Primarii de comune critică o parte din măsurile de austeritate care vizează administraţia locală, în timp ce pe unele dintre ele le consideră binevenite. Printre măsurile pe care primarii nu le văd cu ochi buni se numără limitarea personalului din primării şi poliţia locală în funcţie de numărul de locuitori sau autorizaţii, fără a se ţine cont de nevoile reale ale comunităţilor şi de complexitatea activităţilor, precum şi folosirea dronelor pentru depistarea construcţiilor ilegale.

Printre măsurile agreate de edili se numără suspendarea permisului de conducere dacă amenzile nu sunt plătite în termen de 90 de zile, reţinerea datoriilor unei persoane domiciliate pe raza unui UAT la sursă până la stingerea debitului, dar şi cea prin care cumpărătorul unei maşini va putea să o înscrie pe numele lui doar când are toate datoriile plătite.

„Din punctul meu de vedere trebuie făcută o analiză de la caz la caz. Nu trebuie luate lucrurile la modul general. Într-adevăr există primării mici unde nu se justifică numărul mare de personal. Noi avem peste 4.200 de locuitori, iar organigrama este destul de încărcată, nu ne putem compara cu o primărie care are 700 de locuitori. Din punctul meu de vedere nu este o măsură neapărat negativă, aşa cum o judecă toată lumea. Spun că trebuie judecat de la caz la caz pentru că, într-adevăr, sunt unele zone unde chiar este loc de astfel de măsuri. De asemenea, măsura de suspendare a permisului dacă nu-ţi plăteşti datoriile mi se pare foarte bună. Ai bani să-ţi cumperi o maşină, dar n-ai să-ţi plăteşti datoriile. Trebuie să fii cu datoriile la zi. Îmi permit să dau zeci de mii de euro pe o maşină, dar nu-mi plătesc impozitele la primărie. Deci din punctul meu de vedere este o măsură bună”, ne-a declarat primarul comunei Baia, Liliana Marinescu.

Aurel Iorga, primarul comunei Luncaviţa, este de acord cu reducerea personalului din primăriei cu condiţia ca disponibilizările să nu cadă în cârca aleşilor locali.

„Sunt de acord să păstrăm personalul în funcţie de nevoie. Problema cea mai mare este modul de departajare, cum se va face alegerea între două persoane. De exemplu, am două persoane la achiziţii care sunt la fel de bune, cum voi face departajarea? Mi-aş dori să nu rămână la latitudinea primarului. În general sunt de acord cu această măsură pentru că sunt câteva posturi care se suprapun. Ar trebui să se facă concursuri iar cei mai buni să rămână pe post. Ar putea să preia, printr-o dispoziţie a primarului, atribuţiile o altă persoană. Implicarea personalului primăriei în aducerea de fonduri cred că este un criteriu bun de a-i motiva pe angajaţi să-şi dea interesul. Cred că mai multă implicare din partea administraţiei locale, aducând fonduri europene, ar fi un criteriu bun de luat în calcul pentru menţinerea personalului. Sunt de acord cu micşorarea personalului pentru că în perioada care a trecut nu s-a mai făcut nicio rectificare bugetară, iar veniturile sunt mai mici faţă de cheltuieli. Dacă ai personal care nu lucrează ar trebui disponibilizat”, spune Aurel Iorga.

Nici primarul comunei Topolog, Marian-Laurenţiu Ciobanu, nu vede cu ochi buni reducerea numărului de poliţişti locali şi a personalului din primării, deoarece volumul de activitate este ridicat.

„Nu ştiu în ce măsură sunt foarte bune măsurile privind reducerea personalului din primărie. Oricum este măsură pe Legea 153, în situaţia în care populaţia scade posturile se diminuează corespunzător. Există prevederi în sensul acesta. Nu mi se pare deloc ok, din punctul nostru de vedere, la nivel de comune, reducerea numărului de poliţişti locali. Nu ştiu cum este la oraşe, dar la noi 1 la 1.500 de locuitori, în loc de 1.000, este prea mult. Eu vorbesc din perspectiva comunei Topolog care are şapte sate şi chiar nu poţi să acoperi problematica cu un număr şi mai mic de poliţişti locali. Noi avem patru poliţişti locali la o populaţie de peste 4.300 de locuitori. Deoarece am scăzut sub 4.500 de locuitori am fost nevoiţi să renunţăm la unul. În ceea ce priveşte măsura ca un funcţionar public să aibă norma împărţită în mai multe primării, cred că pe acorduri de cooperare pe asociaţii de dezvoltare intercomunitară s-au practicat şi încă se practică, asta nu este o noutate. Pe dezvoltare intercomunitară putem da exemplul comunelor Stejaru şi Beidaud care desfăşoară activităţi de urbanism cu acelaşi salariat”, ne-a spus primarul Marian-Laurenţiu Ciobanu.

Citiţi continuarea în ediţia tipărită a ziarului Delta.