Tulcea se întoarce la natură: spaţiile verzi devin pajişti urbane, cu flori din grădina bunicii şi pietre din tot judeţul

Aspectul prăfuit şi învechit al centrului oraşului este departe de a fi o atracţie pentru turiştii care vizitează Tulcea şi nici pentru locuitorii urbei nu prezintă prea mare interes estetic.

Situaţia este pe cale să se schimbe, odată cu procesul de transformare urbană demarat recent, printr-un proiect care combină estetica, patrimoniul şi sustenabilitatea. Pe strada Păcii, între Hotelul Egreta şi Biserica „Sfântul Gheorghe” (Biserica cu Ceas), se conturează un nou concept de spaţiu public – un geoparc urban care va reuni pietre din tot judeţul, vegetaţie perenă şi elemente de design inspirate din istoria locului. Iniţiativa aparţine Servicii Publice SA şi îşi propune nu doar să înfrumuseţeze oraşul, ci să reactiveze legătura dintre tulceni şi identitatea lor culturală. Despre amploarea şi semnificaţia acestui demers a vorbit Ionela Bumbac, directoarea societăţii Servicii Publice SA, care a subliniat că proiectul este doar începutul unui plan mai extins de revitalizare a zonelor din municipiu.

Proiectul de amenajare a spaţiilor verzi din apropierea centrului oraşului ar trebui să fie finalizat până la sfârşitul lunii, iar bugetul alocat este de 430.000 de lei.

„Dorim să realizăm un geoparc cu pietre din tot judeţul Tulcea, pe strada Păcii. Este vorba despre zona cuprinsă între Hotelul Egreta şi Biserica cu Ceas. Amenajarea vizează o amenajare peisagistică a întregii zone. A fost înlăturat gardul viu existent pe acel amplasament şi a fost montat un sistem de irigaţie. Se foloseşte piatra cubică recuperată de pe strada Mahmudiei, provenită din carierele de la Tulcea şi Ciucurova. Se amenajează alei pietonale şi se utilizează plante perene. Scopul este de a evidenţia structura arheologică de pe raza municipiului Tulcea, aceasta făcând parte dintr-un proiect mai amplu, care include şi o amenajare planificată pentru anul viitor pe strada Isaccei, pe taluzul de la Poliţie. Ne dorim să finalizăm acest demers până la sfârşitul lunii, în funcţie de condiţiile meteo, iar bugetul total al lucrării este de 430.000 lei. Momentan, lucrările din zona Poliţiei sunt suspendate, urmând a fi reluate sub supravegherea specialiştilor de la ICEM”, ne-a declarat directoarea Servicii Publice SA, Ionela Bumbac.

La baza proiectului se află o viziune peisagistică inedită, conturată de Andreea Sitaru, peisagista Servicii Publice SA. Aceasta a dorit să aducă în prim-plan frumuseţea materialelor tradiţionale şi legătura profundă dintre oraş şi natura care îl înconjoară. Conceptul „A treia cale pietonală” propune o nouă modalitate de a trăi spaţiul urban – una care invită oamenii să traverseze, să observe şi să contemple mediul verde, nu doar să-l ocolească.

„Acest proiect urmăreşte introducerea elementelor de patrimoniu pe care încă le mai avem în oraş, cum este piatra cubică. Din punctul meu de vedere, este un element foarte valoros din punct de vedere estetic. Având în vedere că noi, ca parte de clădiri de patrimoniu, nu stăm foarte bine şi identitatea unui oraş ţine foarte mult de păstrarea acestor elemente care sunt autentice, reale şi ne fac să ne simţim prezenţi în spaţiul în care trăim, am considerat că este necesar să mergem pe o abordare de acest gen, una care ţine mult şi de nostalgia unor perioade care au fost frumoase, în care frumosul nu era văzut doar ca funcţie estetică, ci făcea parte din viaţa de zi cu zi. Pornind de la aceste elemente, care au fost unele cheie, ne-am gândit să organizăm puţin şi partea de vegetaţie. Ne-am gândit că trebuie să fim mai prezenţi în spaţiul vegetal, pentru că noi tindem să trecem pe lângă parcelele verzi şi să nu tranzităm prin ele, să nu le observăm. Proiectul se numeşte <<A treia cale pietonală>> şi nu este vorba despre a avea acces doar pe carosabil sau doar pe trotuare, ci despre a putea merge prin spaţiul verde fără să-l deranjezi, fără să produci eroziunea solului sau să distrugi plantele, ci să fie ca un îndemn al cetăţeanului de a observa şi a medita puţin asupra vegetaţiei existente”, ne-a spus peisagista societăţii Servicii Publice SA, Andreea Sitaru.

