Primarii din judeţul Tulcea pregătesc proiecte pentru programul „Anghel Saligny”, dar sunt nemulţumiţi de fondurile alocate

Primarii din judeţul Tulcea se pregătesc să depună proiecte ce vizează investiţii  pe infrastructură începând cu data de 21 septembrie pe Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, proiectul de ordin care prevede normele metodologice urmând a fi aprobat.

Alocări de cel puţin 140 de milioane de lei pentru fiecare judeţ, de 4 milioane pentru fiecare comună şi de 7 milioane de lei pentru fiecare oraş sunt prevăzute prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”. De asemenea, pentru fiecare municipiu (în afară de reşedinţele de judeţ) vor fi alocate 10 milioane de lei, iar pentru fiecare reşedinţă de judeţ – 43 de milioane de lei.

Edilii tulceni nu sunt foarte mulţumiţi de sumele alocate în cadrul programului.

Eugen Ion, primarul comunei Jurilovca spune că, în cazul în care se rămâne în această configuraţie, nu îi vor ajunge banii şi va trebui să defazeze unele proiecte.

„Este în procedura de licitaţie cu clauză suspensivă şi dorim să introducem pe Anghel Saligny un proiect de canalizare pentru satul Vişina. De asemenea, pe întreaga comună avem un proiect mai amplu de asfaltare care va cu-prinde întreaga localitate Vişina pe o porţiune de 12 kilometri, unul de 17 km şi unul de circa 3,5 km în Jurilovca. În total ar fi vorba de 31-32 de km care ar rezolva întreaga infrastructură stradală a comunei. Dacă se rămâne în această configuraţie, clar nu ne ajung banii şi va trebui să defazăm proiectul de asfaltare care este de vreo 14 milioane de euro. Aşteptăm normele finale şi vom vedea cu ce plecăm la drum. Avem gata toată documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei pentru proiectul de gaze care cuprinde toate cele trei localităţi şi dacă vom fi limitaţi la fondurile actuale va trebui şi acesta defazat pentru că valoarea lui se duce la peste 12 milioane de euro”, ne-a declarat primarul Eugen Ion.

Nici primarul comunei Mihail Kogălniceanu, Alexe Anastase, nu este mulţumit de actualele prevederi şi susţine că în acest context „Guvernul face o mare greşeală”.

„Dacă sunt reale aceste prevederi, cred că Guvernul face o mare greşeală pentru că nu lasă competiţia deschisă şi vor îndestula clientela politică. La nivelul comunei Kogălniceanu, ca eu să fac asfaltare într-unul din sate trebuie să îndeplinesc anumite condiţii, adică să am peste 2.000 de locuitori. Având 2.000 de locuitori, cu 4 milioane de lei, în condiţiile în care preţurile au luat-o razna nu poţi face de-cât câteva tronsoane de drum. Acest lucru înseamnă să împarţi comuna. Cum să faci acest lucru când toţi plătesc aceleaşi impozite şi taxe. Pe de altă parte ca să îţi atragi clientela politică, spui că fiecare comună va beneficia de minim un proiect. Astfel unii fac două străzi, iar alţii nu fac un proiect integrat ci pun mai multe proiecte şi în acest fel te obligă să te duci la Ministerul Dezvoltării ca să îţi asfaltezi comuna. Eu am pregătit două proiecte de infrastructură şi apă canal, deoarece sunt sigur că nu voi primi finanţare pentru mai multe. Sunt dezamăgit de faptul că sunt limitat ca sumă, deoarece eu nu am pregătit proiecte atât de mici. Depun proiectele de asfaltare străzi acolo unde deja am canalizare, adică în satul Kogălniceanu. Mai am un proiect pregătit de asfaltare a străzilor în Rândunica, dar nu pot să îl depun pentru că satele noastre sunt cu întinderi destul de mari şi ar trebui să am undeva la de patru ori câte patru milioane pentru 10 km de străzi. Lucrez la studiul de fezabilitate al acestui proiect de doi ani”, a precizat primarul Alexe Anastase.

Primarul oraşului Isaccea, Anastase Moraru, spune că pe data de 23 septembrie va avea loc o întâlnire între ministrul dezvoltării şi reprezentanţii Asociaţiei Oraşelor din România, prilej cu care se vor discuta normele metodologice ale programului şi  procedura prin care proiectele vor fi incluse pe lista de investiţii. Edilul este nemulţumit de modul cum sunt împărţiţi banii şi este de părere că nu este o procedură transparentă.

