Noile măriri de taxe şi impozite, sub lupa consilierilor locali

Parlamentul a adoptat pe data de 18 noiembrie legea care aduce majorarea substanţială a impozitelor locale, parte a pachetului doi de măsuri fiscal – bugetare. Noile taxe vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026 şi ar urma să ducă la o creştere medie a impozitelor pe locuinţe de până la 80%. Vor fi creşteri şi la impozitele pentru maşini unde se va aplica principiul „poluatorul plăteşte”.

AUR a atacat la Curtea Constituţională măsurile fiscale adoptate de Parlament, contestaţia urmând să fie judecată pe 10 decembrie 2025.

În funcţie de partidul din care provin, reprezentanţii partidelor din Consiliul Local Tulcea susţin sau critică măsurile fiscale.

George Şinghi, consilier local PNL şi viceprimar al municipiului: „Cetăţenii să ştie că banii aceştia se întorc înapoi în oraşul nostru sub formă de investiţii”

Consilier local PNL şi viceprimar al municipiului, George Şinghi spune că, pe de o parte, procentul din taxarea totală a locuinţelor în România este mult mai mică în comparaţie cu alte ţări europene, iar pe de alta, este mai important să ştim ce se întâmplă mai departe cu aceşti bani.

„Guvernul a propus acum mărirea valorii impozabile, adică valoarea impozabilă de bază a clădirilor. Ea este în prezent la un nivel de sub 300 de euro, adică în jur de 1.400 lei şi va ajunge la circa 500 de euro. Asta este valoarea impusă de Guvern. Mai departe, coeficienţii aplicaţi erau stabiliţi prin Consiliu Local. În ultimii ani au rămas aceeaşi, la fel vor rămâne şi acum, dar, bineînţeles, aplicând totul la o valoare impozabilă mai mare. Totuşi, am analizat mai mult şi am comparat nivelul cu alte ţări din Europa şi din Uniunea Europeană. În România, bineînţeles, nicio mărire de taxă şi impozit nu este de dorit şi este privită cu aversiune de către toată lumea. Obiectiv, trebuie să ne uităm şi la ce este în jurul nostru şi la ce taxe practică şi ceilalţi. Ca şi cuantum al încasărilor, România este destul de jos. România încasează într-un an în jur de 1,8 miliarde de euro din taxele pe proprietate. Nu spunem că Marea Britanie şi Franţa încasează undeva la 105 – 110 miliarde şi noi suntem la 1,8 miliarde, dar sunt şi alte ţări de mărime apropiată sau chiar mai mică, precum Grecia, care încasează peste 6 miliarde. Mai este şi Polonia, care este mai mare, dar încasează aproape 11 miliarde, Portugalia la fel, 5,5 miliarde. Deci sunt ţări care încasează impozitul pe proprietate mult mai mult ca şi valoare. Şi procentul din taxarea totală, la fel, în România este mic. Deci suntem oricum sub media europeană. Trecând şi peste acest aspect, adică dincolo de cuantumul acesta al încasărilor, cred că cel mai important pentru fiecare cetăţean este să ştie ce se face mai departe cu aceste impozite. Este important ca cetăţenii să ştie că banii aceştia se întorc înapoi în oraşul nostru sub formă de investiţii, de curăţenie, lucru care să le aducă alte beneficii mai departe. Cred că după discuţia de cuantum şi de valorile impozitelor este mai important să ştim ce se întâmplă mai departe cu aceşti bani, iar noi, ca municipalitate, executivi, legislativi, să ne asigurăm că banii sunt cheltuiţi pentru a aduce în continuare plus valoare în oraşul nostru şi cetăţenii să înţeleagă că banii aceştia sunt necesari pentru a asigura investiţiile în bunurile comune din municipiu. Sunt tot banii noştri, ai tuturor cetăţenilor, dar care sunt direcţionaţi pentru a asigura cheltuielile comune ale municipalităţii”, ne-a declarat George Şinghi.

Liberalul spune că impozitarea în funcţie de nivelul de poluare este cea mai corectă soluţie pentru a descuraja traficul excesiv şi pentru a încuraja mijloacele de transport mai puţin poluante.

