O petiţie online intitulată „Salvează pescuitul! Controlaţi populaţia de cormorani!” solicită autorităţilor să intervină pentru limitarea numărului de cormorani, care afectează atât pescuitul, cât şi echilibrul ecosistemelor acvatice din România.

Iniţiatorul petiţiei, Mihai Moraru, spune că numărul mare al acestor păsări a devenit o problemă serioasă, deoarece acestea consumă cantităţi semnificative de peşte şi pun în pericol alte specii de păsări, habitatele naturale şi peştii protejaţi prin lege. El a cerut implementarea unor măsuri legale şi sustenabile care să permită controlul populaţiei de cormorani, protejând în acelaşi timp biodiversitatea şi activităţile locale de pescuit.

Pescarii tulceni susţin acest demers şi se plâng de numărul ridicat al cormoranilor din Delta Dunării. Păsările consumă cantităţi mari de peşte din heleşteie şi chiar se urcă pe sculele folosite în amenajările piscicole. Ei avertizează că această situaţie afectează grav producţia piscicolă şi cer autorităţilor măsuri pentru a proteja fermele şi a menţine echilibrul ecosistemelor acvatice.

Datele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării arată că în RBDD există până la 40.000 de exemplare de cormoran mare.

Lucian Sanda, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Pescari din Delta Dunării: Avem probleme cu cormoranii, dar şi cu pelicanii

Lucian Sanda, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Pescari din Delta Dunării, a explicat că, deşi cormoranii fac parte din ecosistem, prezenţa lor în heleşteie afectează grav producţia piscicolă. Acesta a subliniat că păsările pot consuma zilnic între trei şi patru kilograme de peşte şi că metodele de control direct sunt limitate de lege, ceea ce face ca singura soluţie practică să fie compensarea fermierilor pentru pierderile suferite.

„Într-adevăr, avem probleme cu cormoranii, dar şi cu pelicanii. Mai mult decât atât, avem nişte scule de pescuit, mai precis nişte capcane care au nişte cercuri cu plasă, iar peştele rămâne în acestea viu, numai că, fiind apele mici, cormoranii se pun pe ele şi urmăresc peştele. De asemenea, cormoranul are excrementele acide şi, unde cad acestea, aproape că arde. Unde apar ei, dispare peştele. Totodată, mănâncă foarte mult şi sunt scafandri perfecţi. Ba mai mult, din pescuitul comercial, cel mai mult atacă heleşteiele, deoarece acelea sunt populate. Statul a emis o hotărâre de guvern prin care ar trebui să despăgubească heleşteiele, dar, din păcate, nu se întâmplă nimic. Oamenii au pierderi mari în heleşteie din cauza cormoranilor, care mănâncă 3 – 4 kilograme de peşte zilnic”, ne-a declarat Lucian Sanda, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Pescari din Delta Dunării.

Lucian Sanda a amintit că acvacultura nu primeşte subvenţii de la Uniunea Europeană, iar situaţia s-a înrăutăţit în ultimii ani şi viitorul fermelor piscicole este compromis, întrucât procesul de creştere a peştelui durează câţiva ani, iar în acest timp cormoranii pot decima producţia.

Guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Bogdan Bulete: Avem reclamaţii de la fermieri piscicoli pentru cormorani şi la agricultori pentru cioara de semănătură

Guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), Bogdan Bulete, a explicat că situaţia păsărilor este monitorizată pe baza studiilor realizate de INCDDD şi că există soluţii prietenoase cu mediul care pot fi aplicate pentru a menţine echilibrul între păsările ihtiofage şi activităţile economice din Delta Dunării. El a subliniat că, deşi cormoranul mare nu este specie protejată, populaţia acestuia trebuie gestionată astfel încât activitatea piscicolă să nu fie afectată, fără a dăuna ecosistemului natural. În ceea ce priveşte speciile de cormorani, în România există cormoranul mare, foarte comun; cormoranul mic, protejat prin lege; şi cormoranul moţat, observat recent în zona costieră a Mării Negre.

„Situaţia în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este dată de existenţa unui număr de cormorani calculat pe baza unui studiu făcut de INCDDD pentru toate speciile de interes cinegetic. Mă refer atât la animale, cât şi la cormorani şi la păsări ihtiofage, cormoranul mare în special, care nu este specie protejată. Avem în vedere şi pentru celelalte păsări, pentru care există, într-adevăr, reclamaţii – mă refer aici la zona fermierilor piscicoli, de cormorani, şi la agricultori pentru cioara de semănătură. Trebuie să vedem, totuşi, modalitatea prin care putem asigura acest echilibru între numărul acestor specii de păsări şi activităţile economice în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Ştiu că nu este un subiect foarte popular, dar trebuie să fim realişti că există aceste activităţi în Delta Dunării, mai ales în zona de pescuit, care este probabil cea mai importantă activitate în directă relaţie cu o rezervaţie a biosferei. Trebuie să vedem ce anume putem face pentru a limita aceste atacuri ale cormoranilor asupra populaţiilor de peşti din fermele piscicole”, ne-a declarat guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete.

Guvernatorul a precizat că, pentru fermele piscicole administrate de tulceni, pot fi discutate măsuri de compensare pentru pierderile produse de păsările ihtiofage, respectând în acelaşi timp echilibrul mediului natural. El a amintit că, în trecut, Ministerul Agriculturii a gestionat o schemă de ajutor pentru fermierii piscicoli afectaţi de aceste păsări şi că astfel de măsuri ar putea fi reluate fie din bugetul de stat, fie prin proiecte europene.

Citiţi continuarea în ediţia tipărită a ziarului Delta.