radierele ecluzelor, descărcătorii de ape mari şi hidrocentralelor);
  • avantoporturile aferente nodurilor hidrotehnice.
  1. b) La amenajarea râului Dâmboviţa pentru navigaţie erau executate următoarele lucrări:
  • amenajarea albiei râului în bieful 3, cuprins între Portul Glina şi NH Tânganu;
  • lucrările pentru apărări de maluri şi protecţia taluzurilor pe bieful 3 cu dale din beton armat;
  • la Portul Glina au fost realizate lucrările de acostare şi cca. 30% din platformele portuare;
  • la NH Tânganu, ecluza simplă este limitată la be-tonarea sasului până la nivelul şi construcţia capului amonte;
  • parţial drumurile pentru intervenţii de urgenţă pe bieful Glina – Tânganu;
  • aval de NH Tânganu, pe râul Dâmboviţa nu au fost executate lucrări de amenajare pentru navigaţie.

Autorităţile române continuă să urmărească realizarea acestui proiect strategic, iar în Programul de investiţii pentru intervalul 2021-2030, finalizarea braţului Argeş a fost inclusă ca o prioritate.

Potrivit planurilor actuale, 73,2 kilometri din râul Argeş vor deveni navigabili, iar pe această porţiune vor putea circula barje de aproximativ 2.000 de tone, iar navele cu lungimi de până la 110 metri vor avea acces. Totodată, 30,4 kilometri din râul Dâmboviţa sunt vizaţi pentru amenajare.

Acest proiect nu este doar o realizare tehnică, ci şi o investiţie cu impact direct asupra economiei naţionale, asupra dezvoltării infrastructurii de transport şi asupra regiunii în ansamblu. Finalizarea acestui canal aduce beneficii semnificative în domeniul transportului naval de mărfuri, dar şi în domeniul ecologic şi turistic.

Putem spune că, obiectivul de investiţii pentru amenajarea complexă a râurilor Argeş şi Dâmboviţa constituie un motor de dezvoltare regională şi transfrontalieră, prin dezvoltarea zonelor izolate şi a localităţilor riverane în spaţiul de la Bucureşti la Dunăre, creându-se premisele dezvoltării economice. În prezent, nici o activitate economică nu se desfăşoară în amenajările de la Olteniţa, de-a lungul celor peste 82 km de râuri, complet abandonat de mai bine de 30 de ani.

Prin legarea Municipiului Bucureşti cu fluviul Dunărea, respectiv cu reţeaua europeană de căi navigabile, se obţine:

  • racordarea capitalei ţării la principala arteră de navigaţie trans-europeană, ceea ce permite accesul direct la statele europene şi mări conectate prin reţeaua europeană: Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt, Duisburg, Rotterdam etc.;
  • accesul direct la portul maritim Constanţa, iar prin canalul Rhin – Main – Dunăre la reţeaua europeană de căi navigabile;
  • cale de transport de mare capacitate mai nepoluantă decât transportul feroviar şi cu mult mai puţin poluantă decât transportul rutier.

Un alt beneficiu intern, de data aceasta, este punerea sub control şi tranzitarea debitelor de viitură pe Argeşul inferior, aval de acumularea Mihăileşti – Cornetu, până la Dunăre, care va duce la:

  • posibilitatea alimentării cu apă a localităţilor limitrofe şi asigurarea apei necesare pentru irigarea în perspectivă a unor suprafeţe de teren agricol însumând până la 148.730 mii ha;
  • valorificarea potenţialului energetic al râului amenajat prin producerea a cca. 109,75 GWh/an energie electrică regenerabilă în hidrocentralele din nodurile hidrotehnice ale amenajărilor;
  • posibilitatea unor amenajări pentru piscicultură pe o suprafaţă de cca. 1.250 ha;
  • dezvoltarea agrementului şi turismului în zonă;
  • influenţe ecologice favorabile privind microclimatul, dat fiind realizarea unui luciu de apă de aproape 3.700 ha într-o zonă cu deficit de precipitaţii.

Menţionăm că, Compania Naţională „Administraţia Canalelor Navigabile” S.A. are în derulare proiectul „Reactualizarea studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe”. Proiectul a început în anul 2022.

În acest moment, sunt în derulare etapele de evaluare a impactului asupra mediului şi obţinerea opiniei raportat la decizia etapei de încadrare emisă de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

În funcţie de traseele identificate pentru accesul la infrastructura celor două amenajări hidrotehnice, se vor finaliza documentele aferente culoarului de expropriere. Mai sunt de obţinut o serie de avize solicitate prin Certificatele de urbanism.

După finalizarea studiului de fezabilitate este necesară aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei. După obţinerea tuturor avizelor solicitate prin certificatele de urbanism, în funcţie de constrângerile impuse de instituţiile emitente se va stabili durata necesară pentru proiectarea şi executarea lucrărilor. Având în vedere anvergura investiţiei, se va analiza, împreună cu proiectantul, prezentarea unui plan de implementare, astfel încât durata necesară finalizării investiţiei să fie cât mai mică. Menţionăm că studiul de fezabilitate, elaborat la nivelul anului 2012, prevede o perioadă de 5 ani (60 luni) pentru lucrările necesare finalizării investiţiei.

Precizăm că în Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii este inclus la sectorul căi navigabile – finalizarea canalului Dunăre Bucureşti – braţul Argeş.

Vă mulţumim pentru interesul manifestat şi înţelegem să dovedim la rândul nostru o preocupare dedicată pentru a răspunde cu toată consideraţia solicitărilor dumneavoastră.

Cu stimă,

Ministrul Transporturilor şi infrastructurii,

Sorin Mihai Grindeanu

Comunicat de presă