„Vom încerca să depunem cât mai multe proiecte, printre care extinderea sistemului de canalizare pentru că avem probleme pe Revărsarea, deoarece are sub 2.000 de locuitori şi nu a putut fi inclusă în programul POIM. Vom mai depune pentru extinderea sistemului de gaz, realizarea unui drum de centură şi asfaltarea drumurilor locale. Noi, cei din Asociaţia oraşelor vom avea o întâlnirea Consiliului Director cu ministrul dezvoltării pe 23 septembrie pentru a discuta standardele, normele metodologice ale programului şi  procedura prin care proiectele vor fi incluse pe lista de investiţii. Vom mai discuta pe Legea 3 referitor la plata redevenţelor miniere pentru UAT-urile ale căror rază se află exploataţii miniere. Vom depune 3-4 proiecte pe canalizare, asfaltare, drum de centură şi gaze. Suntem nemulţumiţi de modul cum sunt împărţiţi banii, pentru că dacă se face un calcul al numărului de comunităţi înmulţit cu sumele alocate observăm că se alocă o sumă de circa 24 de miliarde de lei, iar diferenţa de 29 de miliarde rămâne la dispoziţia ministerului. Diferenţa nu se spune cum se alocă”, a spus primarul Anastase Moraru.

Şi primarul oraşului Măcin, Gheorghe Văcaru, are pregătit un proiect de asfaltare.

„Am pregătit un proiect de asfaltare care cuprinde şi trotuarele în tot oraşul. Nu vom depune prea multe pentru că deja avem destule în derulare şi nu stăm prea bine cu asigurarea cofinanţărilor. Proiectul include 8 kilometri de străzi şi 20.000 mp de  trotuare. Dacă nu ne vor ajunge fondurile, iar proiectele vor fi aprobate bănuiesc că se vor face rectificări. Important este să se aprobe proiectul”, a menţionat primarul Gheorghe Văcaru.

Primarul din Frecăţei, Marian Naiman, spune că fondurile sunt binevenite şi are pregătite pentru depunere proiecte ce vizează podeţe, canalizare şi asfaltare drumuri.

„Fondurile sunt binevenite. Voi depune proiecte pentru 2-3 podeţe din cele şapte de care avem nevoie în comună. De asemenea voi mai depune proiecte pentru canalizare care este realizată parţial, în proporţie de 30%, în satele Cataloi, Frecăţei şi Poşta. Mai avem 120 de kilometri de drumuri, din care 15 kilometri sunt acum în curs de realizare. Avem un proiect de pe PNDL pentru 11,51 km şi unul pe AFIR de 6 km. Dacă prin acest program vom putea obţine 4 milioane de lei, vom aloca câte un milion pe podeţe, alimentare cu apă, canalizare şi drumuri. Aşteptăm cu nerăbdare să se dea drumul şi la componenta pentru gaze naturale pentru care lucrăm la studiile de fezabilitate şi le actualizăm la noile preţuri. Cetăţenii din comună îşi doresc foarte mult gaze naturale”, a spus primarul Marian Naiman.

Vitali Finoghen, primarul comunei Sarichioi, va depune proiecte de asfaltare şi de retehnologizare a staţiei de epurare şi de realizare a branşamentelor la canalizare pentru Sarichioi şi Zebil.

„Vom depune proiecte pe infrastructură deoarece acum acestea sunt eligibile, fiind deschise doar liniile de apă, canal şi infrastructură rutieră. Vom depune două proiecte de asfaltare drumuri stradale a câte 12 kilometri fiecare şi un proiect pe apă canal, respectiv retehnologizarea staţiei de epurare şi de realizare a branşamentelor la canalizare pentru Sarichioi şi Zebil. În funcţie de alocările care vor fi vom vedea pe care îl vom considera prioritar să intre prima dată în acest program”, a declarat primarul Vitali Finoghen.

În comuna Hamcearca, primarul Ion Acceleanu spune că sunt necesare în localitate proiecte de asfaltare şi canalizare.

„Lucrăm la un proiect de asfaltare şi trebuie să mai realizăm un sistem de gaze şi canalizare. Va fi mai greu dacă va trebui să asigurăm cofinanţarea. Acum avem asfalt în proporţie de 95% şi ne mai trebuie diferenţa de câţiva kilometri. Canalizare ne trebuie în toată comuna. Nu am putut implementa pentru că gradul de sărăcie este mare şi nu am fi putut duce financiar. Au crescut preţurile la materiale şi nu ştiu dacă ne-ar ajunge aceste fonduri. Vom vedea ce ni se va cere şi vom încerca să ne încadrăm”, a subliniat primarul Ion Acceleanu.

Instabilitatea politică de la nivel central l-a determinat pe primarul comunei Sfântu Gheorghe, Valentin Sidorencu, să nu pregătească proiecte pentru depunere.

„Nu am pregătit nici un proiect pentru că nu ştiam dacă se va deschide sau nu programul. Instabilitatea politică de la guvern m-a făcut să nu fiu atât de pregătit cu aceste proiecte. Voi avea o discuţie în Consiliul Local şi vom vedea dacă vom depune sau nu, pentru că în general nu prea se pliază pe nevoile noastre. Ne-ar trebui locaţii pentru specialişti, profesor, medic şi orice alt specialist care vine în zonă şi nu există spaţii de cazare”, precizat primarul Valentin Sidorencu.

Citiţi continuarea în paginile ziarului DELTA.