„Este foarte corect. De-a lungul timpului s-au încercat diverse forme. Personal, mi se pare, pentru autoturisme, o modalitate corectă ca cele mai poluante să plătească mai mult. Nu văd un risc ca cetăţenii să renunţe la maşini, deşi, chiar dacă s-ar întâmpla acest lucru, n-ar fi neapărat ceva rău. Trendul în toată lumea şi în Europa este ca, mai ales în interiorul oraşelor, autoturismul să se folosească cât mai puţin şi să ne bazăm pe alte sisteme, cum ar fi maşinile electrice, dar şi pe transportul în comun sau pe biciclete şi alte metode de transport, pentru că, vedem cu toţii, oraşele devin tot mai sufocate de autoturisme, locurile de parcare sunt întotdeauna insuficiente. Cu toate acestea nu am văzut niciodată o scădere a numărului de autoturisme cam în niciun oraş. Modalitatea aceasta de impozitare prin care poluatorul plăteşte cel mai mult mi se pare corectă”, a spus George Şinghi.

Despre mărirea capitalului social al firmelor, el spune că, deşi statul are nevoie de venituri suplimentare, firmele din România nu sunt încă suficient de consolidate pentru a suporta taxe mai mari fără riscuri.

„Este de înţeles că este nevoie de mai mulţi bani la buget, însă pe de altă parte nu cred că România a atins o dezvoltare sau o consolidare atât de mare a firmelor încât acestea să poată permite taxe mai mari. Firmele nu sunt poate pe deplin capitalizate şi aici cred că ar trebui o mai mare atenţie şi un dialog cu mediul privat. Mărirea capitalului social este ceva normal până la urmă. Acolo nu este o taxare, banii aceia rămân în continuare în firmă. Mai mult, statul se asigură că aceste firme sunt mai credibile şi mai stabile. Deci mărirea capitalului social nu este o problemă. Într-adevăr, în ultimii ani s-a mărit succesiv impozitul pe dividende mai ales şi cred că este o măsură prin care statul se asigură că acest capital rămâne în firme, în societăţi, şi este mai departe investit. Ar trebui o mai mare atenţie sau poate pe viitor să se acorde alte facilităţi pentru sprijinirea firmelor şi a investiţiilor”, a precizat George Şinghi.

Andaluzia Luca, consilier local PSD şi viceprimar al municipiului: „Nicio majorare de taxe şi impozite nu este de dorit şi întotdeauna este privită cu aversiune de către toată lumea”

Consilier local PSD şi viceprimar al municipiului, Andaluzia Luca subliniază că majorările de taxe sunt dificil de acceptat, însă important este ca oamenii să vadă că banii se întorc în comunitate prin investiţii şi servicii mai bune.

„Din punctul meu de vedere, sigur că da, nicio majorare de taxe şi impozite nu este de dorit şi întotdeauna este privită cu aversiune de către toată lumea. Important este ca cetăţenii să ştie că aceşti bani se întorc de fapt tot în oraş sub formă de investiţii, servicii mai bune, beneficii reale practic pentru întreaga comunitate. În ceea ce priveşte taxele şi impozitele pentru autoturisme, aşa cum mă cunoaşteţi, eu sunt un om care militează pentru protecţia mediului înconjurător. Tocmai de aceea consider că principiul de bază al legii protecţiei mediului, şi anume poluatorul plăteşte, trebuie aplicat. În acest sens, cel puţin pentru autoturisme văd o abordare corectă şi echitabilă. În rest, aştept şi eu cu interes deciziile de la Curtea Constituţională şi să vedem dacă într-adevăr se va aplica forma aceasta care a fost propusă de către Guvern”, ne-a declarat Andaluzia Luca.

Octavian Motoc, consilier local Forţa Dreptei: „Suntem într-o situaţie dificilă din punct de vedere al deficitului bugetar şi e nevoie de măsuri”

Consilier Forţa Dreptei, Octavian Motoc apreciază că este nevoie să se pună în aplicare astfel de măsuri, care au o reflectare imediată şi directă asupra veniturilor.

„Este clar că orice creştere de impozite şi taxe deranjează electoratul şi lucrurile acestea nu sunt dorite de niciun politician. Eu nu sunt acum în postura de a fi avocatul unuia sau altuia dintre politicieni, a celor care iau astfel de decizii sau a Parlamentului care până la urmă a trecut această lege. Suntem într-o situaţie dificilă din punct de vedere al deficitului bugetar şi e nevoie de măsuri cum este şi aceasta, fiindcă sunt măsuri care au o reflectare imediată şi directă asupra veniturilor. Pe de-o parte, trebuie să ţinem seama de faptul că, din câte ştiu eu, circa 70%, poate mă înşel, dintre primăriile din această ţară primesc bani de la stat pentru a-şi asigura funcţionarea. Doar o mică parte dintre ele reuşesc să-şi asigure din veniturile proprii capacitatea de funcţionare, ceea ce este regretabil. Pe de altă parte trebuie să înţelegem că este adevărat, suntem în Uniunea Europeană, şi impozitele şi taxele de la noi încă nu sunt la acelaşi nivel. Toată lumea spune că nici salariile. Lucrurile acestea sunt interdependente. Este la fel ca atunci când întrebi dacă întâi a fost oul sau găina. Lucrurile acestea nu se întâmplă simultan, ci pur şi simplu se întâmplă că o dată ce ai luat o decizie legată de taxe şi impozite, eventual poţi după aceea să măreşti salariile sau să creşti pensiile, aşa cum se întâmplă peste tot. Dar dacă nu ai venituri, lucrurile acestea nu se pot întâmpla”, ne-a declarat Octavian Motoc.

În ceea ce priveşte mărirea taxelor pe proprietate, Octavian Motoc subliniază faptul că circa 93% dintre români sunt proprietari de locuinţe, iar banii s-ar putea strânge mai uşor de la mai mulţi posesori, luându-se o sumă mai mică.

„Pe de altă parte, legat de taxele pe proprietate, România este într-o situaţie specifică. Noi avem în ţară circa 93% dintre cetăţeni, proprietarii apartamentelor sau caselor în care locuiesc, ceea ce nu se mai întâmplă în nicio altă ţară din Uniunea Europeană. Media este undeva la 40-50% de proprietari în alte ţări. Lucrul acesta ar trebui să ne avantajeze din punct de vedere al veniturilor bugetare, fiindcă asta înseamnă că iei de la mai mulţi proprietari câte mai puţin, pentru că în alte ţări, unde există doar 50% proprietari, înseamnă că celelalte 50% de case, apartamente sunt în mâna altora care trebuie să plătească mult mai mult fiindcă sunt, de exemplu, proprietarii unor blocuri. La noi se ia câte puţin de la mai mulţi”, a precizat Octavian Motoc.

Despre taxele aplicate autoturismelor poluante, Octavian Motoc este de părere că o modalitate mai corectă ar fi taxarea pe litrul de combustibil, astfel încât maşinile care consumă mai mult combustibil să plătească mai mult.

„Am o altă părere legată de modul în care se vor lua taxele de poluarea autoturismelor. Eu am fost preşedintele Comisiei pentru Mediu din Senat în perioada în care am avut mandatul, vreo doi ani. La vremea aceea ne gândeam cam care ar fi soluţia pentru a fi o taxare echitabilă pentru maşinile care poluează mai mult sau mai puţin. Într-o discuţie aprofundată cu colegii mei la vremea aceea, am ajuns la concluzia că cea mai bună taxare ar fi pe litrul de combustibil. Într-adevăr există o diferenţă între modul în care poluează o maşină nouă, cumpărată acum, cu euro 6 – 7, şi altfel poluează o maşină de acum 20 de ani. Legătura cea mai directă în ceea ce priveşte cât poluează maşina respectivă este cât consumă maşina aceea într-un an. Adică dacă unul are o maşină şi o ţine în garaj 11 luni şi pleacă şi el de două ori câte o săptămână şi foloseşte 40 de litri de benzină într-un an, nu înseamnă că acela trebuie să plătească dublu, părerea mea. Dacă s-ar introduce în fiecare litru de combustibil un anumit procent care să reprezinte taxa de poluare, cred că ar fi cea mai avantajoasă şi corectă formă de a taxa poluarea. În felul acesta, practic cine consumă mai mult combustibil, poluează mai mult. Contează într-o anumită proporţie cine are o maşină nouă sau mai veche, dar la miile de litri pe care le consumă cineva cu o maşină nouă faţă de cineva care are o Dacie veche, are 70 de ani şi iese de două ori pe an cu ea”, a explicat consilierul Forţa Dreptei.

