Cursurile de limbă ucraineană organizate la Tulcea în cadrul proiectului transfrontalier „Îmbunătăţirea accesului la educaţie în regiunile de frontieră ca factor important de socializare şi integrare în UE” s-au încheiat pe 9 octombrie, printr-o întâlnire dedicată finalizării programului şi acordării diplomelor de absolvire participanţilor.
Activităţile s-au adresat în special reprezentanţilor etnici ucraineni care trăiesc în Tulcea, însă, în perioada înscrierilor, la cursuri s-au alăturat şi tulceni interesaţi să înveţe limba vorbită de vecinii de peste graniţă. Proiectul, cunoscut şi sub numele „Learn Across Borders – Educaţie fără frontiere”, urmăreşte facilitarea accesului la educaţie, promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii şi consolidarea relaţiilor dintre comunităţile de români şi ucraineni.
Un proiect pentru educaţie, integrare şi sprijin comunitar
Carmen Simionescu, preşedinta Fundaţiei Judeţene pentru Tineret (FJT) Tulcea şi manager al partenerului tulcean în cadrul proiectului, a explicat că finalizarea cursurilor de limbă ucraineană marchează şi încheierea etapei a patra a proiectului, care se înscrie în prioritatea „Dezvoltare socială transfrontalieră”. Proiectul are o perioadă de derulare de 18 luni şi urmăreşte, ca obiectiv specific, îmbunătăţirea accesului egal la servicii educaţionale incluzive şi de calitate, precum şi la servicii de învăţare pe tot parcursul vieţii.
Aceste obiective sunt susţinute prin dezvoltarea unei infrastructuri accesibile şi prin promovarea rezilienţei în domeniul educaţiei şi formării profesionale la distanţă şi online. Potrivit reprezentantei FJT Tulcea, iniţiativa a urmărit crearea unui spaţiu care să poată găzdui programe de formare şi după încheierea finanţării, cu scopul de a contribui la depăşirea consecinţelor migraţiei forţate şi la organizarea unui sprijin adecvat pentru diaspora ucraineană din regiunea Tulcea. În acelaşi timp, partenerul din Ucraina urmăreşte să sprijine diaspora românească din zona Reni-Odesa. Pe lângă amenajarea spaţiului destinat activităţilor educaţionale, proiectul a inclus elaborarea unor programe menite să dezvolte capacitatea copiilor, adolescenţilor şi adulţilor de a înţelege şi utiliza eficient materiale educaţionale în limba maternă, română sau ucraineană. Aceste programe vor putea sta la baza unor cursuri viitoare, având în vedere că proiectul a prevăzut formarea a 30 de persoane, iar interesul manifestat pentru învăţarea limbii ucrainene poate crea premisele continuării demersului.
„În momentul de faţă, suntem, cum am spus, înainte de ultima etapă din proiect, aşadar până acum am realizat sala destinată centrului pentru cursuri în cadrul Casei Tineretului (aparţinând FJT Tulcea), am realizat programele educaţionale pentru predarea limbii române în Ucraina şi curricula de curs, am susţinut workshopuri şi trainiguri cu trainerii care au fost selectaţi pentru predarea cursurilor de ucraineană şi am derulat cu cele 3 grupe de vârstă (7-18, 18-35, peste 35 ani) cursurile de limbă ucraineană – pe care le-am finalizat astăzi cu acordarea de diplome de absolvire”, a declarat pentru Ziarul „Delta” preşedinta FJT Tulcea, Carmen Simionescu.
Partenerul Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Tulcea este Asociaţia „Strategia UE pentru Regiunea Dunării”, din Odesa, care deţine şi rolul de lider al proiectului. Iniţiativa este derulată prin Programul Interreg NEXT VI-A România-Ucraina 2021-2027, cu finanţare din partea Uniunii Europene şi cofinanţare din partea statelor participante la program. Valoarea totală a proiectului este de 281.440 de euro. Din această sumă, 166.882 de euro revin partenerului ucrainean, iar 114.558 de euro sunt alocaţi Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Tulcea. Cofinanţarea este de 10%.
