Cătălin-Gabriel Cârlan, consilier local AUR: „Se simte o distanţă între instituţii şi oameni”

La un an de la preluarea mandatului, am invitat reprezentanţii administraţiei locale şi judeţene aflaţi la primul lor mandat să facă o evaluare a activităţii desfăşurate până acum, să vorbească despre provocările întâlnite şi despre priorităţile pentru viitor.

În acest context, am stat de vorbă cu Cătălin-Gabriel Cârlan, consilier local AUR, care ne-a vorbit despre experienţa primului an de mandat.

Cătălin-Gabriel Cârlan este inginer automobile la o societate privată şi profesor inginer la Liceul Tehnologic „Anghel Saligny” din municipiu.

– Cum aţi descrie acest prim an de mandat în Consiliul Local Tulcea?

– Acest prim an de mandat în Consiliul Local Tulcea a fost unul de adaptare şi construcţie. Am învăţat să lucrăm împreună, să înţelegem mai bine mecanismele administrative şi să stabilim priorităţi clare pentru comunitate. A fost un an al consolidării dialogului între mine şi al apropierii de cetăţeni, pentru ca deciziile luate să reflecte cât mai bine nevoile reale ale tulcenilor.

– Ce v-a surprins cel mai mult în modul de funcţionare al administraţiei locale?

– Ceea ce m-a surprins cel mai mult în modul de funcţionare al administraţiei locale tulcene este lipsa de empatie faţă de cetăţeni. Se simte o distanţă între instituţii şi oameni, ca şi cum birocraţia ar fi devenit mai importantă decât bunul-simţ şi grija faţă de comunitate. În loc să asculte şi să se implice, administraţia pare adesea preocupată de forme, nu de fond. Este păcat, pentru că Tulcea are oameni harnici şi un spirit comunitar care merită mai mult respect.

– În ce domenii credeţi că municipiul Tulcea are cea mai mare nevoie de investiţii urgente?

– În ceea ce priveşte infrastructura rutieră şi de transport, drumurile către Delta Dunării şi comunele izolate sunt adesea într-o stare precară. Accesul dificil frânează turismul, comerţul local şi chiar intervenţiile medicale. Consider că modernizarea transportului fluvial prin bărci rapide, porturi modernizate, legături regulate cu Sulina, Sf. Gheorghe, Chilia ar aduce un suflu nou vieţii economice. De asemenea, cred că nişte legături mai bune cu Constanţa şi Galaţiul, prin drum expres sau modernizarea căii ferate, ar scoate Tulcea din izolare economică. Despre industrie şi locuri de muncă, cred că ar trebui investit în relansarea producţiei locale în domenii tradiţionale precum lemn, peşte, alimente procesate. Şi înfiinţarea unui parc industrial mixt ar putea atrage investitori, mai ales în prelucrarea produselor agricole şi piscicole. Un punct esenţial pentru a opri exodul tinerilor ar fi formarea profesională şi şcoli tehnice orientate spre meserii cerute local. Consider că sunt esenţiale şi investiţii în staţii moderne de epurare, colectare deşeuri şi canalizare în satele din jurul Deltei, având în vedere că Tulcea este poarta Deltei Dunării, iar lipsa de echilibru între turism şi protecţie afectează ecosistemul. În ceea ce priveşte sănătatea publică, sunt de părere că Spitalul Judeţean Tulcea are nevoie urgentă de modernizare şi aici mă refer la echipamente, cadre medicale, secţii specializate. Accesul la servicii medicale în localităţile izolate din Deltă e critic, iar telemedicina şi centrele medicale mobile ar fi o soluţie tradiţională reinterpretată modern. Sunt necesare investiţii şi în educaţie pentru reabilitarea şcolilor şi liceelor tehnice, cu orientare practică şi legătură cu economia locală. La capitolul cultură, cred că ar trebui investit în conservarea patrimoniului multicultural prin muzee, festivaluri şi programe educaţionale. Tulcea ar putea deveni un centru educaţional despre Delta Dunării şi ecologie, un punct unic în ţară.

