Creşterea salariului minim brut pe economie, anunţat de deputatul PSD Marius Budăi, fost ministru al Muncii, nu este pe placul mediului de afaceri, şi nici susţinut de sindicate.
Angajatorii din România, inclusiv firmele private, vor fi obligate să crească salariul minim pe economie şi în anul 2026.
La nivelul judeţului Tulcea, patronatele cer îngheţarea salariului minim din cauza presiunilor financiare asupra companiilor mici, iar sindicatele reclamă lipsa unui sistem echitabil de ierarhizare salarială. Ambele părţi consideră că, fără o reformă coerentă a politicilor salariale, piaţa muncii rămâne dezechilibrată.
Reprezentanţii mediului de afaceri avertizează că o nouă creştere a salariului minim pe economie ar putea împinge şi mai multe companii mici spre insolvenţă. Aceştia consideră că majorarea salariului minim ar împovăra excesiv companiile, iar beneficiul pentru angajaţi ar fi nesemnificativ.
„În primul rând, noi am solicitat şi solicităm în continuare îngheţarea creşterii salariului minim pe economie pentru anul viitor, deoarece mediul de afaceri, IMM-urile româneşti şi, în mod special, companiile mici, resimt deja toate aceste pachete de măsuri fiscale care au venit ca un tăvălug peste mediul de afaceri. Noile propuneri privind creşterea salariului minim doar cu 300 de lei, potrivit unor surse, reprezintă o cheltuială suplimentară pentru angajatori şi pentru companiile mici, care nu mai pot suporta o nouă creştere a costurilor. Mai mult decât atât, există informaţii potrivit cărora s-ar putea renunţa şi la acei 300 de lei scutiţi de impozite, care există astăzi în legislaţie. La un calcul simplu, o creştere cu 300 de lei a salariului brut – adică până la 4.350 de lei – şi anularea acelei scutiri de taxe de 300 de lei ar duce la o creştere a venitului net al angajatului cu doar 40 de lei. Aşadar, în final, angajatorul va plăti în plus 300 de lei, iar angajatul va primi doar 40 de lei. Nu este nici corect, nici echitabil şi nici suportabil, ţinând cont de valul de insolvenţe pe care îl avem, la Tulcea, în ultima perioadă. Este vorba despre un val de companii care şi-au închis activitatea. Avem peste 30% dintre companiile din domeniul comerţului, la nivel naţional – companii mici, cu activităţi comerciale reduse – care şi-au încetat activitatea în ultima perioadă”, ne-a declarat prim-vicepreşedintele IMM România, Sterică Fudulea.
Pe de altă parte, sindicatele atrag atenţia că, fără criterii clare de diferenţiere, creşterea salariului minim duce la egalizarea nedreaptă a veniturilor între angajaţii calificaţi şi cei necalificaţi.
„Atâta timp cât nu se introduc criterii de departajare între muncitorii necalificaţi şi cei calificaţi, salariul minim poate creşte până când ajunge directorul general la salariul minim pe economie. Înainte eram acoperiţi de contractul colectiv de muncă la nivel naţional unic, în sensul în care necalificaţii erau plătiţi cu salariul minim pe economie, calificaţii aveau un indice de 1,2, tehnicienii de 1,4, maiştrii de 1,6, iar inginerii de 2, impus prin lege. În momentul de faţă nu mai există aceste criterii de departajare, întrucât a fost eliminat contractul colectiv la nivel naţional unic. Legea obligă doar la creşterea salariului minim pe economie, iar restul indicilor nu se mai aplică. Neaplicându-se aceşti indici, într-o societate se ajunge ca o femeie de serviciu să primească acelaşi salariu cu un maistru, de exemplu. Nimeni nu îl obligă pe patron să crească şi celelalte salarii. Creşterea salariului minim este binevenită, dar, din păcate, nu există criterii de departajare pentru celelalte categorii de personal. Un maistru nu face şcoala de maiştri ca să fie plătit cu minimul pe economie; o face tocmai pentru că are o răspundere în plus, pentru care ar trebui remunerat corespunzător”, ne-a declarat preşedintele filialei teritoriale a Cartel Alfa Tulcea, Andrian Darie.
Citiţi continuarea în ediţia tipărită a ziarului Delta.
