Primarii tulceni, supăraţi. Nu văd cu ochi buni cofinanţarea proiectelor pe Anghel Saligny cu 20% de către primării

Premierul Ilie Bolojan a anunţat că suma alocată în 2026 pentru Programul Anghel Saligny va fi mai mică decât în 2025 şi a propus ca primarii să cofinanţeze proiectele din acest program cu 20%. Bolojan a explicat că România trebuie să cheltuiască anul viitor toate cele 10 miliarde de euro rămase din PNRR, ceea ce va reduce semnificativ spaţiul bugetar pentru alte investiţii, care nu ar trebui să depăşească 7% din PIB. Astfel, fondurile disponibile pentru alte linii de finanţare, precum Anghel Saligny, CNI şi ministerele, vor fi foarte limitate. Am discutat cu câţiva primari din judeţ despre această decizie pentru a afla cum văd ei situaţia.

Primarul comunei Baia, Liliana Marinescu, critică faptul că administraţiile locale sunt împovărate cu noi obligaţii fără ca edilii să fie măcar consultaţi. De asemenea, primarul a precizat că Baia nu poate să cofinanţeze proiectele prin Anghel Saligny cu 20%, fiindcă anul trecut a preluat primăria cu o datorie de 40 de miliarde de lei.

„Nu sunt de acord cu această idee. Pe noi nu ne-a consultat nimeni ca să ne ceară un punct de vedere. Atât timp cât lucrurile au fost începute, cine preia, trebuie să continue. Eu am înţeles că situaţia este cum este, dar nu poţi să împovărezi o primărie la care vrei să-i iei şi încasările, la care nu-i mai dai nimic din sume defalcate, pe care o arunci într-o bătălie crescând impozitele şi taxele cu peste 70% şi toate să se spargă în capul primarilor. Nu sunt de acord cu lucrul acesta. Nu cred că va reuşi vreo primărie din judeţul Tulcea să asigure astfel de sume. Cel puţin Primăria Baia nu are de unde, având în vedere că am preluat o datorie anul trecut de 40 de miliarde de lei vechi în condiţiile în care tot bugetul este undeva la 50 şi ceva de miliarde. Este absurd”, ne-a declarat Liliana Marinescu.

Edilul comunei Cerna, Petre Şopu, consideră că noile măsuri propuse ar pune o presiune imposibil de susţinut pe bugetele locale, în special ale comunelor mici.

„Este o prostie. Păi de unde să finanţăm noi aşa ceva? El vrea să închidă primăriile sau ce vrea să facă? Cerna este o comună destul de mărişoară, se descurcă aşa şi aşa, dar ce te faci cu primăriile foarte mici cum sunt Horia, Peceneaga, Ostrov. Este greu. Dacă fac această cofinanţare ar însemna să nu mai pot să fac nimic altceva. Sunt sume enorme. O asfaltare pe care o am eu, de exemplu, pe sate, este opt milioane de euro, deci este enorm pentru o comunitate. El nu gândeşte. Am zis să intre PSD-ul în opoziţie, poate îşi dă seama şi PSD-ul că greşesc unde stau acolo. Primarii lor nu-l mai vor, primarii din municipii mari, nu se poate aşa ceva. El taie în carne vie. Nu poţi să faci austeritate în halul acesta. Să lase oamenii să meargă mai departe, face o mare prostie. Păi el acum măreşte, în ultimul pachet, impozitele pe clădiri, pe maşini. Deja sunt mari, unde îi mai subjugi pe cetăţeni? Unde o să ajungem cu ţara asta? Îţi vine să vorbeşti cu colegii din primării şi hai să încuiem şi să plecăm acasă. Să se facă alte alegeri şi să le conducă ei cum vor. A fost primar într-un oraş mare într-adevăr, la Oradea, dar sunt primării mici la comune. De unde să iei bani ca să poţi să asfaltezi şi tu o stradă ca omul. Să zicem că rupi de-acolo 200.000 euro, dar ce faci cu aceşti bani? Numai bordurile le pui”, ne-a spus Petre Şopu.

Nici primăria din Izvoarele nu are resursele necesare pentru a asigura cofinanţările cerute, ne-a spus primarul George Ghiorghe.

