Tot mai multe pensiuni din Delta Dunării sunt scoase la vânzare, pe fondul costurilor ridicate de funcţionare, al dificultăţilor de a găsi personal şi al scăderii numărului de turişti. Proprietarii se confruntă cu cheltuieli mari pentru aprovizionare, salarii, cazare şi masă pentru angajaţi, taxe şi întreţinerea unităţilor, în condiţiile în care activitatea turistică se concentrează în principal pe câteva luni pe an. La aceste probleme se adaugă concurenţa destinaţiilor externe, precum Bulgaria, Grecia şi Turcia, unde o parte dintre români aleg să îşi petreacă vacanţele, dar şi temerile generate de mesajele RO-Alert privind incidentele cu drone din apropierea graniţei cu Ucraina. Daniel Iluşcă, preşedintele Asociaţiei Patronale în Turismul din Delta Dunării (APTDD), susţine că toate aceste probleme afectează afacerile din zonă şi îi determină pe unii proprietari să renunţe la pensiuni. În judeţul Tulcea, inclusiv în Delta Dunării, ponderea sosirilor turiştilor români a coborât de la 1,9% în august 2025 la 1,6% în august 2026. În aceeaşi lună au fost înregistrate aproximativ 31.000 de sosiri ale turiştilor români, faţă de aproape 34.000 în august 2025, ceea ce reprezintă o scădere de circa 9%.
De ce îşi vând proprietarii pensiunile din Deltă
Potrivit lui Daniel Iluşcă, motivele din spatele acestui val de vânzări s-au acumulat în timp. Unii proprietari nu sunt localnici, iar administrarea unei pensiuni presupune implicare directă, costuri ridicate şi prezenţă constantă, lucru care devine tot mai dificil odată cu înaintarea în vârstă sau în cazul apariţiei unor probleme medicale.
„Principalele motive din spatele acestui val de vânzări sunt diverse. Nu sunt de acum, sunt de mai mult timp. Unii şi-au făcut aceste locaţii în Deltă, nefiind localnici, iar prezenţa lor este necesară pentru ca o pensiune să funcţioneze. Ea funcţionează şase luni, presupune nişte costuri, nu mici, pentru a funcţiona în Delta Dunării. Şi, având probleme medicale sau ajungând la o anumită vârstă, vor să vândă afacerile, pentru că e dificil să întreţii un astfel de business în Deltă. Totodată, mai este vorba şi despre contextul nefavorabil generat de autorităţile statului, prin mesajele RO-Alert, care afectează foarte grav Delta Dunării, turismul, prin crearea panicii artificiale şi constante, aproape zi de zi sau de trei ori pe zi. Pentru oamenii care nu sunt din Deltă, ei deja se cred în război, ceea ce este total fals”, ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Patronale în Turismul din Delta Dunării (APTDD), Daniel Iluşcă.
Preşedintele APTDD consideră că scăderea numărului de turişti este influenţată şi de politicile fiscale, de modificarea voucherelor de vacanţă şi de costurile mai mari suportate de operatorii români, în comparaţie cu cei din alte ţări.
„Scăderea numărului de turişti în Deltă este generată şi de politicile care au fost făcute: creşterea taxelor, TVA-ului, eliminarea impozitului specific, anularea voucherului pentru o întreagă categorie şi înjumătăţirea lor. Toate lucrurile astea au dus la creşterea ponderii turismului în Bulgaria, Grecia şi Turcia şi la scăderea numărului de turişti în România, implicit şi în Delta Dunării, pentru că românii noştri preferă să cheltuie banii în acele zone, pentru că, în primul rând, condiţiile fiscale sunt mult mai favorabile. Şi nu mă refer numai la condiţii fiscale, mă refer inclusiv la mediul de afaceri, care este mult mai relaxat, nu presupune foarte multă reglementare, foarte multe amenzi, foarte multe controale şi toate lucrurile astea duc la costuri. Costuri care le depăşesc pe cele de acolo. Acesta este motivul pentru care o parte din oamenii din Delta Dunării, din proprietarii de pensiuni, preferă să vândă, pentru că e mai uşor şi mai relaxant să investeşti undeva bani de unde să scoţi bani. În Delta Dunării, în ultimii ani, s-a ajuns să bagi bani ca să plăteşti taxe şi te rogi să fii pe zero, să nu rămâi în pierdere, ca să nu produci în altă parte profit ca să întreţii aceste locaţii”, a spus Daniel Iluşcă.
