Monumentele istorice de cult din judeţul Tulcea solicită peste 40 de milioane de euro pentru reabilitare

Un număr de 13 monumente istorice de cult din judeţul Tulcea ar putea fi reabilitate cu fonduri europene. Proiectele au fost depuse pentru apelul aferent axei 5, Prioritatea de investiţii 5.1 – „Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural” pentru care Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării a acordat avizul de conformitate în vederea depunerii cererii de finanţare.

La cele 13 proiecte din judeţul Tulcea se adaugă şi proiectul de restaurarea şi punere în valoare a sitului arheologic Cetatea Histria, judeţul Constanţa, valoarea totală fiind de circa 52,18 milioane de euro.

În condiţiile în care alocarea financiară pentru apelul de proiecte dedicat zonei ITI DD este de 19,77 milioane de euro, proiectele ar putea fi supracontractate prin ministerele de resort, spune preşedintele ITI DD, Ilie Petre.

„Apelul respectiv trebuie să treacă prin două etape de evaluare, după care vedem dacă proiectele sunt eligibile la finanţare, apoi discutăm cu Autoritatea de Management şi ministerul de resort despre o posibilă supracontractare. În trecut am avut mai multe axe supracontractate şi au fost acoperite, toate proiectele care au fost finanţate. Este greu de spus cât va dura etapa de evaluare, pentru că există proiecte care sunt în evaluare de un an şi jumătate. Până acum am avut succes şi sper să avem succes şi în cazul acestor proiecte în valoare totală de circa 52 de milioane de euro. Noi verificăm dacă proiectul respectiv se încadrează în strategia integrată a Deltei Dunării, nu întreaga documentaţie, şi nu avem acces la toate informaţiile care apar în cererea de finanţare. În mod normal, circa 38 de milioane de euro suntem siguri că putem finanţa”, ne-a declarat Ilie Petre.

Biserica Mare din Teliţa cere de 4,19 milioane de euro

Investiţiile care includ biserici, geamii şi cimitire multietnice au în vedere valorificarea patrimoniului multicultural dobrogean prin punerea în valoare şi includerea obiectivelor de patrimoniu în circuitul turistic şi cultural.

Unul dintre aceste proiecte se referă la consolidarea şi restaurarea obiectivului de patrimoniu cultural – „Biserica Mare-Teliţa” în valoare de 4,19 milioane de euro.

Turlele de pe latura de vest, partea superioară a zidurilor exterioare şi turlele de lemn îmbrăcate în tablă de pe naos, abside şi altar prezintă multiple avarii şi degradări vizibile.  Aceste aspecte acţionând cumulat au condus la deteriorarea acestui monument istoric.

Prin proiect se va interveni cu lucrări de consolidare precum cămăşuiri ale pereţilor a interiorului celor două turnuri, înlocuirea lemnului putred din planşeele de lemn, refacerea scărilor de lemn şi a şarpantei de lemn, refacerea structurii de lemn a celor trei turle, dar şi injecţii de mortar ale crăpăturilor deschise de zidărie.

Mai sunt prevăzute lucrări de restaurare – executare a tencuielilor interioare şi exterioare, în zonele care au fost consolidate, cu reconstituirea integrală a elementelor de decor, ignifugarea materialului lemnos la şarpantă, planşee şi scări, înlocuirea învelitorii de tablă zincată cu tablă de titan-zinc, înlocuirea uşilor şi ferestrelor, montarea trotuarului perimetral al bisericii, refacerea instalaţiilor de energie electrică (racord), electrică interioară, etc.

Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Teliţa, comuna Frecăţei, este închisă credincioşilor din anul 1989, şi se află în reparaţii de circa 15 ani, însă lucrările sunt în continuare neîncheiate, din cauza finanţării insuficiente. La cutremurul din anul 1977, clădirea bisericii s-a crăpat de la un turn până la fundaţie, iar din această cauză aici nu s-au mai oficiat slujbele religioase.

Unele surse susţin că biserica din satul Teliţa datează de la începutul anilor 1800, că aici era un schit de călugări şi că războiul din 1828 a ocolit-o datorită codrului din apropiere care i-a fost scut.

Investiţii de 3,54 milioane de euro la Biserica „Sf. Atanasie” din Niculiţel

Un alt proiect care ar putea beneficia de fonduri europene este cel de conservare, restaurare şi punere în valoare a Bisericii „Sf. Atanasie” – cu amenajare incintă, construire corp anexă şi iluminat arhitectural, din Niculiţel, în valoare de  3.54 milioane de euro.

Părintele Iulian Talpiş, parohul Bisericii „Sfântul Atanasie” (Parohia Niculiţel II) spune că biserica nu a mai fost restaurată din anul 1990, iar prin proiectul se doreşte şi stabilirea vechimii lăcaşului.

„Biserica nu a mai fost restaurată din anul 1990 şi are nevoie de lucrări la acoperiş, faţadă, vatră dar avem o problemă şi cu lipsa sursei de căldură iar pictura care este valoroasă şi datează din secolul XIII ar putea avea de suferit din această cauză. Mai vorbim şi despre restaurarea peisagisticii din jurul bisericii. Corpul anexă care se va construi va cuprinde un grup sanitar şi un foişor în care turiştii vor putea aştepta în cazul în care se creează aglomeraţie. Noi am depus proiectul care a trecut de comisia de cultură şi sperăm să treacă şi de celelalte condiţii iar apoi să se concretizeze. În cadrul proiectului am mai prevăzut şi o verificare împreună cu Institutul de cercetare de la Măgurele a vechimii bisericii, pentru că nu avem nici un document care să ateste acest lucru. Singurul aspect prin care credem că biserica datează din secolul XIII sunt cele două picturi. Cu ajutorul unor aparate, vor verifica aceste aspecte şi atunci vom şti în proporţie de 99,99% vechimea bisericii”, a precizat părintele Iulian Talpiş.

