Tulceanul Vladimir Romaniuc a prins din nou Crucea sfinţită din busuioc aruncată în Dunăre de ÎPS Visarion Bălţat, Episcopul Tulcii, de Bobotează. Vladimir a reuşit această performanţă pentru a treia oară în ultimii patru ani. Momentul s-a desfăşurat în faţa a mii de persoane adunate pe faleza „Ivan Patzaichin” din municipiu, care au urmărit tradiţionalul ritual. În încercarea de a prinde Crucea s-au aventurat şase persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 47 de ani.

Vladimir Romaniuc face înot de peste zece ani, fiind antrenat în trecut la Tulcea de Sorin Bălan în cadrul clubului Natantibus. În prezent, sportivul se antrenează şi este legitimat la CSM Bucureşti. Acesta ne-a spus că bucuria a fost cu atât mai mare cu cât a avut o concurenţă puternică şi a avut prietenii aproape în acel moment special.

„Am fost tare bucuros că am prins crucea, totul datorită lui Dumnezeu şi ajutorului lui. Am avut concurenţă puternică şi satisfacţia a fost şi mai mare ştiind că am prietenii aproape în momente aşa înalte. Anul acesta a fost o cursă ceva mai lungă, dar sentimentul de bucurie şi căldură, în ciuda apelor reci, a fost acolo, la fel ca în fiecare an. Şi în fiecare an am fost bucuros că am ocazia să particip la această sărbătoare cu prietenul meu, Matei. Face să fie atmosfera mai călduroasă. În fiecare an sunt la fel de fericit că o prind. Sunt recunoscător că am oportunitatea să înot după ea. Îmi aduce o satisfacţie de nemăsurat”, ne-a declarat Vladimir Romaniuc.

Sportivul a declarat că cel mai greu de stăpânit sunt gândurile şi fricile dinaintea săriturii.

„Cel mai dificil de gestionat sunt gândurile şi fricile, dar odată ce ai sărit, pentru mine cel puţin, totul dispare şi ai un singur obiectiv la care te gândeşti. A fost puţin curent, era o briză când am sărit. Crucea începea puţin să fie luată de curenţi, dar nu s-a dus prea departe până să o prind. În schimb a fost foarte cald pentru această perioadă a anului, am fost ajutaţi în acest sens”, a precizat Vladimir Romaniuc.

Vladimir a mărturisit că prinderea Crucii are o semnificaţie profundă pentru el, fiind o binecuvântare şi un ajutor divin, iar experienţa acumulată de-a lungul anilor a contat decisiv în reuşita sa.

„Înseamnă foarte mult pentru mine prinderea Crucii. O văd ca pe un ajutor divin şi o binecuvântare. Pot doar să îi mulţumesc Domnului că m-a ajutat aşa mult şi anul acesta pentru a o prinde. Fără ajutor, clar nu reuşeam. M-a ajuta faptul că am avut experienţă, asta e clar. Am ştiut cum să sar, cât să stau în apă, cum să încep. E o diferenţă mare între primul meu an şi ultimul. Această experienţă a venit în ani, şi la fel o să o aibă şi ceilalţi participanţi dacă vin în fiecare an. Este deja o tradiţie. Este un început bun de an şi îmi place să fiu prezent într-o tradiţie aşa, spirituală, mai ales alături de prietenii mei”, a spus Vladimir.

Sportivul a mai precizat că, fiind înotător, nu urmează un antrenament special pentru Bobotează, dar înainte de momentul săriturii se roagă pentru a se împlini voia Domnului.

„Fiind înotător, nu fac un antrenament special. Doar îmi urmăresc antrenamentele normale. Singurul lucru pe care îl fac înainte de Bobotează pentru a mă calma e să mă rog să se urmeze planul Domnului”, a mărturisit Vladimir.

Înotătorul în vârstă de 20 ani este student în anul II la Universitatea de Construcţii din Bucureşti. Acesta ne-a spus că viaţa de student presupune multe sacrificii şi o organizare strictă, însă satisfacţia este pe măsură, iar pentru tot ceea ce a realizat se declară recunoscător lui Dumnezeu.

Citiţi continuarea în ediţia tipărită a ziarului Delta.