Mesajele RO-Alert, un alt motiv de îngrijorare pentru operatori
Un alt factor invocat de reprezentantul patronatului este impactul mesajelor RO-Alert asupra imaginii turistice a judeţului Tulcea. Acesta susţine că avertizările ar trebui transmise într-un perimetru mai restrâns, în apropierea zonelor vizate, pentru a nu crea panică în rândul turiştilor din întreaga regiune.
„Contextul geopolitic putea fi gestionat şi altfel. Ca, de exemplu, nu prin crearea de panică. Nu trimiţi mesaje că este o dronă la Chilia, când de fapt este la o distanţă de o oră-două. Se creează panică prin aceste atenţionări trimise în tot judeţul Tulcea. De asemenea, aeronavele de interceptare care s-au ridicat de la Kogălniceanu zboară la o zonă joasă, deasupra zonelor locuite, creând panică în rândul populaţiei. Poate să zboare la 10.000 de metri, să nu se audă, şi să intervină. Nu deasupra zonelor locuite. Mesajele RO-Alert se pot da în acel perimetru. Unde? Aproape de Periprava. <<Băi, vedeţi că e o dronă în zona aia>>. În cazul nostru există o lege care sancţionează chiar penal crearea acestor mesaje, în scopul protecţiei populaţiei. Între ghilimele zis, protecţiei. E o creare a panicii pe o rază mult prea mare. De ce nu dă şi la Bucureşti? Pe acelaşi motiv”, a mai spus preşedintele APTDD.
Lipsa angajaţilor şi cheltuielile de întreţinere cresc presiunea asupra pensiunilor
Găsirea şi păstrarea personalului calificat reprezintă o altă problemă pentru operatorii turistici din Deltă. Angajatorii trebuie să ofere salarii mai mari decât în alte zone, dar şi cazare şi masă, ceea ce măreşte cheltuielile de funcţionare.
„În prezent, este foarte greu să găseşti şi să păstrezi forţă de muncă calificată în Deltă pentru un sezon întreg. Eu sunt printre fericiţii care au forţă de muncă din ţări asiatice, din Ucraina, dar şi personal local. Este foarte greu să menţii toate aceste costuri, respectând toate reglementările care sunt în România pentru a funcţiona în Delta Dunării. Este foarte greu să ţii personalul în Deltă, pentru că personalul pe care-l aduci trebuie să-l plăteşti mai bine decât la oraş sau în altă locaţie. Trebuie să-i asiguri cazare şi masă. Deci trebuie să-l plăteşti mai bine şi să îi asiguri alte condiţii. Ceea ce presupune să ai toate condiţiile pentru ca personalul acela să fie odihnit, să poată să ofere servicii de calitate, nu să fie obosit sau înghesuit”, a afirmat Iluşcă.
Deşi spune că este profund legat de Deltă, unde au trăit mai multe generaţii ale familiei sale, Daniel Iluşcă afirmă că desfăşurarea unei activităţi economice în această regiune presupune sacrificii financiare. El consideră că statul ar trebui să compenseze dezavantajele generate de accesul dificil, transportul mărfurilor şi lipsa infrastructurii rutiere.
Preşedintele APTDD speră ca viitorul guvern să acorde o atenţie mai mare turismului şi să discute direct cu operatorii din domeniu pentru a găsi soluţii care să facă România mai competitivă în raport cu destinaţiile din apropiere.
„Sperăm poate ca noul guvern să se gândească mai serios la activitatea de turism şi să-şi propună în planul de guvernare ca măcar 10% din PIB să reprezinte turismul, ca în Bulgaria. Şi, pentru asta, să stea de vorbă cu cei care fac turism, nu neapărat cu asociaţii aservite puterii, indiferent care sunt ele. Cu oameni care fac turism, care ştiu cum să aducă turişti, ştiu cum să se ocupe de turism, cu tot ceea ce presupune acest sector. Dacă guvernul nu are bani, să lase acest sector să se dezvolte singur, fără a-i îngrădi activitatea prin foarte multă reglementare. Foarte multă reglementare despre care sunt convins că în alte state europene nu există. Lăsaţi-ne să devenim competitivi cu cei care sunt limitrofi nouă şi mă refer la Bulgaria, Grecia, Turcia, ţări în care turiştii români ajung să-şi facă sejurul în proporţie de 80%. Adică mă refer la cetăţeni români care nu sunt de condamnat pentru că găsesc servicii similare la preţuri mult mai mici. De ce sunt costuri multe? Nu că întreprinzătorul român e lacom, nu, să nu vă închipuiţi asta, ci din motive de costuri”, a conchis preşedintele APTDD.
Citiţi continuarea în ediţia tipărită a Ziarului Delta.