De asemenea, Octavian Motoc consideră că este normal ca un SRL să aibă nevoie de un capital minim de 500 de lei în 2026.

„Eu am un SRL, o firmă mică, la momentul acesta suntem trei angajaţi, dar am deja un capital social de 5.000 lei, deşi n-am o cifră de afaceri foarte mare. Mi se pare ceva rezonabil totuşi. Să ai capital de 200 lei la un SRL e ceva ce a rămas depăşit la momentul acesta, pentru că nu mai reprezintă 200 lei ceea ce reprezenta acum 15 ani când s-a introdus această obligativitate de a avea minim atât”, a spus Octavian Motoc.

În ceea ce priveşte riscurile, consilierul Forţa Dreptei spune că cele mai multe sunt politice.

„Riscurile, cele politice ale celor care iau această măsură, sunt acelea că lumea este deja nemulţumită de faptul că reformele nu s-au făcut la intensitatea şi la nivelul la care s-a intenţionat de la început şi va fi în continuare nemulţumită. Este clar că cel mai uşor este să introduci impozite şi taxe şi să nu reduci cheltuieli, pensii speciale, etc. Această nemulţumire oricum apărea, pentru că toate aceste măsuri de reformă presupuneau şi asemenea creşteri, chiar dacă nu s-au spus. Vrând-nevrând trebuie să ai şi asemenea creşteri, dar ele trebuie să vină odată şi cu aceste măsuri pe care populaţia le tot aşteaptă. Dacă nu le faci şi pe acelea, oamenii vor spune că practic este un fel de înţelegere între clasa politică şi cei care reprezintă alte puteri ale democraţiei româneşti şi că lucrurile acestea sunt doar aşa, de ochii lumii. Acesta este un risc din punct de vedere politic. Din punct de vedere social, riscul cel mare este că populaţia sărăceşte, fiindcă nivelul de trai va scădea în perioada următoare, lucru care se resimte. Acestea vin totodată cu alte creşteri, cu această inflaţie legată de creşterea tarifelor la energie şi ridicarea subvenţiei la energie electrică şi gaze. Lucrurile acestea se resimt peste tot. Inflaţia a luat-o deja razna şi este cam greu de oprit. Chiar dacă unii spun că va fi mai mică la anul, eu nu prea prevăd acest lucru dacă nu se iau nişte măsuri şi dacă nu se întâmplă ceva în relaţia Rusia – Ucraina – Europa – Statele Unite. Riscurile ca unele firme să se închidă există dintotdeauna. O economie viabilă este una care are viaţă. Unele firme mor, altele se creează, unele domenii nu mai sunt viabile şi apar firme care operează în domenii noi. Aşa se manifestă o economie capitalistă reală”, a precizat Octavian Motoc.

Tatiana Haliţ, consilier local USR: „Dacă nu ar creşte taxele şi impozitele, Guvernul trebuie să facă împrumuturi ca şi până acum”

Consilierul local USR Tatiana Haliţ atrage atenţia că autorităţile trebuie să gestioneze cu responsabilitate noile venituri care vor intra la buget în 2026.

„Noi, cetăţenii, trebuie să înţelegem exact situaţia actuală a bugetului naţional, pentru că ştim cauza şi cine ne-a adus aici. Ca să poată continua investiţiile în plan local, aceste impozite vor creşte în 2026 şi vor fi încasate de autorităţile locale. Ceea ce trebuie să facă autorităţile locale mai departe este să nu ducă noile venituri din 2026 la cheltuieli de personal, să nu le risipească, ci să asigure cofinanţarea acestor investiţii, pentru că actualul Guvern al României nu mai are capacitatea financiară şi nici nu poate continua cu metodele Ciolacu. Practic, Guvernul Ciolacu a adus coaliţia la aceste decizii de austeritate”, a precizat Tatiana Haliţ.

De asemenea, Tatiana Haliţ spune că fără majorări de taxe Guvernul ar fi nevoit să continue împrumuturile uriaşe, ceea ce ar afecta şi mai mult populaţia.

