Interes crescut la dezbaterea publică organizată marţi de Primăria Tulcea privind reglementarea jocurilor de noroc în municipiu. Mai multe persoane au luat cuvântul în cadrul dezbaterii, între acestea numărându-se avocaţi, agenţi economici, dar şi persoane neavând legătură cu această activitate care au susţinut transferul la periferia oraşului a sălilor cu jocuri de noroc şi interzicerea acestora.

Dezbaterea a fost moderată de secretarul general Florentina Bădilaş, fiind prezenţi Nicolae Bibu – city managerul municipiului Tulcea, Alina Antonescu – directoarea Direcţiei Economice din cadrul primăriei, Andaluzia Luca – viceprimar, consilierii locali Daniel Trofim, Zoica Sadîca şi George Liboşi şi alţi angajaţi din aparatul de specialitate.

Agenţii economici sau reprezentanţii acestora au solicitat schimbarea unor condiţii din regulament, în special în ceea ce priveşte suprafaţa minimă a spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea, dar şi reducerea nivelului taxelor propuse.

Potrivit noului regulament de funcţionare, numărul maxim de locaţii în care pot fi desfăşurate activităţi de jocuri de noroc în municipiu este limitat la 30, cu excepţia spaţiilor în care se desfăşoară activităţi de tip loto. De asemenea, pentru emiterea autorizaţiei locale se datorează o taxă anuală, calculată în funcţie de suprafaţa spaţiului în care se desfăşoară activitatea, respectiv 1.500 lei/mp/an.

Agenţii economici au afirmat că numărul unităţilor comerciale în care se practică jocuri de noroc este oricum în scădere naturală în ultimii ani, iar trendul se va menţine în următoarea perioadă, pe fondul transferului acestora în online.

Mihai Iancu, administratorul unor săli de jocuri în judeţele Constanţa şi Tulcea, a susţinut că nivelul taxei propuse la Tulcea este mult mai mare comparativ cu alte localităţi ce au o putere economică asemănătoare şi a solicitat reconsiderarea valorii acesteia, dar şi reducerea suprafeţei minime a spaţiilor în care îşi pot desfăşura activitatea.

„Am văzut că aţi agreat un număr de 30 de locaţii, acum sunt doar 23. Ideea este că noi nu avem locaţii mai mari de 80 mp. Suprafaţa aceea de 100 mp ar însemna o relocare a spaţiilor, care necesită alte cheltuieli, dar de fapt s-ar putea să nu găsim acele spaţii. Rugămintea noastră este dacă se poate să coborâţi suprafaţa. Un alt aspect este valoarea taxei, care este destul de mare. În localităţile unde noi am obţinut deja autorizaţii, media este undeva la 500 lei pe mp pentru această activitate. Sunt localităţi care au cam aceeaşi putere de susţinere, adică putere economică, precum Tulcea. Rugămintea noastră este să interveniţi foarte mult asupra acestei sume”, a declarat Mihai Iancu.

Totodată, Mihai Iancu a spus că măsurile propuse vizează doar segmentul tradiţional, nu şi cel din mediul online.

„Suntem de acord că jocurile de noroc au un impact negativ asupra populaţiei. În schimb, componenta de jocuri de noroc este împărţită în două. Noi rezolvăm aici o problemă, jocurile tradiţionale care sunt vizibile, dar 80% din jocurile de noroc sunt invizibile. Acolo este cea mai mare problemă, pentru că interzicem practic jocurile de noroc, cele tradiţionale, dar ce rezolvăm până la urmă? Toţi acei clienţi care sunt viciaţi sau nu, dar văd pe fiecare reclamă de la televizor după ora 22.00, pe orice device care există în buzunarul fiecăruia, reclamă la jocuri de noroc, nu mai sunt protejaţi acolo. Niciodată nu s-a rezolvat un viciu prin interzicerea lui, ci doar prin reglementarea lui, care de la pandemie încoace a suferit multe modificări, multe constrângeri, dar numai pentru un anumit segment, pentru cel tradiţional, pe care îl vede omul”, a explicat Mihai Iancu.

 Avocatul Alexandru Gheorghe, reprezentantul unei societăţi din industria jocurilor de noroc, a susţinut că anumite prevederi din regulament sunt în contradicţie cu legislaţia de la nivel naţional a jocurilor de noroc şi a solicitat clarificarea unor condiţii cu privire la suprafeţele vitrate şi amplasarea reclamelor sau a siglelor. De asemenea, a apreciat că nivelul taxei propuse este prea mare în raport cu realităţile economice ale municipiului şi propune ca aceasta să fie aplicată doar suprafeţei efectiv amenajate pentru desfăşurarea activităţii.

„Cu privire la taxă, şi noi considerăm că faţă de realităţile economice, poate taxa aceasta ar trebui ajustată. Nu aş putea să vă zic suma, dar cred că 1.500 lei este excesiv pentru municipiul Tulcea. Înţeleg nevoia ca spaţiul să fie minim de 100 mp, însă un spaţiu nu este amenajat în integralitate, mai are şi băi şi depozite şi birouri. Puteţi să stabiliţi ca minim să fie 100 mp întreg spaţiul, dar taxa să o aplicaţi doar la suprafaţa amenajată”, a spus av. Alexandru Gheorghe.

În replică la precizările av. Alexandru Gheorghe, consilierul local Zoica Sadîca a atras atenţia că activitatea societăţilor din domeniul jocurilor de noroc are un impact negativ asupra comunităţii, provocând vicii şi adicţii, şi consideră că este necesară o reglementare chiar mai strictă decât cea prevăzută în prezentul proiect.

