Fauna şi flora din Parcul Naţional Munţii Măcinului nu au fost periclitate grav de incendiul care a mistuit circa 80 de ha în apropiere de Greci, iar directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcinului (APNMM), Viorel Roşca, spune că până la sfârşitul sezonului de vegetaţie pădurea se va îmbrăca.

Mai multe animale sălbatice precum vulpi, iepuri şi o căprioară au fost văzute ieşind din pădure pentru a se salva de flăcările incendiului. O broască ţestoasă dobrogeană a fost găsită incendiată, însă şapte au fost salvate de localnici şi de rangerii din pădure.

„Fauna din zonă, de la limită, era formată din mamifere, care au avut o mobilitate mai mare. Am văzut vulpi, o căprioară, şi iepuri ieşind din habitat, din propriul instinct de conservare. Putem spune că faţă de cât de bogată este zona în faună, şi aici avem pisica sălbatică, jder de piatră, nu am avut niciun exemplar care să fie măcar expus riscului. Doar o singură broască ţestoasă a fost găsită incendiată, ele având o mobilitate mai mică. A fost în mijlocul unui nucleu de pin şi n-a fost găsită la timp pentru a putea fi salvată. Broaştele salvate au fost mutate cam la un kilometru, pe văile unde nu exista niciun material erbaceu. Le-am dus cu nişte coşuri făcute din pânză, din prelată. Probabil şocul a fost şi pentru ele. Ele simt temperatura crescută”, ne-a declarat directorul APNMM, Viorel Roşca.

Cei mai afectaţi au fost arborii de pin negru, dar şi arbori de mojdrean, vişin turcesc, cărpiniţa şi specia de floare cunoscută sub numele popular bărboasa. Cea mai afectată zonă a fost brâul pădurii, constituit din arbori de pin negru, care nu este caracteristic zonei, spune Viorel Roşca.

„Ca peisaj, nu este lipsit de îngrijorare ce s-a întâmplat, dar ca şi habitate, fond gene-tic şi tip de ecosistem nu este nimic ireversibil. Arborii care au avut de suferit sunt cei răşinoşi, pinus nigra. Ei sunt practic o zonă tampon între creasta de vest a Munţilor Măcin şi pădurea naturală din spatele ei. Lupta a fost să nu scăpăm focul dincolo. Dacă ar fi trecut peste creastă, acolo unde nu se mai intervine cu lucrări silvice, acest lucru ar fi favorizat propagarea, accelerarea şi intensificarea incendiului. Putem spune că l-am localizat la timp. Noi am stat 36 de ore, am asigurat, am izolat, am stropit zona”, spune Viorel Roşca.

Zonele afectate vor fi repopulate de animalele sălbatice care şi-au părăsit habitatul, atunci când pădurea va fi regenerată şi lipsită de pericole.

„Este uimitoare capacitatea de rezilienţă. În momentul în care dispare riscul, vieţuitoarele care au acea cerinţă de teritorialitate, iar locurile sunt revigorate cu acelaşi tip de covor vegetal, adecvate de hrană, adăpost şi reproducere, zona se va repopula fără intervenţia noastră. Instinctul de conservare al faunei este uimitor. Va fi acolo în continuare şi guşterul şi broasca ţestoasă dobrogeană. Nu va fi o zonă stearpă de faună”, a explicat Viorel Roşca.

Habitatul se va regenera fără intervenţia omului.

„Până la sfârşitul sezonului de vegetaţie, pădurea se va îmbrăca. Nu a fost afectată capacitatea de rezilienţă. Nu trebuie să intervenim cu nicio reintroducere. S-a pierdut ceea ce a existat acum, dar se va îmbrăca fără intervenţia omului. Sunt liniştit că s-a reuşit stingerea incendiului cu un minim de pierderi. Intensitatea vântului a făcut ca păişul să meargă pe litieră, pe zona de sol, şi arborii, câteva exemplare de mojdrean, în jur de 12-15, nu sunt ireversibil afectate. Mai puţin pinul care n-are capacitatea de regenerare din seminţe, din conuri, dar el oricum nu făcea parte din peisajul, al tipului de ecosistem care era acolo. Nu era o pată de culoare, peisagistic vorbind”, a menţionat Viorel Roşca.

Localnicii, cot la cot cu pompierii şi rangerii

Directorul APNMM subliniază faptul că incendiul a fost oprit la timp datorită intervenţiei rapide şi bine organizate a pompierilor din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Delta” Tulcea, din cadrul Secţiei Măcin.

„Nu ar fi fost posibilă localizarea dacă nu erau profesioniştii de la ISU Tulcea şi Măcin. Au intervenit cu cinci autospeciale de mare capacitate cu care am stropit după prima bătălie de 24 de ore, a doua noapte, acolo unde mai izbucneau focarele favorizate de tipul de specii de pin negru. Focul a mers sub formă de tentacule, s-a propagat pe direcţii unde era acest păiuş, bărboasa, caracteristică dealurilor noastre. ISU Tulcea m-a uimit prin modul în care a coordonat misiunea. Am avut şi un elicopter Black Hawk, care a intervenit eficient în zonele mai puţin accesibile de sub creastă. Ne-am organizat pe cinci bariere, intervenind cu elicopterul, autospeciale, cu vermorelul în spate, cu cazmale şi tot ce am avut noi fizic. Vom monitoriza zona încă vreo 2-3 zile având în vedere temperaturile ridicate. Suntem în gardă de la începutul perioadei de secetă şi vom continua să fim atenţi în permanenţă. Noi patrulăm în continuare pe o singură zonă, Subcălcata, care este un vârf de 426 de metri în zona Greci. Au fost rădăcini putrezite şi arbori mai groşi pe care i-am secţionat, i-am îndepărtat, am creat acea bandă şi o monitorizăm încă cel puţin două zile. Ar fi fost un dezastru ecologic dacă nu s-ar fi acţionat în modul acesta şi nu am fi reuşit să oprim incendiul în zona de ecoton, dintre păşune, sat şi creastă”, a precizat Viorel Roşca.

Sprijinul localnicilor din zonă a ajutat la succesul intervenţiei de localizare a incendiului.

„Să nu uităm de sprijinul localnicilor, voluntari de la 15 la 80 de ani, care au fost de mare ajutor. S-au tras învăţămintele, dar şi concluzia plăcută că localitatea Greci s-a mobilizat ca şi pentru propriile avuţii. Mi-a plăcut acest lucru. A mai fost un gest care mi-a dat energie, chiar dacă eram prezenţi acolo de 36 de ore. Au venit în cursul nopţii oameni cu mâncare, apă, românul la necaz este unit. Acum mi-am dat seama într-adevăr că există respect faţă de zona aceasta de patrimoniu natural şi chiar pot să spun că a fost o reuşită, nu prin faptul că s-a întâmplat, ci prin faptul că am reuşit să localizăm incendiul”, a spus Viorel Roşca.

Niciun traseu nu va fi închis, însă turiştilor li se cere să respecte regulile.

Citiţi continuarea în ediţia tipărită a ziarului Delta.