Situată în partea de sud a Niculiţelului, pe partea dreaptă a drumului ce se continuă spre localitatea Valea Teilor, vechea biserică cu hramul „Sfântul Atanasie” reprezintă un reper nu numai istoric, ci mai ales spiritual, atât pentru localnici, cât şi pentru pelerini.

Ridicată pe fundaţie de piatră de carieră, pe o reţea de piloţi subţiri, şi din cărămizi provenite de la clădiri romane, antice, din zonă, Biserica „Sfântul Atanasie” aparţine tipului cruciform, cu turla pe naos, fără puncte libere de susținere. În ceea ce priveşte arhitectura, acest monument ecleziastic se aseamănă cu alte monumente din ţara noastră, Bulgaria, Serbia, Grecia şi Constantinopol, datate în secolele X-XIV.

5,45 milioane de euro pentru Mănăstirea Cocoş

Şi Mănăstirea Cocoş ar putea fi restaurată cu bani europeni, printr-un proiect în valoare de 5,45 milioane de euro.

Stareţul Mănăstirii Cocoş, Visarion Scutaru, spune că se vor reabilita patru corpuri de clădire.

„Biserica mare nu va intra în reparaţii deoarece este finalizată cu tot cu acte. Este vorba despre clădirea din faţa bisericii, care este monument istoric din lemn din anul 1862, turnul clopotniţă, clădirea din spatele bisericii care cuprinde săli de mese şi corpul de chilii. Acestea nu au mai fost reabilitate din anul 1950. Reparaţii recente nu s-au făcut. Noi am întreţinut clădirile cum am putut. Un corp de chilie este în lucru şi este cu finanţare de la Ministerul Cultelor. Acesta a fost finalizat în proporţie de 75%”,  a spus stareţul Visarion Scutaru.

Mănăstirea a fost întemeiată în anul 1833 de trei călugări români de la Mănăstirea Neamţ, Visarion, Gherontie şi Isaia, întorşi de la Sf. Munte Athos cu o corabie pe Dunăre, la Isaccea. Ieromonahul Visarion, primul stareţ al mănăstirii, ridicat la rangul de arhimandrit de ierarhul grec Panaret, Arhiepiscopul Tulcei, era tipograf şi a contribuit la tipărirea primei traduceri în limba română a „Descrierii Moldovei”.

Mănăstirea este atestată documentar în 1841, până atunci funcţionând prin încuviinţarea organelor locale musulmane.

Povestea spune că mănăstirea Cocoş, împreună cu cripta de la Niculiţel, aflată doar la 4 kilometri distanţă, cu Mănăstirea Saon şi Mănăstirea Celic Dere formează o cruce perfectă, orientată la fel ca şi crucea de la răspântia de drumuri, unde s-a descoperit mormântul celor patru martiri creştini: Zotic, Attal, Kamasie şi Filip, ucişi la anul 303, şi ale căror moaşte au fost transferate la Mănăstirea Cocoş.

Biserica cu Ceas din municipiu solicită 5.18 milioane de euro

Conservarea monumentului istoric Biserica ortodoxă „Sf. Gheorghe”, numită şi „Biserica Bulgărească” sau „Biserica cu Ceas” din  municipiu ar putea fi realizată printr-un proiect în valoare de 5.18 milioane de euro.

Potrivit parohului bisericii, Ionuţ Grosu, primul etaj al turnului ar putea deveni muzeu.

„Biserica Sf. Gheorghe are nevoie de o restaurare şi în sensul acesta noi încercăm să aplicăm un proiect european. Restaurarea bisericii va consta în consolidare, spălarea picturii, schimbarea instalaţiilor electrice, a celor de încălzire, iar şarpanta va trebui înlocuită. De asemenea, ne-am propus să restaurăm şi turnul din faţă şi să îmbunătăţim mecanismul ceasului, precum şi să transformăm etajul unu al turnului în muzeu”, ne-a spus parohul Ionuţ Grosu.

Biserica Sf. Gheorghe a fost clădită în 1852 de comunitatea bulgară, iar interiorul şi exteriorul clădirii au fost reparate în anii 1976-1979. Pictură murală a fost spălată în 1952, în timpul preotului Paul Georgescu şi a fost restaurată în 1989-1992 de pictorul Nicolae Gheorghe din Bucureşti, ajutat de o echipă formată din 18 persoane. Pridvorul bisericii a fost refăcut, după avariere în timpul războiului, de prof. Nicolae Udrescu de la Liceul de băieţi din Tulcea, iar reparaţiile capitale au avut loc în anii 1975-1978.

Lucrări de restaurare a ansamblului de lemn pictat şi policromat precum şi a scheletului tâmplei (catapeteasmă) au avut loc în anul 2005.

Geamiile din judeţ, nevoi de peste 17 milioane de euro

Spaţiu multietnic dobrogean se remarcă şi prin geamiile pe care le deţine. Şi în cazul acestora este nevoie de finanţare pentru restaurare.

Geamia Azizyie din municipiu ar putea intra într-un program de reabilitare totală, printr-un proiect cu fonduri europene de 9.41 milioane de euro. Moscheea din municipiu este recunoscută la nivel naţional ca fiind cea mai mare ca suprafaţă interioară, dar şi pentru numărul impresionant de ferestre care o decorează. