Primarul oraşului Măcin, Mihai Duţu, se opune retrogradării localităţii la rangul de comună: „Ar fi un dezastru din toate punctele de vedere”

Primarul oraşului Măcin, social democratul Mihai Duţu, cere date concrete şi o analiză serioasă înainte de orice decizie privind reorganizarea administrativ-teritorială a României. Edilul spune că nu este de acord cu retrogradarea oraşului la rangul de comună şi atrage atenţia că o asemenea măsură ar putea afecta nu doar administraţia locală, ci şi instituţiile şi serviciile publice de care beneficiază locuitorii. Declaraţiile vin în contextul în care PSD pregăteşte un proiect amplu de reorganizare administrativ-teritorială, care ar putea viza inclusiv oraşele cu mai puţin de 10.000 de locuitori. Europarlamentarul PSD Dragoş Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului pentru această reformă, a anunţat că 55% dintre oraşele din România nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar continuă să aibă o administraţie locală cu cheltuieli specifice rangului de oraş.

Întrebat cum priveşte propunerea PSD şi dacă ar susţine sau s-ar opune unei asemenea reorganizări, primarul din Măcin a declarat că aşteaptă mai întâi date şi propuneri concrete, criticând dezbaterea bazată, în opinia sa, pe declaraţii şi ipoteze.

„Aştept date şi propuneri concrete. M-am săturat de supoziţii şi comentarii pe baza unor idei lansate în treacăt. Nu pot nici să susţin şi nici să mă opun unor supoziţii”, ne-a declarat primarul oraşului Măcin, Mihai Duţu.

În ceea ce priveşte posibilitatea ca oraşul Măcin să fie retrogradat la rangul de comună, edilul a fost categoric: nu este de acord cu o asemenea măsură. Acesta consideră că discuţia nu trebuie redusă la numărul de locuitori şi la o simplă încadrare statistică, ci trebuie să ţină cont de efectele pe care reorganizarea le-ar avea asupra întregii comunităţi. Primarul a ridicat mai multe semne de întrebare privind viitorul instituţiilor care funcţionează în oraş, precum şcolile, spitalul, Direcţia de Asistenţă Socială, judecătoria şi celelalte servicii publice.

„Nu sunt de acord! Aici nu e vorba de părerea primarului actual sau viitor, ci de ce efecte ar produce o astfel de supoziţie. Ce se întâmplă cu şcolile, cu spitalul, cu Direcţia de Asistenţă Socială, cu judecătoria, cu celelalte servicii publice? Să constaţi că Măcinul a scăzut la nivel de populaţie şi să comasezi că aşa ţi-a rezultat în Excel nu e o soluţie”, a explicat Mihai Duţu.

Edilul consideră că, înainte de orice reorganizare, trebuie clarificată inclusiv problema datelor demografice, întrucât instituţiile statului folosesc cifre diferite privind populaţia. Acesta a dat ca exemple datele furnizate de Evidenţa Populaţiei, Institutul Naţional de Statistică, Autoritatea Electorală Permanentă şi recensământul, subliniind că nu există concordanţă între aceste surse.

„Până la urmă, pe ce ne bazăm când luăm în calcul numărul de locuitori? Pe datele cui? Evidenţa Populaţiei, INS, AEP sau datele de la recensământ? Că niciuna din cele enumerate nu are aceleaşi cifre. Când ne convine un număr mic folosim recensământul, când vrem număr mare folosim Evidenţa Populaţiei. Treaba asta e în toată ţara. Aş propune să se clarifice întâi acest aspect şi abia apoi să fie analizat caz cu caz fiecare UAT”, ne-a spus primarul.

Întrebat ce ar însemna pentru Măcin pierderea statutului de oraş, Mihai Duţu a descris un asemenea scenariu drept un dezastru din toate punctele de vedere. Primarul pune sub semnul întrebării inclusiv argumentul economiilor bugetare, susţinând că preluarea serviciilor şi responsabilităţilor unei administraţii orăşeneşti nu ar însemna automat reducerea cheltuielilor.

