Consiliul Judeţean Tulcea a împărţit primăriilor din judeţ peste 43 milioane lei. Primarii au cerut 580 milioane lei

În şedinţa Consiliului Judeţean Tulcea de miercuri, 15 aprilie, repartizarea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale a generat discuţii, în special în ceea ce priveşte alocarea fondurilor pentru oraşul Babadag.

După cum a explicat directorul economic al CJ Tulcea, Nicoleta Anton, valoarea totală a solicitărilor UAT-urilor pentru cofinanţări se ridică la 580.608.000 lei, în condiţiile în care suma disponibilă pentru repartizare este de 43.793.000 lei.

Argumentând că Babadagul a fost un partener de încredere al Consiliului Judeţean, consilierul judeţean PNL Mihai Huleni a apreciat că suma alocată Babadagului este prea mică, având în vedere că oraşul are cea mai mare populaţie dintre cele vizate şi cele mai multe proiecte, atât ca număr, cât şi ca valoare.

„Îmi pare rău că nu este şi domnul preşedinte aici, să-i reamintesc faptul că Babadagul chiar a fost un partener de nădejde al Consiliului Judeţean. De câte ori Consiliul Judeţean a avut ceva de solicitat, Babadagul a fost prompt şi la subiect. De exemplu, s-au solicitat de la Babadag două hectare pentru staţia de colectare a gunoiului şi sortare, iar acestea au fost oferite. De asemenea, s-au dat cinci hectare de la Babadag pentru parcul fotovoltaic. Babadagul are cheltuieli pe care le face cu Biroul de Evidenţă a Populaţiei, deservind peste 40.000 de persoane, la fel şi cu Centrul de Permanenţă. Sunt peste 40.000 de persoane care sunt deservite, iar toate cheltuielile le suportă Babadagul. Nicio comună arondată nu contribuie cu niciun leu, nici măcar pentru întreţinerea Centrului de Permanenţă. Din acest motiv şi din faptul că Babadagul are cea mai mare populaţie şi cele mai multe proiecte, atât ca sumă, cât şi ca număr, consider că suma alocată acestui oraş este mică”, a declarat consilierul judeţean Mihai Huleni.

Liberalul din Babadag a propus două amendamente în plen, astfel: fie împărţirea egală a sumelor între cele patru oraşe, fie realocarea unei părţi din fondurile alocate Sulinei către Babadag, argumentând că un oraş cu aproximativ 3.000 de locuitori primeşte mai mult decât unul cu peste 10.000 de locuitori şi numeroase proiecte.

„Nu vreau să creez un mare tămbălău cu toate comunele, dar consider că, în ceea ce priveşte cele patru oraşe, aş propune două variante care se pot transforma în amendamente: ori sumele celor patru oraşe să fie adunate, împărţite la patru şi distribuite în mod egal, ori Babadagul să primească o anumită sumă, tot de la oraşe, în speţă Sulina. Un oraş care are 3.000 de locuitori primeşte 2.000 mii lei, iar Babadagul, care are peste 10.000 de locuitori şi foarte multe proiecte, primeşte doar 1.400 mii lei. Îmi pare rău că nu este domnul preşedinte, pentru că aş fi putut spune mai multe, întrucât dânsul cunoaşte foarte bine situaţia, mai ales că s-a discutat cu domnia sa şi a spus că va avea în vedere şi că lucrurile vor fi cum trebuie. Din păcate, Babadagul probabil nu are culoarea potrivită sau este altceva”, a spus Mihai Huleni.

Vicepreşedintele CJ Tulcea, Lavinia Vizauer, a respins aceste afirmaţii, explicând că repartizarea s-a făcut în baza principiului echilibrării bugetelor locale. Ea a precizat că nu poate fi „pedepsită” Sulina pentru numărul mai mic de locuitori, având în vedere şi condiţiile speciale de transport din zonă.

„Chiar dacă domnul preşedinte nu este aici, cunoaşte toate aceste aspecte şi nu le-a uitat. Nu era necesar să i le reamintiţi. După cum aţi observat în proiectul de hotărâre, chiar de la articolul 1 se menţionează că se aprobă repartizarea pentru echilibrarea bugetelor locale, deci vorbim despre o echilibrare. (…) Nu putem pedepsi Sulina pentru că are mai puţini locuitori, ştim că transportul se face pe apă”, a menţionat vicepreşedintele CJ Tulcea, Lavinia Vizauer.

În completare, Huleni a subliniat că se referea în special la necesarul de cofinanţare pentru proiectele aflate în derulare la nivelul oraşului Babadag.

La rândul său, consilierul judeţean PSD Ştefan-Paul Ivanov a atras atenţia că Sulina, fiind şi oraş turistic, nu poate fi neglijat, subliniind necesitatea unei abordări echilibrate între localităţi.

„La nivelul oraşului Sulina, să nu uităm că este şi oraş turistic şi, în acelaşi timp, nu trebuie lăsat de izbelişte. Dacă vă gândiţi la sume sau la interese, sunt de acord cu dumneavoastră, dar nu putem neglija o localitate în detrimentul alteia”, a subliniat consilierul judeţean PSD Ştefan-Paul Ivanov.

În plus, Mihai Huleni a afirmat că nimeni nu se aştepta să primească suma de care avea nevoie, subliniind că el se re-ferea doar la faptul că este vorba despre un oraş cu aproximativ 10.000 de locuitori, care are cele mai multe proiecte.