„Nici nu se pune vorba să avem bani să asigurăm. Noi avem două proiecte pe Anghel Saligny. Este vorba despre asfaltarea la Alba şi la satul Iulia, dar nici nu se pune problema. De unde să avem noi 20%? Abia reuşim să încheiem anul, avem bani doar pentru salarii şi atât. Nici vorbă de finanţare suplimentară. Suntem săraci, dar nu numai noi, cred că toate primăriile sunt în aceeaşi oală. Noi, ţinând cont că suntem o primărie foarte mică, sub 2.000 de locuitori, n-avem putere. Nu ştiu ce o să facem. Avem proiecte mari, unul de 18 milioane şi altul de aproape 24 de milioane. Deci jumătate din bani ni i-au dat, iar jumătate anul acesta nu-i vom primi, şi au spus că de la anul să cerem să ne dea cealaltă jumătate ca să terminăm. Sunt sume mari, avem lucrări mari. De unde să avem bani de finanţare? Decizia nu este bună deloc. Trebuie să se mai gândească. La oraşele mari poate se adună bani, au de unde, dar la ţară este mai greu, n-avem. Nu suntem de acord cu aşa ceva. Asta înseamnă că se vor bloca proiectele şi se vor deteriora dacă nu ajungem să le finalizăm”, a explicat George Ghiorghe.

Primarul comunei Topolog, Marian Laurenţiu Ciobanu, atrage atenţia că statul merge pe ideea ca administraţiile locale să se susţină singure, fără ajutor, subliniind faptul că obligaţia de a acoperi din venituri proprii salariile asistenţilor personali, fără ca statul să preia acest cost aşa cum s-a promis, pune o presiune uriaşă pe bugetul local.

„În niciun caz nu vom reuşi să asigurăm aceste cheltuieli. Se merge în continuare pe ideea de a ne susţine din venituri proprii salariile. Nu s-a luat măsura privind preluarea asistenţilor personali ai persoanelor cu dizabilităţi la AJPIS-uri, deşi ni s-a promis în repetate rânduri. În continuare avem un minim de 10% contribuţie la salarii pentru asistenţii personali în condiţiile în care noi nu avem nicio pârghie în acest sens, nu depinde absolut nimic de noi. Când omul vine cu certificatul de încadrare cu asistent personal, tu trebuie doar să-l angajezi, fiindcă nu poţi să conteşti şi nu interesează pe nimeni de unde asiguri resursa financiară. Decizia mi se pare total în dezacord cu ce se doreşte privind dezvoltarea comunităţilor rurale. Dacă blocăm toate posibilităţile de finanţare nu ne mai putem dezvolta pentru că, din nefericire, pe partea de infrastructură rutieră ştiu că nu vor mai fi nici în continuare posibilităţi de accesare de fonduri europene în acest sens. Atunci înseamnă că n-o să mai putem face absolut nimic”, a precizat Marian Laurenţiu Ciobanu.

Şi edilul comunei Luncaviţa, Aurel Iorga, spune că administraţia locală nu mai poate suporta încă o cofinanţare, având deja proiecte în derulare care împovărează bugetul.

„Noi, pe Anghel Saligny, avem proiectul de înfiinţare a reţelei de gaze naturale, aflat în prezent la un stadiu de execuţie de 86%. Mai avem doar 14% de realizat. Pentru acest proiect avem un credit făcut, deci aici reuşim să ne descurcăm. Cea mai mare problemă este însă la o altă lucrare, pentru care există contract de finanţare semnat, şi anume varianta ocolitoare a comunei. Pentru aceasta am deja o cofinanţare mărişoară şi nu pot veni cu încă una. Faţă de ce mi-au dat ei bani, a trebuit să completez cu un strat de asfalt suplimentar peste ceea ce fusese finanţat, altfel evaluatorul nu mi-ar fi acceptat proiectul. Mi s-a spus clar că acel strat suplimentar nu este acoperit de Guvernul României, aşa că a trebuit să-l suportăm din bugetul local, lucru cu care am fost de acord la momentul respectiv. Dar nu mai pot veni cu o nouă cofinanţare, peste cea pe care o am. Consider că decizia luată de premier este foarte rea şi nu ştiu dacă ne ajută pe noi ca ţară să mergem mai departe să ne dezvoltăm. Părerea mea este că toate contractele de finanţare care au fost semnate, începute sau neîncepute, trebuiau finalizate şi nu mai începeau altele. Eu am făcut studiu de fezabilitate din bugetul local, proiectul tehnic, studii geotehnice, expertize. Tu acum dacă vii cu decizia de a veni cu cofinanţare, eu de unde să mai iau bani? Şi n-am cum să mai continui proiectul”, a spus Aurel Iorga.

Şi Vasile Petrică Mărculescu, primarul din Smârdan, spune că primăriile nu mai au de unde acoperi cheltuielile, iar situaţia devine tot mai grea pentru administraţiile locale.

