România nu va mai beneficia de fonduri europene pentru proiectele care vizează producerea energiei din surse eoliene şi solare în perioada 2014-2020
Anunţul a fost făcut recent de directorul general al Organismului Intermediar pentru Energie din Ministerul Economiei, Viorel Mădălin Beltechi, care a motivat decizia prin faptul că România şi-a atins ţinta privind aceste resurse. “În perioada 2014-2020, nu vor mai fi finanţate proiectele bazate pe soare ?i vânt, întrucât România şi-a atins ţinta pentru aceste resurse. Ne propunem să continuăm promovarea doar a acelor resurse care duc la echilibrarea ?i la îmbunătăţirea sistemului energetic naţional, iar acestea sunt biomasa, biogazul şi microhidrocentralele”, a precizat Beltechi. Acesta a adăugat că în momentul de faţă, proiectele privind resursele neconvenţionale sunt concentrate în anumite părţi ale ţării, ceea ce creează mari dezechilibre în sistem, în timp ce proiectele pe biomasă şi hidro sunt amplasate în toate regiunile şi pot produce energie în bandă, adică încontinuu la aceeaşi putere. Potrivit legislaţiei din sectorul energiei regenerabile, proiectele finanţate din bani europeni primesc mai puţine certificate verzi, proporţional cu ajutorul primit de la Uniunea Europeană.
Decizia anunţată de reprezentantul Ministerului Economiei ar putea afecta planurile autorităţilor judeţene care prin instrumentul financiar european de investiţii teritorial integrate intenţionau să realizeze parcuri solare în localităţi din Delta Dunării. E adevărat că printre dorinţele anunţate ale autorităţilor se aflau şi înfiinţarea de sisteme de irigaţii, dar să sperăm că acestea nu vizează Rezervaţia.
De amintit este faptul că, la începutul anului 2014, aproape 14% din cererile înregistrate în perioada 2007-2013 pentru realizarea unor parcuri eoliene erau concretizate. Diferite companii au depus solicitări pentru înfiinţarea a 202 parcuri eoliene, cu un total de 2.456 de turbine, însă până la momentul amintit au fost emise autorizaţii de mediu doar pentru 27 de parcuri eoliene, cu 225 de turbine, cele mai mari parcuri eoliene fiind la Valea Nucarilor şi Casimcea. Dacă toate cele 2.456 de turbine eoliene pentru care s-au depus cereri vor fi puse în funcţiune, capacitatea totală de producere a acestora va fi de 5.987,65 de MW, ceea ce ar însemna consumul lunar de energie electrică înregistrat de 1.880.000 de gospodării, adică mai mult de 50% din numărul total al gospodăriilor din comunele din România.
În ceea ce priveşte energia solară, potrivit unor estimări oficiale, pe terenurile neproductive agricol din judeţul Tulcea, s-ar putea realiza capacităţi energetice de 1.200-1.500 Mwe. Potrivit autorităţilor, până la începutul acestui an, 34 de societăţi şi Primăria comunei Baia au depus solicitări pentru obţinerea avizelor de mediu în vederea realizării unor parcuri fotovoltaice, capacitatea totală a acestor proiecte fiind de 140,7724 MW. De la proiect la realitate sunt totuşi câţiva paşi de făcut, astfel că în momentul de faţă, la Isaccea, se află singurul parc fotovoltaic care funcţionează în judeţ. Investiţie a companiei Gehrlicher Solar şi a societăţii RaRa Parc SA, parcul solar numără 35.412 module cu o putere totală instalată de 7,5 MW. Un proiect impresionant însă ar putea fi realizat în extravilanul comunei Murighiol (în Delta Dunării, nn), investiţia societăţii Best Fly SRL urmând să se desfăşoare pe o suprafaţă de aproape 129 de hectare şi să aibă o capacitate totală de 50 MW.