„Ar fi un dezastru din toate punctele de vedere. Dacă ne gândim doar la buget, cum este format. Nu-mi pot imagina o economie făcută de stat, ci dimpotrivă. Reduci un oraş la statutul de comună şi-i preiei toate serviciile? Păi şi economia unde e?”, a subliniat edilul.

În privinţa efectelor asupra populaţiei, primarul consideră că locuitorii ar putea fi afectaţi în numeroase privinţe, însă insistă că nu se poate face o evaluare serioasă în lipsa unui proiect concret.

„Ar fi foarte afectaţi din foarte multe puncte de vedere, dar repet, sunt doar supoziţii. Pentru a înţelege exact ce efecte ar produce ar trebui să avem ceva concret de la care să plecăm în analiza situaţiei. Or noi nu avem decât câteva declaraţii prin media că ne dorim şi ne propunem”, a precizat Mihai Duţu.

Referitor la posibilitatea ca reforma să aducă economii reale la bugetul local, edilul nu exclude beneficiile unei reorganizări, dar avertizează că graba şi lipsa unei analize temeinice ar putea produce efecte contrare celor urmărite.

„O reformă bine gândită ar putea aduce beneficii. Una făcută în grabă şi fără o analiză temeinică ar produce doar haos”, a afirmat primarul oraşului Măcin.

Primarul pune sub semnul întrebării costurile disponibilizărilor

 În ceea ce priveşte viitorul actualei administraţii, al angajaţilor Primăriei şi al serviciilor publice, Mihai Duţu spune că problema personalului nu este principala sa preocupare. El consideră că funcţionarii publici, având studii superioare, se pot reorienta profesional şi îşi pot găsi locuri de muncă în alte domenii. În schimb, primarul atrage atenţia asupra costurilor pe care statul ar trebui să le suporte în cazul unor disponibilizări şi asupra eventualelor compensaţii acordate angajaţilor, aspecte care, în opinia sa, trebuie luate în calcul atunci când se vorbeşte despre economiile generate de reformă.

„Asta e ultima grijă atât a noastră, cât şi a cetăţenilor. Ne reorientăm şi reintrăm pe piaţa muncii. Funcţionarul public este un cetăţean cu studii superioare şi tentant oricând pe piaţa muncii. Sunt sigur că majoritatea îşi vor găsi de muncă în alte sectoare. Eu mi-aş pune problema ce va face statul în astfel de situaţii, pentru că, aşa cum arată Codul muncii la noi în România, în astfel de situaţii e greu de crezut că pleacă cineva fără compensaţii. A luat cineva în calcul şi ipoteza asta? Unde ar fi economia? Iniţial am avea de anticipat nişte sume uriaşe”, a explicat Mihai Duţu.

Comasarea cu o comună învecinată, decisă de cetăţeni

Întrebat dacă ar accepta comasarea oraşului Măcin cu o comună învecinată, Mihai Duţu a subliniat că o asemenea decizie nu aparţine primarului, ci cetăţenilor, în cazul comasărilor voluntare, prin intermediul referendumurilor.

„Nu contează ce acceptă primarul. În cazul comasărilor voluntare, acestea se fac pe baza rezultatelor referendumurilor. Adică cetăţeanul este întrebat şi el decide. Primarul execută ce decide cetăţeanul. Dacă se legiferează comasarea, iar nu mai e treaba primarului şi, din păcate, nici a cetăţeanului”, a declarat edilul.

Ce propune Mihai Duţu pentru o reformă administrativă eficientă

În opinia primarului din Măcin, reorganizarea administrativ-teritorială ar trebui să pornească de la o analiză serioasă, realizată la nivelul fiecărui judeţ, şi nu de la aplicarea unor criterii generale, fără a ţine cont de particularităţile fiecărei comunităţi. Acesta consideră că trebuie corelate mai întâi datele privind populaţia, stabilit cu exactitate numărul funcţionarilor publici din administraţia locală şi realizată o proiecţie a efectelor economice şi sociale pe care le-ar produce eventualele comasări sau retrogradări.