„Dacă nu ar creşte taxele şi impozitele, Guvernul trebuie să facă împrumuturi ca şi până acum, ceea ce înseamnă dobânzi de 11 miliarde de euro doar în acest an. După cum ştiţi, anul acesta România a fost ţara cu cea mai mare rată de sărăcie severă din UE, de 17,2%. Aici se află şi populaţia judeţului Tulcea. Da, este foarte greu să ştii că vei avea taxe şi impozite substanţial majorate din 2026. Consider pe de altă parte că nevoia de reformă fiscală este necesară pentru că prin aceste taxe, Guvernul încearcă să echilibreze finanţele şi să aibă surse mai stabile de venit”, a menţionat consilierul USR.

Totodată, Tatiana Haliţ spune că majorarea de aproape 80% a impozitului pe locuinţe stârneşte îngrijorare în rândul tuturor contribuabililor, mai ales în rândul celor vulnerabili.

„Creşterea de aproape 80% doar la impozitul pe locuinţe ne îngrijorează pe toţi şi mai ales anumite categorii sociale. Este esenţial ca toţi contribuabilii, fie persoane fizice, juridice sau din sectorul agricol, să analizeze cu atenţie noile prevederi şi să evalueze impactul asupra propriilor obligaţii fiscale. Evident că există şi riscuri în urma acestor majorări. Astfel, persoanele juridice vot fi afectate contextual pentru terenurile pe care le deţin, iar persoanele fizice vor fi afectate şi pot contesta deciziile HCL de modificare a taxelor şi impozitelor şi de aici ajungem poate la anularea HCL sau la reevaluarea imobilelor deţinute. De asemenea, antreprenorii din mediul rural vor fi afectaţi prin creşterea nivelului impozitării pentru sectorul agricol, astfel descurajându-se investiţiile în acest domeniu”, a explicat Tatiana Haliţ.

Consilierul local USR le propune autorităţilor locale să-şi adapteze politicile de impozitare conform noutăţilor din codul fiscal.

„Fiind consilier local, propun autorităţilor locale să-şi adapteze politicile de impozitare conform noutăţilor din codul fiscal şi să asigure o implementare coerentă, în concordanţă cu noile reglementări şi în sprijinul cetăţenilor contribuabili tulceni. Mă refer la facilităţile de plata. Fiind în USR, susţin alături de colegii mei o politică fiscală simplificată, cu impozite mai mici pentru a stimula economia, în special pentru IMM-uri, şi impozitarea veniturilor mai mari. Principalele puncte de vedere ale USR cu privire la impozite şi taxe sunt simplificarea sistemului fiscal, reducerea impozitelor, transparenţă, digitalizarea şi responsabilizarea. USR propune o mai mare responsabilizare a autorităţilor în gestionarea banilor publici, prin obligarea acestora să justifice cheltuielile şi să prezinte anual rapoarte financiare clare. Acum însă România este în etapă în care statul vrea să strângă mai mulţi bani pentru a acoperi cheltuielile şi deficitul bugetar. Consider că acest pachet fiscal este  necesar dar totodată dureros pentru mulţi dintre noi”, a spus Tatiana Haliţ.

Cătălin-Gabriel Cârlan, consilier local AUR: „Foarte multe firme vor da faliment pentru că nu vor putea să supravieţuiască”

  Consilierul local AUR Cătălin-Gabriel Cârlan spune că noile creşteri la impozitele pentru locuinţe sunt exagerate şi îi vor afecta grav pe cei cu venituri mici sau cu dizabilităţi.

„Eu voi da un simplu exemplu. Locuinţele care sunt cu utilităţi am văzut că vor ajunge de la 1.492 lei pe mp la 2.676 lei, asta înseamnă o creştere de aproximativ de 79%. Mi se pare exorbitant. Locuinţele fără utilităţi de la 894 lei la 1.606 lei pe mp, 80% reprezentând creşterea. Întrebarea mea este ce facem cu oamenii cu dizabilităţi care n-au cine ştie ce venituri sau cu categoriile sociale care nu au de unde? Le luăm casele? Mai este şi problema aceea că pentru clădirile rezidenţiale de peste 2,5 milioane lei se aplică o taxă suplimentară de 0,9%. Facem un calcul simplu. Să zicem că este 3 milioane, care ar genera o diferenţă de 500.000 lei. Prin această taxă de 0,9% vine 4.500 lei pe an în plus. Haideţi totuşi să ne uităm şi la mănăstiri, ele de ce nu se impozitează? Din câte ştiu, biserica trebuie şi ea impozitată. Şi ei plătesc taxe la stat, ştiu că li s-a impus şi lor să plătească socialul acum la CAS. Părerea mea este că în primul rând, oamenii care sunt în Guvern, în Parlament, sunt oameni care au lucrat toată viaţa numai la stat, n-au avut de-a face cu mediul privat, cu oamenii care au nevoi sociale, cu dizabilităţi, efectiv nu au ieşit să stea de vorbă cu oamenii. De aici rezultă aceste taxe. Ei fac totul din pix şi din hârtie, dar realitatea este cu totul alta”, ne-a declarat Cătălin-Gabriel Cârlan.