Următoarea activitate importantă este conferinţa finală a proiectului, programată pentru 23 octombrie, la Odesa. După acest eveniment, partenerii vor pregăti raportul final.
Centrul de cursuri va rămâne deschis comunităţii
Unul dintre obiectivele importante ale proiectului este asigurarea continuităţii activităţilor educaţionale şi după încheierea finanţării. Carmen Simionescu a dat asigurări că FJT Tulcea va susţine în continuare spaţiul destinat cursurilor şi îl va menţine deschis solicitărilor venite din partea comunităţii locale. Acesta va putea găzdui atât noi cursuri de limbă ucraineană, cât şi alte programe care să contribuie la integrare.
„Pentru sustenabilitate, FJT Tulcea va susţine în continuarea spaţiul de cursuri şi va rămâne deschis tuturor solicitărilor venite din partea comunităţii locale: fie în continuare cursuri de limbă ucraineană, fie alte cursuri care să ajute la integrare, pentru că, ştim cu toţii acum, învăţarea este pe tot parcursul vieţii iar noi, tulcenii, aflaţi la graniţa ţării, respectăm şi sloganul uniunii: Learn across borders”, a precizat Carmen Simionescu.
Cursanţii au descoperit limba şi cultura vecinilor
Experienţele participanţilor au evidenţiat atât interesul pentru învăţarea unei limbi noi, cât şi dorinţa de a construi relaţii mai apropiate cu membrii comunităţii ucrainene. Cozmin Bălănici, participant la grupa copiilor, a povestit că s-a înscris la curs din dorinţa de a învăţa o limbă străină vorbită în apropierea judeţului Tulcea.
„M-am înscris la acest curs gândindu-mă că este bine să învăţ o limbă străină care se vorbeşte la graniţa judeţului nostru. Să învăţ de la zero alfabetul chirilic la început mi s-a părut greu, pentru că literele arată diferit, dar trainerul a făcut totul prin jocuri, muzică şi exerciţii relaxate. În plus, fiind din Tulcea, am observat rapid că unele obiceiuri, expresii locale sau tradiţii etnice din zona Deltei au ecou comun. Asta a făcut învăţarea mult mai intuitivă şi captivantă”, a afirmat cursantul Cozmin Bălănici.
La grupa adulţilor, Maria Efimov, membră a Uniunii Ucrainenilor din România – filiala Tulcea şi coordonatoare a grupului vocal fondator „Zadunaiska Sici”, a explicat că a ales să urmeze cursul pentru a putea comunica mai bine cu refugiaţii şi familiile ucrainene stabilite în Tulcea.
Totodată, Maria Efimov a precizat că are şi o motivaţie personală pentru aprofundarea limbii ucrainene, întrucât bunicii săi au aparţinut acestei etnii.
„Tulcea a fost întotdeauna un exemplu de armonie interetnică, iar poziţionarea noastră lângă frontiera ucraineană a cerut în ultima perioadă o implicare activă, pe care am resimţit-o cu toţii. Am ales să urmez acest curs pentru că, interacţionând frecvent cu refugiaţi şi familii ucrainene stabilite în Tulcea, am simţit nevoia să le ofer sprijin, căldură şi un spaţiu primitor. Iar toate acestea se pot dacă vorbim acelaşi grai. Asta m-a determinat să învăţ corect limba lor maternă, deoarece vorbitoare de ucraineană sunt, bunicii mei fiind din această etnie”, a menţionat Maria Efimov.
La rândul său, Alexandru Chiselev, cercetător la Muzeul de Etnografie din Tulcea şi participant la cursuri, a evidenţiat rolul limbii în diminuarea sentimentului de izolare resimţit de persoanele aflate departe de casă. El a apreciat că programul le-a oferit cursanţilor vocabularul necesar pentru dialoguri concrete şi a facilitat integrarea socială la nivel de bază, în şcoli, instituţii şi comunitate.