– Ce proiecte concrete vizaţi să sprijiniţi în perioada următoare?

– Amenajarea unui spaţiu dedicat activităţilor recreative în cartierul Lotizare pentru copii, dotat cu echipamente de joacă sigure precum leagăne, tobogane, balansoare etc., bănci pentru părinţi şi suprafaţă antitraumă. Proiectul urmăreşte crearea unui mediu sigur şi plăcut pentru socializarea şi dezvoltarea fizică a copiilor din cartier. Un alt proiect ar mai fi utilizarea spaţiului verde disponibil în cartierul Lotizare pentru construirea unui mini stadion acoperit, destinat activităţilor sportive pentru copii, fotbal, baschet, tenis de câmp, mişcare generală. Se urmăreşte asigurarea unui spaţiu multifuncţional, protejat de intemperii, care să încurajeze activitatea fizică şi comunitatea locală.

– Cum apreciaţi modul în care administraţia gestionează problemele curente – salubritate, trafic, infrastructură, spaţii verzi?

– Când administraţia gestionează salubritatea, traficul, infrastructura şi spaţiile verzi într-un mod „foarte prost”, de regulă se observă câteva probleme clare precum lipsa de planificare şi continuitate. Proiectele încep, dar nu se termină, sau se schimbă priorităţile odată cu fiecare mandat. În ceea ce priveşte salubritatea, întâlnim situaţii precum ridicarea întârziată a deşeurilor, contracte ineficiente cu operatorii, şi lipsă de educaţie civică în rândul populaţiei, fără campanii susţinute. Traficul devine sufocant atunci când semaforizarea este necorelată, lucrările sunt derulate simultan în zone cheie, iar transportul public nu este integrat într-o viziune coerentă. Infrastructura precară se observă în drumurile peticite în loc de reabilitate, reţele de canalizare învechite şi trotuare deteriorate, iar spaţiile verzi ajung să fie neglijate. Fie se reduc pentru interese imobiliare, fie sunt întreţinute formal, fără grijă reală pentru peisagistică. În concluzie, administraţia actuală ar trebui să demonstreze responsabilitate, consecvenţă şi respect faţă de cetăţeni, prin acţiuni concrete şi transparente, nu doar prin declaraţii. Oraşul are nevoie de ordine, curăţenie şi echilibru, va-lori tradiţionale care reflectă respectul faţă de comunitate.

– Cum a fost comunicarea cu tulcenii în acest prim an?

– Comunicarea cu tulcenii, în acest prim an de mandat, a fost una foarte bine primită. Oamenii au arătat deschidere şi interes faţă de proiectele propuse, iar dialogul constant cu cetăţenii a contribuit la o mai bună înţelegere a nevoilor reale ale comunităţii. Consider că apropierea de oameni este esenţială, mai ales pentru un consilier aflat la primul mandat, care doreşte să construiască încredere şi rezultate durabile.

– Ce tip de sesizări sau probleme primiţi cel mai des din partea locuitorilor?

– Cele mai multe sesizări primite din partea locuitorilor sunt legate de infrastructură şi utilităţi publice, capace de canalizare lipsă sau deteriorate, străzi inundate, probleme la sistemul de iluminat public, de la stâlpi căzuţi până la aparate de iluminat care nu funcţionează. De asemenea, se semnalează frecvent deşeuri abandonate sau mobilier urban deteriorat pe domeniul public. O altă categorie importantă de sesizări vizează construcţiile, terenurile şi spaţiile verzi. Locuitorii reclamă clădiri sau terenuri lăsate în paragină, construcţii ilegale sau cu potenţial periculos, spaţii verzi neîngrijite, parcuri şi locuri de joacă deteriorate, precum şi situaţii legate de tăieri ilegale de arbori. În plus, sunt primite plângeri legate de ordinea publică, protecţia mediului şi disciplina urbană, precum şi reclamaţii privind zgomotul, activităţi comerciale deranjante, trafic intens, afişaj stradal neconform sau activităţi care afectează mediul înconjurător.