Pentru a reda autenticitatea şi diversitatea naturală, peisagista a optat pentru un sortiment variat de plante, multe dintre ele inspirate din grădinile istorice, dar şi pentru soluţii moderne, adaptate mediului urban. Acest amestec creează o punte între trecut şi prezent.

„Prin urmare, am folosit şi mai multe categorii de materiale vegetale. Plantările au fost începute în această toamnă, dar vor continua şi pe parcursul anului viitor, în primăvară. Avem un sortiment de vegetaţie foarte divers. Nu este neapărat un sortiment standard pentru spaţiile urbane. Este un element care, din nou, ţine de nostalgie – avem inclusiv plante care erau folosite în grădinile vechi, istorice, dar şi plante care au un scop urban, de exemplu plante sempervirescente (plante veşnic verzi, n. red.). Ne-am lovit ca şi problemă tot timpul de reţelele edilitare, care sunt sau nu sunt bine marcate pe teren. Prin urmare, cu plantările de arbori nu am putut să mergem foarte mult în această direcţie”, a precizat Andreea Sitaru.

O altă componentă a proiectului o reprezintă amenajarea unor jardiniere supraînălţate, care vor adăposti vegetaţie perenă, menită să ofere umbră, culoare şi echilibru vizual pe tot parcursul anului. Fiecare parcelă are propria poveste, inspirată din artă şi din simbolurile naturii.

„Urmează să amenajăm nişte spaţii cu jardiniere supraînălţate, în care vom pune material vegetal mai masiv, dar nu neapărat arbori, ci nişte arbuşti pe tulpină, sempervirescenţi, care să asigure vegetaţie pe tot parcursul anului şi să dea acea senzaţie de umbră şi ecranare în zonele în care este nevoie – în zonele cu trafic intens. Plantele le achiziţionăm de la mai mulţi furnizori locali, dar şi din pepiniere care produc material săditor adecvat proiectelor noastre. Sunt plantate deja o parte din flori. Evident, sunt plante care nu au fost achiziţionate la maturitate deplină, dar din primăvară vor începe să apară pe teren în adevăratul sens al cuvântului – să înflorească, să creeze straturi vegetale compacte. Pe una dintre parcele, într-adevăr, de sus se văd formele de peşti şi păsări. Deci fiecare parcelă are cam o poveste în parte”, ne-a spus peisagista societăţii Servicii Publice SA.

Lucrările din teren sunt realizate fără ciment şi se bazează exclusiv pe soluţii naturale – un aspect care face din acest proiect unul unic la nivel local. Implementarea lui necesită migală şi adaptare zilnică.

„Proiectul noi l-am început din septembrie, cu pichetarea, eliminarea vegetaţiei de tip arbuşti micuţi, chiar şi a gardului viu, care prezenta tot timpul boli, era plin de dăunători, şi am încercat să eliminăm tot ce înseamnă tratamente care ar putea dăuna mediului şi omului. Noi sperăm să terminăm proiectul acesta, care vizează spaţiul de pe strada Păcii, în acest an, dar depinde şi de vreme, şi de randamentul de muncă pe care îl avem pe teren, şi de forţa de muncă – mai ales că noi facem acum nişte lucrări atipice, care nu s-au mai făcut până acum. De exemplu, aceste zone care nu sunt standard pietonale – mulţi oameni s-au gândit că noi intervenim pe spaţiul public şi facem alei şi reconfigurări. Nu facem reconfigurări. Sunt nişte lucrări punctuale în care, în niciun caz, nu folosim ciment, balast, nu avem nimic pe zona aceasta de proiectare, trotuare, alei. În schimb, aceste poteci care au un rol peisager sunt lucrări atipice, care nu prea s-au mai făcut până acum, şi învăţăm în fiecare zi ceva nou. Este mai dificil până reuşim să punem în aplicare cu un randament pe care ni l-am dori să-l avem din prima”, a mai spus Andreea Sitaru.

