Deputatul de Tulcea Andrei Cosmin îl interpelează pe ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, pe tema măsurilor de gestionare a populaţiei de urs brun din România.
Stimate domnule Ministru,
Rezultatele preliminare ale ultimului studiu genetic realizat de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” indică faptul că populaţia de urşi bruni din România este mult mai mare decât se estimase anterior, situându-se între 10.419 şi 12.770 de exemplare. Această descoperire a adus în atenţia publică necesitatea unei strategii coerente de echilibrare între conservarea biodiversităţii şi siguranţa comunităţilor umane.
În ultimul an, autorităţile au înregistrat peste 5.500 de apeluri la 112 privind prezenţa urşilor în zone locuite, dintre care aproape 500 vizau atacuri directe. Din ce în ce mai multe cazuri sunt semnalate şi în judeţe fără tradiţie în coabitarea cu specia – precum Brăila, Galaţi sau Vaslui – ceea ce demonstrează o migrare accentuată şi o problemă în extinderea necontrolată a acestei populaţii. Totodată, există îngrijorări privind lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte selecţia urşilor pentru extragere şi criteriile care determină categoria de „periculozitate”.
În acest context, considerăm esenţial ca Ministerul Mediului să ofere lămuriri detaliate în legătură cu planurile imediate şi de viitor privind gestionarea acestei populaţii, în special în privinţa măsurilor propuse la nivel naţional şi european, a implicării experţilor internaţionali şi a transparenţei datelor colectate. Este important să avem un echilibru între conservarea unei specii protejate şi protejarea oamenilor, în special în comunităţile montane vulnerabile.
Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog domnule Ministru, să răspundeţi la următoarele întrebări:
1) Care sunt paşii exacţi pe care Ministerul Mediului îi are în vedere pentru a reduce conflictele om-urs în zonele cele mai afectate, în special în judeţele Braşov şi Prahova?
2) Ce criterii sunt folosite pentru a stabili categoria de „urs periculos” şi în ce măsură acest proces este transparent şi supervizat ştiinţific?
3) Când va fi publicată lista completă cu experţii şi instituţiile care au contribuit la realizarea studiului genetic şi în ce mod vor fi utilizate concluziile acestuia în politicile publice?
4) Ce fonduri sau mecanisme de sprijin sunt disponibile pentru autorităţile locale şi ONG-urile care desfăşoară proiecte de conservare, monitorizare şi relocare a urşilor, în special în regiunile cele mai afectate de prezenţa urşilor?
Solicit răspuns în scris.
Cu deosebită consideraţie,
Deputat Andrei Cosmin
Comunicat de presă