– Consideraţi că vocea cetăţenilor este suficient de bine auzită în şedinţele de Consiliu Local?

– Vocea cetăţenilor trebuie să conteze cu adevărat în Tulcea. În ultimii ani, tot mai mulţi tulceni simt că vocea lor nu mai este ascultată în şedinţele Consiliului Local. Deşi aceste şedinţe ar trebui să fie un spaţiu al dialogului şi al respectului faţă de cetăţeni, ele s-au transformat, din păcate, într-o simplă formalitate administrativă, unde deciziile se iau dinainte, iar opinia oamenilor nu mai are nicio greutate reală. Spun cu convingere, categoric nu, vocea cetăţenilor nu este suficient de bine auzită. Se simte o lipsă de empatie, de deschidere din partea celor aleşi să ne reprezinte, începând cu primarul şi viceprimarii, continuând cu o parte dintre consilieri. Este regretabil că, odată ajunşi în funcţii, unii uită cine i-a trimis acolo şi pentru cine trebuie să lucreze. Tulcenii nu cer imposibilul. Cer doar respect, transparenţă şi implicare reală. Cer ca proiectele importante să fie discutate public, ca problemele cetăţenilor să fie ascultate cu răbdare. Democraţia locală nu se rezumă la o dată la patru ani, când mergem la vot. Ea trebuie să trăiască zilnic, în modul în care suntem ascultaţi, consultaţi şi respectaţi. Este timpul ca Primăria şi Consiliul Local Tulcea să redescopere sensul cuvintelor „în slujba cetăţeanului”.

– Ce v-a motivat să vă implicaţi în viaţa publică şi cum s-a schimbat această percepţie după primul an?

– M-am implicat în viaţa publică dintr-un sentiment profund de responsabilitate faţă de oraşul meu şi din convingerea că schimbarea începe cu oameni, care nu mai stau deoparte. Am crezut, şi încă mai cred, că fiecare dintre noi are datoria morală de a contribui, prin ceea ce poate, la binele comunităţii. Am pornit cu idealuri clare precum transparenţă, dialog, respect pentru cetăţean şi o administraţie apropiată de oameni. Însă, după primul an de implicare directă, am înţeles că realitatea administrativă este mult mai complicată decât pare din afară. Am întâlnit multă birocraţie, indiferenţă şi, din păcate, un interes scăzut pentru adevăratul bine public. Am văzut cum iniţiativele bune pot fi blocate nu din motive logice, ci din orgolii sau calcule politice. Această experienţă m-a făcut să fiu mai realist, dar nu m-a descurajat. Dimpotrivă, m-a convins că este cu atât mai important să rămân implicat, să spun lucrurilor pe nume şi să cer mai multă responsabilitate de la cei care ne conduc. Cred că adevărata schimbare nu se face prin vorbe frumoase, ci prin perseverenţă, caracter şi curajul de a rămâne vertical, chiar şi atunci când eşti singurul care mai crede în ceea ce este drept.

– Care consideraţi că este cea mai importantă decizie adoptată de Consiliul Local în acest an?

– În cazul Consiliului Local Tulcea, iniţiativele din acest an legate de violenţa domestică, conform comunicatelor şi dezbaterilor locale, care s-au concentrat pe aprobarea unui parteneriat între Primăria Tulcea şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului pentru extinderea serviciilor destinate victimelor violenţei domestice. De asemenea, o decizie importantă adoptată a fost sprijinirea centrului de consiliere pentru victime, cu fonduri locale pentru asigurarea personalului şi spaţiilor sigure.

– Consideraţi că cetăţenii înţeleg suficient rolul unui consilier local?

