Legumicultorii din judeţul Tulcea se confruntă cu dificultăţi tot mai mari în valorificarea producţiei timpurii, pe fondul creşterii costurilor de producţie şi al unei pieţe dominate de intermediari. Producătorii locali afirmă că, deşi cheltuielile aproape s-au dublat în ultimii ani, preţurile de vânzare au rămas aproape neschimbate.
Vasilica Popa, producător de legume din localitatea Agighiol, a declarat pentru Ziarul „Delta” că, în această perioadă, dispune doar de ceapă, ridichi şi usturoi şi că nu a ieşit încă la piaţă, intenţionând să înceapă vânzarea din luna februarie. Potrivit acesteia, preţul nu este stabilit de producători, ci de comercianţii care aduc marfă din marile bazine legumicole, precum Matca, iar micii producători sunt nevoiţi să se conformeze, chiar dacă au cheltuieli mult mai mari. Dacă ceapa este adusă la preţuri de 1,5 – 2 lei, producătorii locali nu îşi permit să vândă mai scump, chiar şi atunci când costurile nu sunt acoperite.
„Noi avem acum doar ceapă, ridichi şi usturoi şi nu am ieşit încă la piaţă cu ele. Dorim să ieşim din februarie. Trebuie să vedem care va fi preţul pieţei, deoarece, de obicei, cei care aduc marfa de la Matca fac preţul, nu noi, producătorii. Noi trebuie să ne conformăm: cât este preţul, atât trebuie să-l punem, chiar dacă avem cheltuieli mult mai mari. De exemplu, dacă ei aduc ceapa cu 1,5 – 2 lei, trebuie şi noi să punem acest preţ. Nu o putem pune cu 3 lei, pe motiv că avem cheltuieli mai mari”, ne-a declarat Vasilica Popa, producător de legume din Agighiol.
Aceasta a mai precizat că exploatează opt solarii, cu o suprafaţă totală de aproximativ 1.500 de metri pătraţi, care, în prezent, nu sunt încălzite. Încălzirea este folosită doar pentru răsaduri, întrucât, în cazul culturilor de ceapă şi ridichi, costurile ar fi prea mari în raport cu preţul de vânzare. Producătorul a arătat că, în solarii, temperaturile ajung frecvent la 10-15 grade Celsius, uneori chiar sub acest prag, motiv pentru care culturile sunt protejate cu agril. Intervenţiile suplimentare pentru menţinerea temperaturii sunt luate în calcul doar în cazul apariţiei unor temperaturi negative severe, însă costurile ridicate ale energiei electrice fac aceste soluţii greu de susţinut.
„Avem opt solarii, care însumează aproximativ 1.500 de metri pătraţi. Deocamdată nu avem producţie care să necesite încălzire. Doar dacă am semăna ridichea şi ar fi temperaturi negative în solar, am băga eventual nişte calorifere, deoarece nu avem sobe speciale. Doar la răsaduri încălzim solariile, dar pentru ridichi şi ceapă nici nu se merită. Sunt costuri de mii de lei, iar preţurile legumelor sunt de doi lei. Aşa păţim în fiecare an. Dacă am fi în piaţă doar noi, producătorii, ar fi altceva, dar sunt zece producători şi 50 de samsari, iar noi trebuie să facem ce vor ei. Acum, în solar sunt 10-15 grade maxim, câteodată chiar sub această temperatură. Am pus agril pe ridichi şi, când le vine timpul, se fac. Doar dacă se anunţă temperaturi cu minus mai băgăm nişte tunuri pe lumină, dar când vin facturile la energie nu este deloc plăcut să dai 2.000-3.000 de lei şi să vinzi 1.500 de legături de ceapă doar ca să plăteşti factura şi să munceşti degeaba”, a mai spus Vasilica Popa.
Citiţi continuarea în ediţia tipărită a ziarului Delta.