„Ne aşteaptă timpuri extraordinar de grele. Toată noaptea am citit şi eu declaraţia aceea a Guvernului pe care vor s-o dea ei, prin care primăriile vor fi obligate să mărească taxele cu peste 70%, iar dacă nu, le vor majora ei automat până la 120%. De unde să mai pui biruri pe oameni, că nu mai ştii de unde? Ne pleacă oamenii din primării, s-au micşorat salariile. Probabil din primăriile care au acces mai greu la oraş nu vor pleca, dar mie deja mi-au plecat vreo trei persoane până acum, la Brăila şi Galaţi. Oamenii pleacă în altă parte, îşi caută de muncă, este mult mai uşor cu transportul acum. S-au micşorat şi salariile şi nu înţeleg de unde ar mai putea avea primăriile bani. Nu ştiu ce părere au ceilalţi colegi, dar nu mai avem de unde. Mă gândesc foarte serios să renunţ. Mă gândesc totuşi să nu vină altcineva în locul meu şi să pună biruri pe oamenii aceştia care chiar nu-şi merită soarta. Eu am din ce trăi, mai cresc animale, dar problema este că tot în cei care sunt buni plătitori, cum sunt pensionarii, va trebui să dăm. Nu sunt bani de nicăieri. Eu înţeleg, nu sunt de rea-credinţă, s-au cheltuit bani anapoda la nivel de ţară”, a subliniat Vasile Petrică Mărculescu.

Edilul din Smârdan a subliniat că, în condiţiile în care TVA-ul a crescut, firmele se închid pe bandă rulantă, dar şi încasările din TVA au scăzut drastic.

„Vorbeam zilele trecute cu Orlando Teodorovici, care a fost senator de Tulcea. De când s-a mărit TVA-ul, la nivel de ţară, încasările au scăzut. Ei s-au aşteptat c-o să crească. Într-o ţară civilizată în care economia funcţionează, atât timp cât micşorezi TVA-ul, omul spune <<Mă duc să plătesc, nu mai vreau să fac evaziune fiscală. De ce aş risca să lucrez la negru când amenzile sunt mari>>. Eu locuiesc la Brăila, iar când trec dimineaţa pe lângă Registrul Comerţului stă lumea la coadă să închidă firmele şi vă daţi seama că peste tot în ţară situaţia este aceeaşi. Se închid firme! Deci noi nu colectăm din TVA nici 60-70% din cât era. Să ne uităm la ţările din Europa care au TVA-ul mic cum îşi plătesc oamenii datoriile fără nicio problemă. Dar când măreşti TVA-ul, îl faci pe om să greşească, să facă evaziune, să facă ceva, fiindcă n-are din ce să supravieţuiască. Probabil trebuie găsită altă modalitate de a aduna bani la buget şi de a încuraja întreprinzătorii să lucreze. Noi acum nu facem altceva decât să oprim întreprinzătorii, fiindcă nu vor mai lucra deoarece plătesc prea mulţi bani la stat. Din contră, statul trebuia să-i încurajeze să facă societăţi şi să fie cât mai mulţi plătitori, dar să-şi permită. Situaţia va fi dificilă în România, mai ales la nivel de primării. Mă doare capul când vine ziua de salariu. Nu dormi nopţi întregi că ţi-e ruşine să mergi la primărie şi să te uiţi în ochii oamenilor că nu ai de unde să le dai bani. Când mă uit, nemulţumirile acestea le au. Oamenii au credite pe la bănci, ipotecare. Ce pot să le zic eu când li s-a tăiat din salariu. Am câteva fete care plâng la primărie. Una din ele mi-a şi zis <<Şeful, eu în cazul acesta o să-mi pierd apartamentul şi mă mut cu mama>> şi eu i-am zis că nu depinde de mine. Vor fi multe cazuri de genul acesta”, a explicat Vasile Petrică Mărculescu.

Primarul comunei Maliuc, Nicoleta Sevastian, este de părere că, atât timp cât există un contract deja semnat între părţi, proiectele aflate în implementare nu ar trebui modificate.

„Bineînţeles că nu putem să cofinanţăm, asta este clar, dar, pe de altă parte, nu cred că pot face o astfel de modificare în timpul unui contract deja semnat. Astfel de schimbări pot fi aplicate doar contractelor noi. Probabil se referă la proiectele depuse, pentru care încă nu au fost semnate contractele de finanţare. Atât timp cât există un act juridic încheiat între părţi, nu cred că vor putea modifica proiectele aflate deja în implementare. Dacă o vor face, vom vedea. Cel mai probabil, investiţia va fi extinsă pe o perioadă mai lungă”, ne-a declarat Nicoleta Sevastian.

Programul Anghel Saligny sprijină investiţii în infrastructura locală, precum drumuri judeţene şi comunale, reţele de apă şi canalizare, staţii de epurare şi extinderi ale reţelelor de distribuţie a gazelor naturale. România a atras şi cheltuit în economie doar 10,57% din fondurile europene pentru exerciţiul bugetar 2021-2027 în valoare totală de 31 mld. euro, iar din PNRR a atras 9,4 mld. euro, dar a cheltuit doar 7,5 mld. euro, adică circa 25% programul de 28 mld. euro, care se va încheia în decembrie 2026.