Surprizele nu au întârziat să apară. În timpul lucrărilor de curăţare, la taluzul de la Poliţie echipa a descoperit vestigii care ar putea indica existenţa unor structuri istorice subterane.

„Avem mai multe zone vizate – chiar astăzi lucrez la propunerea pentru anul 2026. Avem zone care vizează patrimoniul nostru, chiar şi zone de cartier. La taluzul de la Poliţie, la o lucrare de degajare a terenului şi de eliminare a vegetaţiei neconforme şi de curăţare, am descoperit pe teren, alături de echipa de muncitori, ceva ce ar părea a fi un vestigiu care, conform unor surse mai mult sau mai puţin reale, ar fi o intrare către un tunel sau chiar o cişmea veche de la finalul anilor 1800 – nu ştim încă sigur. Noi am prezentat raportul către domnul Vizauer (directorul Direcţiei de Cultură Tulcea, n.red.) şi, din punctul meu de vedere, dânsul a fost destul de încântat de faptul că vrem să introducem şi aceste spaţii – scuaruri arheologice – în care să punem în evidenţă tot ceea ce înseamnă partea de vestigii sau de zone care au potenţial turistic, pentru că avem de jur împrejur cetăţi şi vestigii, dar în oraş nu prea sunt puse în valoare, doar în zona Monumentului. În funcţie de ceea ce se va întâmpla mai departe, care nu ţine de noi, vom lua o decizie despre amenajarea acestui spaţiu, dar, în principiu, ne dorim să creăm acest scuar urban cu elemente arheologice”, a menţionat peisagista.

Planurile de viitor includ şi alte zone cu valoare istorică şi spirituală, precum Biserica „Sf. Gheorghe” şi scara care urcă spre strada Sălciilor, unde se doreşte amenajarea unor spaţii de relaxare cu specific local.

„Mai avem în plan, pentru anul 2026, inclusiv strada Păcii cu Biserica <<Sf. Gheorghe>>. În spatele bisericii este scara care urcă către strada Sălciilor, şi acolo sunt două monumente poziţionate în spatele bisericii, precum şi această scară, care este un element istoric. Ne dorim inclusiv acolo să amenajăm puţin spaţiul, dar, pentru că nu avem spaţiu verde care să ne permită acest lucru, vom pro-pune amplasarea unor jardiniere, tot în acest stil mai istoric, mai deosebit, şi să creăm încă un spaţiu în care oamenii se pot opri, turiştii pot veni şi învăţa puţin din istoria noastră, iar noi să ne-o reamintim”, ne-a declarat Sitaru.

Peisagista Andreea Sitaru, care a lucrat anterior în Bucureşti în proiecte ample de amenajare, spune că „A treia cale pietonală” este printre primele proiecte microurbane realizate de ea.

„Nu sunt la primul proiect de acest gen. Am lucrat timp de cinci ani în proiectare, ca peisagist şi în amenajare peisagistică, la o firmă din Bucureşti. Am urmat diverse colaborări pe drepturi de autor în alte tipuri de proiecte mai artistice, dar care au avut în mare parte şi acest element vegetal, precum şi în diverse lucrări de voluntariat, inclusiv de amenajări de spaţii dedicate copiilor. Ar fi cam printre primele proiecte microurbane, pentru că la jobul anterior aveam proiecte mai mari de amenajare a unor cartiere întregi şi nu ne axam neapărat pe rol estetic sau pe o microzonare cu o poveste. Ar fi prima dată când pot să creionez şi să realizez un proiect care are legătură directă cu toată pregătirea din spate”, ne-a spus peisagista societăţii Servicii Publice SA, Andreea Sitaru.