Cum arăta viaţa de zi cu zi a tulcenilor sub lupa necruţătoare a Securităţii? Care era distanţa reală dintre propaganda oficială a regimului comunist şi nemulţumirile înregistrate în notele informative? Răspunsurile vin în faţa publicului într-un demers istoric menit să recupereze memoria locală a oraşului.

Joi, 1 octombrie, la ora 17:00, Primăria Municipiului Tulcea, în parteneriat cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), deschide oficial expoziţia documentară „DOSAR TULCEA – Tulcea înainte de 1989”. Găzduit de foişorul fanfarei de pe faleza Ivan Patzaichin, acest veritabil muzeu în aer liber va fi deschis în perioada 1-14 octombrie, cu posibilitatea de prelungire în funcţie de condiţiile meteorologice.

O istorie în oglindă: Propaganda oficială versus notele informative

Proiectul este rezultatul unei ample cercetări documentare începute la finalul anului 2025 şi desfăşurate în prima jumătate a acestui an. Istoricii au cercetat fondurile arhivistice ale CNSAS, completând datele cu materiale din colecţiile Arhivelor Naţionale ale României, TVR şi ale Memorialului Sighet.

„Expoziţia pune în paralel două realităţi ale aceleiaşi perioade: imaginea oficială prezentată public şi ceea ce consemnau documentele interne ale sistemului. Rapoarte, note informative, fotografii şi alte înscrisuri din arhivele Securităţii documentează probleme şi nemulţumiri existente în oraş, reacţiile oamenilor şi modul în care acestea erau urmărite şi gestionate de autorităţi. Prin reunirea acestor surse, proiectul urmăreşte să contribuie la recuperarea memoriei locale şi să ofere publicului un cadru în care istoria recentă a Tulcei să poată fi înţeleasă şi discutată pe baza unor documente şi informaţii verificabile”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Primăria municipiului Tulcea.

Prin intermediul celor 22 de panouri, vizitatorii vor putea descoperi rapoarte, fotografii şi înscrisuri secrete care reconstituie aspecte extrem de sensibile ale comunităţii tulcene. Documentele aduc la lumină detaliile reţelei informative şi mecanismele dure de control prin care populaţia era urmărită, radiografiind starea de spirit a cetăţenilor şi înscrisurile care erau catalogate la acea vreme drept „duşmănoase”. În paralel, sunt analizate realităţile economice ale epocii, oferind detalii inedite din culisele activităţii portuare, din agricultură, industrie şi din sectorul pescuitului oceanic, dar şi din viaţa de zi cu zi, marcată de problemele legate de alimentaţie. Nu în ultimul rând, expoziţia surprinde şi micile supape de libertate ale comunităţii, cum ar fi fenomenul ascultării posturilor de radio occidentale, oferind astfel o imagine completă şi nuanţată a oraşului de dinainte de 1989.

 Arhivă digitală extinsă şi componentă educaţională pentru tineri

„DOSAR TULCEA” depăşeşte spaţiul fizic de pe faleză prin lansarea unei platforme online, concomitent cu deschiderea expoziţiei. Această arhivă digitală va permite publicului să consulte un volum mult mai mare de documente, imagini video de epocă de la TVR şi fotografii de la Memorialul Sighet.

Proiectul pune un accent deosebit şi pe componentă educaţională. Panourile vor servi ca suport de curs pentru profesorii de istorie, care vor putea organiza lecţii deschise direct pe faleză. În plus, pentru elevi a fost pregătit un „quest documentar” – un traseu de descoperire bazat pe indicii şi documente istorice. Activitatea a fost realizată în colaborare cu echipa de robotică River Wolves de la Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, iar premianţii vor fi recompensaţi în cadrul festivităţii de deschidere.

Invitaţi de marcă din conducerea CNSAS

La evenimentul de lansare vor fi prezenţi membrii echipei de documentare – Adrian Udrişte, Ciprian Adrian Stoleru, Liviu Petre Niţu şi Florin Maghiar, alături de o delegaţie oficială a Colegiului CNSAS formată din: Mădălin Vasile Hodor (vicepreşedinte), Cătălin Boris Precul (secretar), Florin Homorean (membru al Colegiului), Andrei Gheorghe (consilier vicepreşedinte).

Vernisajul se va încheia cu un dialog liber între public şi cercetători, oferind o ocazie rară de dezbatere bazată pe surse verificabile. Ulterior, cele 22 de panouri vor deveni itinerante, urmând să fie expuse în muzee şi şcoli din judeţ. Pentru cei care au trăit acele vremuri, expoziţia este o ocazie de analiză a trecutului, iar pentru generaţiile tinere, un punct de plecare esenţial în înţelegerea societăţii de dinainte de 1989.