Întreaga comunitate tulceană, în frunte cu cea culturală şi educaţională, îşi pleacă astăzi fruntea în faţa trecerii la cele veşnice a domnului Mihai Moleşag, un om care şi-a dedicat întreaga existenţă înţelegerii oamenilor şi cultivării spiritului, prin creaţie, umor şi vocaţie pedagogică.

Născut la 24 octombrie 1951, în comuna Somova, judeţul Tulcea, Mihai Moleşag a rămas toată viaţa legat de locurile natale, purtând cu sine frumuseţea simplă a Dobrogei, pe care a ştiut s-o transpună în scris cu onestitate, farmec şi mult umor. Pentru cei care l-au cunoscut, părea la prima vedere o fire molcomă – întruchiparea unui ardelean cu vorba lină şi cuvinte aşezate -, dar ascundea, de fapt, o gândire profundă şi o forţă a creaţiei literare care nu se oprea niciodată, probabil nici în timpul somnului.

La o primă privire, viaţa sa pare să fi avut un parcurs la fel de liniştit, însă, în realitate, a fost marcată de o evoluţie constantă, fără salturi spectaculoase, dar şi fără prăbuşiri dramatice. A urmat cursurile primare şi gimnaziale în comuna natală, apoi Liceul nr. 2 din Tulcea. A plecat la Bucureşti, unde, între anii 1970 – 1972, a urmat cursurile unei şcoli tehnice, ulterior exercitând profesia de profesor de instruire practică şi cea de proiectant la Institutul de Proiectări Tulcea – perioade în care a demonstrat aceeaşi rigoare şi eleganţă a gândului care aveau să-l caracterizeze întreaga viaţă.

L-am cunoscut personal în anul 1975, la Liceul Industrial nr. 4, dânsul profesor, iar eu elev în învăţământul tehnic de cinci ani. Diferenţa mică de vârstă dintre noi a făcut ca întreaga clasă să-l „adopte” pe domnul Mihai Moleşag, pe care l-am alintat „Nea Mihai” – apelativ ce avea să-i rămână printre prieteni tot restul vieţii.

În 1983 a debutat cu epigrame în revista Urzica, după ce publicase anterior proză umoristică. Membru al Uniunii Epigramiştilor din România şi preşedinte fondator al Clubului Umoriştilor Tulceni „Haz”, Mihai Moleşag a fost un promotor neobosit al spiritului satiric de calitate. Creaţiile sale au fost incluse în peste 30 de culegeri şi antologii de epigramă din România şi Republica Moldova, iar numele său a devenit familiar cititorilor celor mai importante publicaţii de umor şi divertisment din ţară.

Citiţi continuarea în ediţia tipărită a ziarului Delta.

Nicolae C. ARITON