„Eram conştient că vor apărea mici discuţii pe această zonă, pe propunerea mea. Dacă stăm strâmb şi judecăm drept, veţi vedea că Babadagul primeşte mai puţin decât ar fi trebuit să primească, despre asta este vorba. (…) Era foarte simplu să se dea la oraşe la fel şi atunci nu mai aveam această discuţie. Totuşi, este o localitate cu foarte multe proiecte şi care are nevoie de cofinanţare şi este pedepsită pentru că nu are culoarea potrivită”, a precizat Mihai Huleni.

În replică, vicepreşedintele CJ Tulcea, Lavinia Vizauer, a precizat că, analizând sumele primite de la Finanţe, Babadagul a beneficiat de o alocare importantă, de aproape 12 milioane de lei, comparativ cu celelalte oraşe, care, cumulate, ar fi primit aproximativ aceeaşi sumă.

„Nu este adevărat, banii nu s-au împărţit după culoarea politică. Până la urmă este vorba despre echilibrare. Uitându-ne la sumele primite de la Finanţe, Babadagul a încasat o sumă mai mare, aproape 12 milioane de lei, faţă de celelalte oraşe, care toate trei la un loc cred că au primit cât Babadagul”, a conchis vicepreşedintele CJ Tulcea.

Argumentele lui Huleni nu s-au bucurat însă de sprijin în plen. Primul amendament, care prevedea împărţirea egală a sumelor între cele patru oraşe, a primit un singur vot „pentru” – cel al iniţiatorului -, 18 voturi „împotrivă”, iar restul consilierilor s-au abţinut, fiind astfel respins.

Cel de-al doilea amendament, privind redistribuirea unor fonduri de la Sulina către Babadag, a obţinut tot un singur vot favorabil, cinci abţineri şi restul voturi „împotrivă”, nefiind adoptat. În final, proiectul de hotărâre privind repartizarea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale a fost aprobat în forma iniţială.

Potrivit proiectului de hotărâre privind repartizarea pe unităţi administrativ – teritoriale a fondului la dispoziţia Consiliului Judeţean Tulcea din impozitul pe venit pe anul 2026, pentru oraşe, conducerea instituţiei a propus, exceptând municipiul, următoarele sume: Babadag – 1,4 milioane lei, Isaccea – 1,2 milioane lei, Măcin – 1,7 milioane lei şi Sulina – 2 milioane lei.

Cele mai mari sume alocate comunelor au revenit unităţilor administrativ-teritoriale Jurilovca şi Sarichioi, fiecare depăşind pragul de 1,2 milioane de lei, urmate de Baia cu 1,1 milioane de lei. La polul opus, printre cele mai mici alocări s-au numărat cele pentru Văcăreni şi Grindu, cu câte 550 de mii de lei, precum şi Valea Teilor cu 600 de mii de lei.

La nivel teoretic, repartizarea acestor fonduri are la bază mai multe criterii, printre care acoperirea cheltuielilor de funcţionare în lipsa altor surse, asigurarea cofinanţării pentru proiecte cu finanţare nerambursabilă sau prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, finanţarea cheltuielilor neeligibile, susţinerea investiţiilor derulate prin programe naţionale şi finalizarea urgentă a unor lucrări de interes local. În practică însă, modul concret de împărţire a banilor continuă să genereze controverse în rândul aleşilor locali.

Repartizarea sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale: Babadag – 1.400.000 lei; Isaccea – 1.200.000 lei; Măcin – 1.700.000 lei; Sulina – 2.000.000 lei; Baia – 1.100.000 lei; Beidaud – 850.000 lei; Beştepe – 750.000 lei; C.A. Rosetti – 700.000 lei; Carcaliu – 650.000 lei; Casimcea  – 700.000 lei; Ceamurlia de Jos – 600.000 lei; Ceatalchioi – 750.000 lei; Cerna – 700.000 lei; Chilia Veche – 800.000 lei; Ciucurova – 900.000 lei; Crişan – 700.000 lei; Dăeni – 650.000 lei; Dorobanţu – 700.000 lei; Frecăţei – 900.000 lei; Greci – 1.000.000 lei; Grindu – 550.000 lei; Hamcearca – 700.000 lei; Horia – 900.000 lei; I.C. Brătianu – 750.000 lei; Izvoarele – 750.000 lei; Jijila – 900.000 lei; Jurilovca – 1.243.000 lei; Luncaviţa – 1.000.000 lei; Mahmudia – 900.000 lei; Maliuc – 800.000 lei; Mihai Bravu – 700.000 lei; Mihail Kogălniceanu – 900.000 lei; Murighiol – 900.000 lei; Nalbant – 900.000 lei; Niculiţel – 800.000 lei; Nufăru – 1.000.000 lei; Ostrov – 750.000 lei; Pardina – 650.000 lei; Peceneaga – 750.000 lei; Sarichioi – 1.200.000 lei; Sf. Gheorghe – 750.000 lei; Slava Cercheză – 750.000 lei; Smârdan – 650.000 lei; Somova – 1.100.000 lei; Stejaru – 1.000.000 lei; Topolog – 1.000.000 lei; Turcoaia – 900.000 lei; Valea Nucarilor – 700.000 lei; Valea Teilor – 600.000 lei; Văcăreni – 550.000 lei.