– Există mai multe motive pentru care cetăţenii nu percep clar acest rol precum educaţia civică insuficientă, care nu explică funcţionarea administraţiei locale, lipsa de comunicare între consilieri şi comunitate după alegeri, transparenţa redusă a şedinţelor şi deciziilor consiliului şi politizarea excesivă, care transformă consilierii în reprezentanţi ai partidelor, nu ai cetăţenilor. Consilierul local ar trebui să fie un om al comunităţii, apropiat de oameni, cunoscut personal. O democraţie locală solidă nu poate exista fără cetăţeni conştienţi şi fără consilieri implicaţi. Atât timp cât oamenii nu înţeleg exact ce face un consilier local, legătura dintre comunitate şi administraţie rămâne slabă. Educaţia civică, transparenţa şi apropierea dintre aleşi şi alegători sunt cheia pentru recâştigarea încrederii şi pentru un act administrativ demn de tradiţia bunei guvernări locale. În acelaşi timp, cetăţenii ar trebui să-şi asume rolul de supraveghetori şi parteneri activi.

– Cum a fost colaborarea cu primarul şi cu ceilalţi consilieri, mai ales cei cu experienţă?

– Colaborarea cu primarul şi cu ceilalţi consilieri nu a fost şi nu este uşoară. Am rămas cu un gust amar, mai ales văzând că mulţi dintre colegi au deja mai multe mandate la activ, dar totul pare dictat politic. Se întâmplă ca uneori, la o singură ridicare de mână, să se întoarcă rezultatul votului doar pentru că aşa s-a spus de sus. Practic, ceea ce decide primarul, aceea se votează. Din păcate, nu se ţine cont de părerea celor care nu sunt la putere. Noi, cei care încercăm să ne facem treaba cu seriozitate şi responsabilitate, simţim că vocea noastră este prea slabă pentru a fi auzită. Totuşi, această experienţă m-a învăţat cât de important este să rămâi vertical şi să nu te abaţi de la principiile tale, chiar şi atunci când eşti în minoritate. Cred cu tărie că administraţia publică trebuie să se întoarcă la valorile simple, dar solide, adică respectul faţă de oameni, bunul-simţ şi responsabilitatea faţă de comunitate. Numai prin aceste repere putem reda încrederea cetăţenilor şi demnitatea actului public.

– Ce aţi învăţat de la colegii cu mai multe mandate?

– Din păcate, de la unii colegi cu mai multe mandate nu am avut ce învăţa în sensul bun al cuvântului. Am observat cum, în campanie, mulţi ştiu să fie aproape de oameni, să promită şi să se arate empatici. Însă, odată ajunşi în funcţie, se schimbă radical. Pierd contactul cu realitatea, uită de cetăţeni şi se lasă conduşi de interese politice sau personale. Este trist, dar realitatea asta m-a făcut să înţeleg cât de important este să rămâi om, indiferent de scaunul pe care stai.

– Ce mesaj aveţi pentru tulcenii care urmăresc activitatea Consiliului Local?

– Dragi tulceni, vă încurajez să mă contactaţi oricând aveţi o problemă sau o propunere, fie prin e-mail, fie atunci când ne întâlnim pe stradă. Îmi doresc să ascult fiecare punct de vedere şi să caut soluţii reale, aşa cum am făcut deja cu mulţi dintre dumneavoastră, din diferite zone ale oraşului. Este important să rămân conectat cu  dumneavoastră, sunteţi ochii care văd, iar eu sunt omul care vă aude şi care caută să facă ceva concret pentru tulceni. Împreună putem schimba în bine lucrurile din jurul nostru.

– Dacă ar fi să rezumaţi acest prim an într-un singur cuvânt, care ar fi acela şi de ce?

– Un cuvânt potrivit ar fi „rodaj”. Primul an de mandat este, în mod firesc, o perioadă de rodaj. Este momentul în care se învaţă mecanismele administrative, se înţelege ritmul instituţiei, se construiesc relaţiile de lucru şi se testează echilibrul între idealuri şi realităţi. Este anul în care un consilier descoperă diferenţa dintre planurile făcute în campanie şi rigorile aparatului administrativ, dar şi anul în care se formează reputaţia prin atitudine, seriozitate şi consecvenţă. Nu e încă vremea marilor realizări, ci a punerii temeliei,  asemenea primului rând de piatră la o construcţie solidă. „Rodajul” implică răbdare, observare şi consolidare, va-lori profund tradiţionale, care pun temelia pentru un mandat solid şi respectat.