În goana după economii bugetare, pe piaţă a apărut şi ideea potrivit căreia ar putea fi luată în calcul renunţarea la Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”. De-a lungul anilor, programul şi-a dovedit eficienţa, fiind instrumentul financiar prin care Guvernul a finanţat investiţii de infrastructură în comunităţile mici.
Discuţiile dintre formaţiunile politice privind măsurile bugetare nu s-au finalizat pentru că nu s-a ajuns la o formulă agreată privind măsurile fiscale. Se discută însă despre tăieri bugetare, dar şi despre taxe noi sau măriri de taxe. Printre scenariile aflate pe masă se numără concedieri la stat, eliminarea anumitor facilităţi pentru bugetari, mărirea TVA, dar şi renunţarea la cota unică.
La nivelul judeţului Tulcea, primarii nu văd cu ochi buni măsurile vehiculate.
„Ca primar, lucrurile nu le văd dintr-o perspectivă roz, pentru că acest lucru înseamnă presiune pe primărie, pe primar şi inclusiv pe aparatul primăriei. Legat de impozite şi taxe, ca cetăţean, pot să vă spun că nu cred că mărirea lor este soluţia, având în vedere că avem o grămadă de TVA-uri de colectat de la diverse entităţi care activează la noi în România. Legat de tăierile din administraţia publică, gândiţi-vă că un primar cu 6.000 de lei nu este motivat să facă prea mult, având în vedere că se taie inclusiv sporul pentru proiecte. Este în discuţie să se taie, vor să-l pună maxim 30 sau 35%. Sunt de acord să rămână în aparatul primăriei oameni care arată că sunt performanţi. Deci, dacă este nevoie şi de măsuri drastice, ar trebui să se ia acolo unde este cazul şi sunt convinsă că sunt o grămadă de instituţii unde este cazul, dar nu asta este soluţia”, ne-a declarat primarul comunei Baia, Liliana Marinescu.
Prin Programul „Anghel Saligny” au fost finanţate proiecte ce vizează dezvoltarea infrastructurii rutiere, dar şi extinderea sistemului de distribuţie a gazelor naturale în comuna Baia. Finanţarea se ridică la peste 24 de milioane de lei. Renunţarea la acest program ar duce automat la nefinalizarea proiectelor de dezvoltare a comunei tulcene.
„Renunţarea la Anghel Saligny ar însemna proiecte neduse la bun sfârşit. Şi aşa dezvoltarea localităţii pe fonduri europene este greu de realizat. Chiar acum cinci minute am făcut o analiză la toate programele. Comuna Baia nu se încadrează decât pe două măsuri legate de Programul Operaţional Regional, măsuri cu bugete alocate extrem de mici. Nici nu mai este cazul să ne punem să mai facem documentaţii. Situaţia nu este deloc bună în comuna noastră”, spune Liliana Marinescu.
Situaţia în comuna Baia nu este una foarte bună, deoarece sursele de finanţare lipsesc. Din acest motiv edilul a luat decizia de a deveni membru al Convenţiei Primarilor la nivel european şi a aplica pentru finanţare la Comisia Europeană.
În comuna Topolog proiectele aprobate la finanţare prin Anghel Saligny sunt de 7.200.000 lei pentru drum comunal şi 60.000.000 lei pentru gaze naturale, din care s-au alocat deocamdată 8.175.000 lei. Renunţarea la program ar duce la sistarea proiectele care se află în derulare.
„Dacă se va renunţa la Anghel Saligny ar însemna să rămânem în aer cu proiectul pe gaze şi să nu mai sperăm la celelalte cereri de finanţare. Mai corect mi s-ar părea o fazare a lor, decât renunţarea la Anghel Saligny. Pe fonduri europene, multe dintre finanţările care sunt pe acest proiect nu sunt prevăzute pentru apă, canal şi drumuri. Singura noastră speranţă sunt fondurile naţionale”, ne-a spus primarul comunei Topolog, Marian-Laurenţiu Ciobanu.
Măsurile de austeritate propuse de liderii politici sunt puse de obicei în cârca cetăţenilor, iar cei afectaţi vor fi automat bunii platnici şi oamenii care muncesc şi-şi fac datoria.
„Aşteptăm măsurile concrete, deocamdată nu ştim exact ce se va dori. Nu sunt pentru reducerea veniturilor salariaţilor, a posturilor, mai ales că în administraţia locală nu cred că este cazul. Deocamdată aceste incertitudinii ne afectează prin prisma faptului că, fiind guvern interimar, se iau decizii mai limitate faţă de un guvern aflat în deplinătatea exerciţiului. Atâta timp cât vom putea beneficia în continuare de susţinerea financiară a proiectelor este în regulă, dar dacă se întâmplă ceva în sens contrar, atunci nu mai este deloc bine. Noi suntem primii expuşi. Mărirea TVA-ului, taxa de solidaritate nu le văd cu ochi buni. Ca cetăţean care mă mai documentez, am constatat că există alt gen de propuneri pentru reducerea deficitului decât măsurile acestea de austeritate care se pun de obicei în cârca cetăţeanului. O colectare a TVA-ului mai bună, o combatere mai hotărâtă a evaziunii fiscale, taxarea inversă la TVA cred că ar mai fi bune şi s-ar evita dispariţia firmelor datoare cu TVA-ul la stat. În condiţia în care se vor lua genul acesta de măsuri care se tot vehiculează, vor fi afectaţi tot bunii platnici, oamenii care muncesc şi-şi fac datoria”, a precizat Marian-Laurenţiu Ciobanu.
Primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion, este de părere că toţi cetăţenii ar trebui să plătească taxe şi impozite şi să nu mai existe persoane scutite de la plata acestora. Prin acest mod s-ar putea menţine nişte taxe mai mici.
„Este evident că se impune aşezarea la masă a tuturor partidelor politice şi găsirea unor soluţii cât mai rapide, din punctul meu de vedere cu un impact cât mai mic faţă de cetăţeni. În ceea ce priveşte taxarea, deja vedem cu toţii şi simţim presiunea care se pune pe cetăţean. Am convingerea că într-un final se va găsi o formulă prin care cetăţenii să fie cât mai puţin afectaţi. Când spun cetăţeni, mă refer inclusiv la firmele private. Pe mine mă interesează întotdeauna să identific soluţiile prin care impozitarea să fie una corectă pentru toată lumea, cu un număr mai mare de persoane care trebuie să-şi plătească taxele ca să poată fi menţinute cât mai jos. Adică, toţi cei care au obligaţia să plătească taxe să fie identificaţi, deoarece trebuie să le achite. Doar aşa reuşim să venim în faţa cetăţenilor şi să-i convingem că, într-adevăr, altă variantă nu există, iar poziţia Ministerului de Finanţe să fie una corectă şi echilibrată. Toţi cei care trebuie să plătească taxe s-o facă şi să nu mai existe o anumită categorie de favorizaţi sau scăpaţi din acest context. Deci nu sunt adeptul creşterilor de taxe, doar pentru a aduce bani la buget. Practica din ultimii 20 de ani ne arată că, cu cât impozităm mai mult, cu atât ne scad încasările. Cu cât este baza mai mare de impozitare, cu atât poţi să menţii nişte taxe mai mici. Renunţarea la Anghel Saligny ar însemna pentru toate comunele din România condamnarea la subdezvoltare, cum de altfel a şi fost de-a lungul acestor 30 de ani. La Jurilovca valoarea la care se ridică proiectele pe Anghel Saligny este de aproximativ 90 milioane de lei. Întotdeauna zona rurală a fost pusă pe ultimul loc. Cu certitudine este nevoie de bani pe infrastructură, pe apă, canalizare, drumuri, infrastructură şcolară în zona rurală. Este nevoie de mulţi bani, pentru că nu s-a păstrat un echilibru în dezvoltare”, afirmă primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion.
Primarul comunei Frecăţei, Marian Naiman, este de acord cu comasarea UAT-urilor doar dacă s-ar oferi o alternativă pentru cetăţeni, astfel încât să nu fie nevoiţi să se deplaseze la zeci de kilometri distanţă pentru a-şi putea rezolva anumite probleme. Soluţia ar fi primăria mobilă, un autocar dotat cu un mic bancomat, un medic de familie, dar şi cu un angajat al primăriei care să încaseze taxele şi impozitele locale.
„Aceste negocieri pe programe şi proiecte trebuiau făcute mai demult, nu să începem proiecte, vine alt guvern care renunţă la cele vechi şi implementează altele. Ar trebui să existe o continuitate în ceea ce se doreşte a se realiza. În situaţia actuală nu avem anumite repercusiuni, dar dacă vor dura negocierile mai mult de o lună ne va ţine în loc. Ar fi foarte rău să se renunţe la proiectele pe Anghel Saligny de dezvoltare a comunităţilor şi să se înceapă alte proiecte peste un an sau doi. Acest demers ar însemna stagnarea dezvoltării. Pe Anghel Saligny avem un contract pe poduri şi asfaltări de 12,5 milioane de lei şi avem şi un contract pe gaze naturale de 8 milioane de lei. Sunt foarte necesare pentru dezvoltarea infrastructurii şi gazelor naturale. Renun-ţarea la acest program nu este benefică nici economic şi este o pierdere de timp şi de bani pentru societate. Ca orice cetăţean, dorim taxe cât mai mici. Este greu să înţelegem mărirea impozitelor, dar sunt necesare. Ca cetăţean nu văd a fi o idee rea comasarea UAT-urilor, dar să existe măsuri care să vină în sprijinul cetăţenilor. De exemplu, în satele mai îndepărtate să fie pus la dispoziţie un autocar care să vină o dată pe săptămână, şi să fie dotat cu medic de familie, o doamnă de la taxe şi impozite care le încasează banii, un mic bancomat. Mai precis, să aibă toate serviciile pe care le asigură primăriile. O primărie mobilă care să vină în sprijinul cetăţeanului. Să comasăm UAT-urile şi să trimitem oamenii la zeci de kilometri nu este în regulă”, ne-a declarat primarul comunei Frecăţei, Marian Naiman.
Liderii PSD, PNL, USR, UDMR urmau să se întâlnească şi ieri la Palatul Victoria, pentru a continua discuţiile despre pachetul de măsuri economice care urmează să fie adoptat pentru a reduce deficitul bugetar. Negocierile de luni, care au durat aproximativ trei ore, s-au încheiat fără un acord final.