„Când o persoană aflată departe de casă aude un localnic român adresându-i-se în ucraineană, sentimentul de izolare dispare. Cursul din cadrul proiectului <<Learn Across Borders>> ne-a oferit vocabularul necesar pentru dialoguri concrete, facilitând integrarea socială la nivel de bază – în şcoli, instituţii sau comunitate. A arătat că integrarea europeană este o stradă cu două sensuri, clădită pe efort reciproc”, a subliniat cercetătorul Alexandru Chiselev.
Formatorii au pus accent pe limbă, cultură şi solidaritate
Organizatorii au precizat că, în prezent, în judeţul Tulcea nu există un profesor de limbă ucraineană. Pentru ca activităţile să poată fi desfăşurate, au fost selectaţi vorbitori nativi ai limbii, care au participat la workshopuri şi sesiuni de formare înainte de a începe să susţină voluntar cursurile, folosind manualele realizate special în cadrul proiectului. Yeva Lunhu, formator al grupei copiilor, a mărturisit că a fost plăcut surprinsă de motivaţia şi curiozitatea participanţilor români încă de la primele întâlniri.
„Am fost chiar plăcut surprinsă şi foarte încântată. Deşi alfabetul chirilic şi pronunţia par dificile la început, participanţii au venit foarte motivaţi şi curioşi. Tulcea este un oraş aproape de frontieră, iar oamenii aud ucraineana destul de des în viaţa de zi cu zi. A fost o bucurie mare să văd cum încearcă să pronunţe corect fiecare cuvânt şi cum pun întrebări despre cultura şi tradiţiile noastre”, a declarat Yeva Lunhu, formator al grupei copiilor.
Referindu-se la semnificaţia proiectului într-o perioadă marcată de conflicte şi tensiuni, Yeva Lunhu a subliniat că fiecare oră de curs reprezintă un pas spre pace şi prietenie. În opinia sa, învăţarea limbii vecinilor poate diminua teama şi poate favoriza respectul reciproc, iar proiectul demonstrează că solidaritatea dintre români şi ucraineni se poate manifesta prin acţiuni concrete.
„În jurul nostru este multă tensiune şi uneori multă răutate, aşa că fiecare oră de curs în care învăţăm împreună este un pas spre pace şi prietenie. Când oamenii învaţă limba vecinilor, dispare frica şi apare respectul reciproc. Acest proiect arată că putem trăi în armonie şi că solidaritatea dintre români şi ucraineni este reală, nu doar o idee pe hârtie”, a mai spus Yeva Lunhu.
Liliana Gologan, formator al grupei adulţilor, a descris proiectul drept unul cu o puternică încărcătură sufletească, amintind că războiul a determinat-o să ajungă la Tulcea, împreună cu alţi oameni care au adus cu ei experienţele de viaţă, tradiţiile şi limba ucraineană.
„Pentru mine, acesta a fost un proiect pentru suflet. Războiul ne-a adus aici, la Tulcea. Am venit din Ucraina cu experienţa noastră de viaţă, cu tradiţiile şi cu limba noastră. Tulcea este o regiune în care trăiesc împreună multe etnii. Noi învăţăm limba română şi ne integrăm, dar vrem să păstrăm şi limba ucraineană. Ne dorim ca şi copiii tulceni să o cunoască şi, prin limbă, să îşi cunoască mai bine vecinii. Este important să ne păstrăm tradiţiile şi să ştim de unde venim. Rădăcinile ne dau identitate şi ne fac să fim ceea ce suntem. Şi trebuie să spun că acest schimb funcţionează şi în cealaltă direcţie: în cadrul aceluiaşi proiect, în regiunea Odesa se învaţă limba română. Noi, aici, apropiem oamenii de limba ucraineană, iar în Ucraina se apropie de limba română. Cred că acesta este şi spiritul Europei: să ne cunoaştem vecinii, să învăţăm unii de la alţii şi să fim mai aproape. Să păstrăm ceea ce ne face diferiţi, dar să construim împreună ceea ce ne uneşte. Sperăm ca acest drum să continue şi după terminarea proiectului. Este un drum al limbii, al tradiţiilor, al bunei vecinătăţi şi al solidarităţii. Un drum european pe care îl facem împreună şi cu sufletul”, a precizat Liliana Gologan, formator al grupei adulţilor.