„O reorganizare eficientă o văd în urma unei analize serioase a fiecărui judeţ. Pornind de la lucruri simple, gen corelarea numărului populaţiei, un calcul al numărului de funcţionari – pentru că, iar, nimeni în România nu poate spune clar câţi funcţionari publici sunt, apoi o proiecţie a efectelor produse, nu doar a celor economice, cât şi a celor sociale”, a concluzionat Mihai Duţu.

PSD pregăteşte o reformă administrativ-teritorială amplă

Propunerea PSD depăşeşte obiectivul comasării voluntare a comunelor cu o populaţie de până la 1.500 de locuitori, prevăzut deja în programul de guvernare. Dragoş Benea, europarlamentar PSD şi coordonator al grupului de lucru desemnat de conducerea partidului, a declarat că formaţiunea îşi propune să elaboreze un document amplu de reorganizare administrativ-teritorială, care să stea la baza unei reforme naţionale.

Potrivit acestuia, în România există în prezent peste 450 de unităţi administrativ-teritoriale cu mai puţin de 1.500 de locuitori şi alte aproximativ 1.100 cu o populaţie de până la 3.000 de locuitori. În acelaşi timp, 55% dintre oraşe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, deşi au o administraţie locală cu cheltuieli specifice rangului de oraş. Benea susţine că reforma presupune un cost politic cert, pe care PSD este pregătit să şi-l asume, şi afirmă că principalul beneficiar al reorganizării ar trebui să fie cetăţeanul. Potrivit acestuia, obiectivul este reducerea numărului de primării, primari, viceprimari şi consilieri locali, precum şi diminuarea cheltuielilor de funcţionare. PSD susţine că, prin crearea unor administraţii locale cu o capacitate mai mare, acestea ar putea furniza servicii publice mai bune, ar avea şanse sporite să atragă fonduri europene şi naţionale şi ar contribui la reducerea decalajelor dintre localităţile dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate.

Pentru fundamentarea reformei, grupul de lucru a identificat şase criterii principale: evoluţia numărului de locuitori şi situaţia demografică a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale; sustenabilitatea economică – compararea veniturilor proprii realizate de fiecare primărie cu cheltuielile proprii dintr-un an, dar şi gradul de colectare a taxelor şi impozitelor locale; capacitatea administrativă; conectivitatea şi accesibilitatea – distanţa faţă de drumuri principale, autostrăzi, drumuri naţionale, expres sau judeţene, spitale, unităţi de pompieri, ambulanţă, structuri de ordine publică şi aeroporturi, precum şi accesul populaţiei la servicii de bază. Vor fi analizate existenţa şcolilor, dispensarelor, medicilor, creşelor şi grădiniţelor, dar şi distanţa faţă de serviciile administrative; şi serviciile publice locale – alimentarea cu apă şi canalizare, gazele naturale, iluminatul public, transportul în comun şi celelalte servicii edilitare.

Pe baza acestor criterii, PSD intenţionează să propună înfiinţarea unor comitete judeţene de reorganizare, construite în jurul instituţiei prefectului. Din acestea ar urma să facă parte reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, Oficiului de Cadastru, Direcţiei Judeţene de Statistică, Inspectoratului Şcolar, Poliţiei şi Direcţiei Agricole. Comitetele ar urma să consulte autorităţile administraţiei publice locale şi să transmită propunerile de reorganizare la nivelul fiecărui judeţ către Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Dezvoltării. Dragoş Benea a precizat că grupul de lucru se află la începutul activităţii propriu-zise şi că procesul presupune corelarea unui volum foarte mare de informaţii provenite din baze de date publice diferite, inclusiv cu ajutorul unor instrumente complexe de inteligenţă artificială. Europarlamentarul a subliniat că desfiinţarea unei primării ca instituţie nu înseamnă dispariţia localităţii respective şi că actuala arhitectură administrativă prevăzută de Constituţie – sate, comune, oraşe, municipii şi judeţe – ar urma să fie păstrată.