Mai mult, Cătălin-Gabriel Cârlan consideră că actualele măsuri nu vor aduce bani la buget.

„În general nu se vor aduna bani la buget, ba din contră, tot timpul va fi şi mai mult. Aparatul de gestionare al fondurilor de la buget, aparatul executiv unde sunt salariaţi trebuie redus la minim şi nu acum când salariile sunt cum sunt. Este o idee foarte improprie acum. Salariile sunt cum sunt şi nu mai avem de unde să producem, nu mai avem fabrici, nu mai avem nimic. Importăm totul, ce facem? Este foarte rău. Statul nu mai are ce vinde, iar dacă nu mai are ce vinde, care a fost următoarea măsură? Să crească taxele. Crescând taxele, oamenii nevoiaşi sau cei cu dizabilităţi nu vor putea să le plătească. Ce va face statul? Le va confisca locuinţa”, a precizat Cătălin-Gabriel Cârlan.

De asemenea, Cătălin-Gabriel Cârlan critică noile taxe pentru autoturisme şi consideră că impunerea unei sume fixe pentru maşinile electrice este o formă de discriminare faţă de ceilalţi proprietari de maşini.

„La autoturisme nu înţeleg de ce să facă 40 lei fix pe an pentru maşinile electrice. Mie mi se pare o discriminare, fiindcă din moment ce eu îţi dau bani pentru o maşină electrică, îţi dau facilităţi să cumperi o maşină electrică, spre exemplu cum este şi la noi în municipiu, gratuitatea alimentării, dar trebuie să ţinem cont că la energia electrică produsă sunt nişte costuri de producere. Şi în Consiliu Local am fost contra la aşa ceva şi mi s-a reproşat că la Milano aşa este. Noi nu suntem Milano, este o diferenţă. Şi acesta nu este un progres, ci un regres. Este contrar valorilor umane. Maşina aceea tot pe şosea rulează, nu merge prin altă parte. Dacă eu plătesc pentru şosele, ei de ce să nu plătească la fel ca mine. Privind maşinile care sunt Euro 3, Euro 4. Ok, dacă este Euro 3, eu vă garantez că poluarea testată de mine este mai mică decât Euro 5 sau 6. Chiar dacă este veche maşina, motorul a fost făcut cu un alt simţ de răspundere. Motoarele au fost făcute în acele vremuri ca să reziste, iar acum nu mai rezistă. Sunt motoare termice, şi pe benzină şi pe diesel, la care efectiv după 2-3 ani apar probleme. Deci creştem ca să ce? Să aruncăm la gunoi motoare şi la urmă ce fac proprietarii, se duc şi îşi cumpără motoare tot din dezmembrări şi se repetă istoria. Deci sub nicio formă nu sunt de acord cu mărirea taxelor la maşini. Atât timp cât nu creşte nivelul de trai, nu am de ce să cresc pragul acesta la maşini. Şi consider că toată lumea trebuie să plătească la fel şi pentru maşinile electrice, dar şi pe carburanţi. Toate merg pe şosea”, a precizat Cătălin-Gabriel Cârlan.

Consilierul local AUR spune că noile taxe pe capitalul social şi pe cifra de afaceri afectează direct firmele.

„În capitalul acesta social care depăşeşte cifra de afaceri am şi bani de rulaj, deci bani de care nu mă ating, dar statul îmi ia din ei. Eu cumpăr şi vând şi am acei bani care se rotesc într-un cerc vicios. Eu dacă rup din bucăţica aceea de cerc din care îmi asigur traiul în firmă, să cumpăr piese, să vând, la mine din vânzare este un adaos comercial. La adaosul acela comercial plătesc deja un TVA, iar tu vii şi mai îmi iei un 1,5% în funcţie de cifra de afaceri şi de rulaj, iar 3% îmi iei din impozit. Pentru ce? Eu de banii aceia nu mă folosesc. Tu de fapt îmi iei şi mai îmi rupi câte o bucăţică şi îmi scazi profitul”, a menţionat consilierul local AUR.