„Dumneavoastră nu sunteţi doar un agent sau nu reprezentaţi o societate comercială. Aici vorbim despre o societate care provoacă vicii şi adicţii şi care are un impact negativ asupra dezvoltării societăţii unei comunităţi. Atunci, orice viciu are şi o suprataxă. Consider că şi cei 100 de mp sunt puţini. Ar fi trebuit să fie 200 mp minim şi un spaţiu de cel puţin 6 metri pentru o maşină slot. Noi trebuie să luăm, în primul rând, în calcul impactul care îl are asupra comunităţii. Nu desfăşurăm o activitate comercială. Noi în Tulcea nu avem un cinematograf, iar dumneavoastră veniţi şi spuneţi să cerem taxe mai mici”, a menţionat Zoica Sadîca.

Olimpia Popa, profesoară de limba engleză de profesie, a susţinut în cadrul dezbaterilor că sălile de jocuri de noroc ar trebui relocate la periferia oraşului.

Următorul care a luat cuvântul a fost Gheorghe Grigoraş, acesta făcând o trimitere la o lege din matematică privind probabilităţile, cu implicaţii sociale, referindu-se la şansele ca elevii sau cetăţenii să fie atraşi să intre în sălile de jocuri de noroc. De asemenea, acesta a recitat şi poezia „Incertitudine” de Tudor Arghezi.

Viceprimarul Andaluzia Luca a precizat că accesul minorilor în sălile de jocuri de noroc este interzis prin lege şi că operatorii au obligaţia să respecte aceste reguli, menţionând că în şcolile din municipiu nu au fost descoperite cazuri de adicţie în rândul elevilor în ultimii cinci ani.

„Un elev care are sub 18 ani nu are ce să caute într-o astfel de locaţie pentru că legea interzice lucrul acesta, iar cei care au astfel de activităţi au reguli stricte şi trebuie să verifice lucrul acesta, pentru că autorităţile pot verifica oricând dacă există sau nu prezenţa unor elevi. Puşcăriile, închisorile, de aceea sunt înfiinţate, fiindcă există oameni care simt nevoia să încalce legea. Asta nu înseamnă că putem să interzicem absolut orice faptă. De aceea avem şi legi cu fapte contravenţionale, infracţionale, ş.a.m.d. Dar copiii sub 18 ani nu au acces în astfel de săli, iar cei care vor permite lucrul acesta vor fi închişi.(…) Administraţia publică locală a făcut demersuri şi solicitări către Inspectoratul Şcolar Judeţean Tulcea, dar şi către toate şcolile de pe raza municipiului Tulcea şi am solicitat dacă în ultimii cinci ani au existat cazuri de adicţie a copiilor în şcoli, adică dacă părinţii, diriginţii, copiii, s-au simţit ameninţaţi, vizaţi de un astfel de comportament. Absolut nicio şcoală nu a depistat un astfel de caz din fericire, cel puţin în cazul minorilor”, a subliniat Andaluzia Luca.

Reprezentantul Patronatului Organizatorilor, Producătorilor şi Exploatatorilor de Jocuri de Noroc, Doru Gheorghiu, a sugerat administraţiei locale modificarea articolului privind taxa pe metru pătrat, în sensul de a nu o raporta la 100 mp. Totodată, acesta a subliniat faptul că relocarea activităţii este dificilă şi ar putea duce la închiderea unor locaţii.

„Sugestia mea este să evaluaţi a modifica acel articol care se referă la taxa per metru pătrat în sensul de a nu o relaţiona la cifra de 100 mp. Aplicaţi eventual taxa de la 100 mp, dar lăsaţi-i să-şi desfăşoare activitatea în locaţii. Să ştiţi că relocarea unei astfel de afaceri este un coşmar. S-ar putea ca unii să renunţe efectiv. Am înţeles, vă doriţi asta, dar dacă tot aţi impus o taxă,  lăsaţi-i să o plătească proporţional la nivelul afacerii, pentru că nu putem să taxăm la fel un mall cu o tarabă din piaţă, ca dimensiune a afacerii. De aceea să plătească o taxă, aşa ar fi just, raportată la mp, dar lăsaţi-i cu suprafeţele pe care le au. Oricum, din cele 23 de locaţii, o să mai dispară”, a precizat Doru Gheorghiu.

De asemenea, Doru Gheorghiu a amintit că statul român până acum nu a înfiinţat niciun centru pentru persoanele dependente de jocuri şi a sugerat autorităţii locale să oblige societăţile care desfăşoară jocuri de noroc să finanţeze un centru pentru persoanele dependente.

„Statul român nu foloseşte nici măcar 5 euro din fiecare aparat, deşi sunt taxe de viciu colectate per aparat. (…) Obligaţi-i pe administratori să finanţeze toţi un singur cabinet (de psihologie, n.red.) care să se transforme într-o unitate de tratare a adicţiei, care poate deveni chiar şi pentru autoritatea locală un instrument foarte bun de a măsura efectele măsurilor luate”, a spus Doru Gheorghiu.

Proiectul de hotărâre privind Regulamentul pentru autorizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc prevede obligativitatea ca fiecare sală de jocuri de noroc să aibă contract cu un psiholog şi urmează să fie supus dezbaterii consilierilor locali cel mai probabil luna viitoare.