Totodată, Cătălin-Gabriel Cârlan subliniază faptul că noile reevaluări şi taxe împovărătoare vor împinge numeroase firme spre faliment.

„Foarte multe firme vor da faliment pentru că nu vor putea să supravieţuiască. Sunt firme care şi-au construit o clădire care la cinci ani trebuie reevaluată. Reevaluare nu se face la cât ai băgat, ci la preţul pieţei. Dacă eu am făcut o construcţie acum 20 de ani, pe care am dat 50.000 euro, acum tu mi-o evaluezi la un milion de euro. Păi de ce mi-o evaluezi la un milion de euro? Fiindcă eu n-o vând, eu mă folosesc de ea. Deci tu îmi ceri impozit la valoarea actuală, nu la valoarea cu care eu am construit-o. De exemplu, eu plăteam înainte pe hală, pe clădiri, 2.000 lei, iar acum plătesc 18.000 lei, după reevaluare, fiindcă este calculat la preţul pieţei. Sunt şi alţii care au credite. Eu am făcut un calcul, din banii aceştia pe care îi dau, în şapte ani îmi mai construiesc o hală. Eu am plătit impozit pe materiale, pe teren, am construit, am creat nişte locuri de muncă. Care au fost facilităţile? Zero. Ba din contră, tu vii şi îmi dai în cap. Eu n-am credite, dar sunt firme care au. Ele sunt arondate să zicem la anumite contracte care îţi asigurau un venit. În momentul în care nu mai ai acele contracte, tu ai nişte utilaje luate pe credit. Ce-ai făcut? Ai dat faliment, fiindcă nu poţi să mai plăteşti creditele la utilaje. Au rămas şi oameni fără locuri de muncă. Ce facem? Vine un evaluator, le evaluează sub preţul pieţei, vine altul, şi uite aşa se creează un cerc vicios unde de fapt valoarea pe care ai dat-o nu mai coincide cu valoarea reală. Pierdem pe toate ramurile. În ceea ce priveşte întreprinderile mici şi mijlocii, degeaba îmi zici că îmi dai 30.000 euro să-mi fac o firmă, dar din banii aceia tu mă obligi să ţin 3 – 4 angajaţi să-i ţin măcar 3 – 4 ani. Dar eu CASS trebuie să-l plătesc pentru fiecare om, deci eu trebuie să-i asigur în toţi aceşti ani, şi din acei 30.000 nu ştiu cu cât mai rămâi şi cât îţi mai rămâne să investeşti după. De exemplu, cum am văzut taxele pe turism, în special în Delta Dunării, pe termen scurt. Adică venitul se va calcula pe o sumă forfetară de 30%. Păi ce-am făcut? Procentul de 30% reprezintă o sumă fabuloasă. Să ne gândim că poate au clienţi, sau poate nu au, fiindcă sezonul ţine doar 3 – 4 luni, în condiţiile în care este vreme bună. Eu în acele luni trebuie să produc bani şi pentru anul viitor, dar să şi supravieţuiesc. În privinţa criptomonedelor să ştiţi că sunt de acord, acolo nu sunt bani munciţi, sunt veniţi că stai pe scaun. Acolo cred că impozitul, la fel ca la sălile de jocuri de noroc, ar trebui mărite. Mi se pare prea puţin 16% pe venituri. Aici ar trebui să mărească impozitul, însă unde oamenii muncesc zi de zi mi se pare aiurea”, a subliniat Cătălin-Gabriel Cârlan.

 Noile majorări de taxe şi impozite, din nou pe masa CCR

Curtea Constituţională (CCR) a fixat pentru 10 decembrie 2025, în loc de 21 ianuarie 2026, cum anunţase, judecarea contestaţiei depuse de AUR împotriva legii care prevede, între altele, majorarea impozitelor pentru locuinţe şi autoturisme, a impozitului pe dividende şi a celui privind câştigurile din tranzacţiile cu criptomonede, precum şi introducerea „taxei Temu”.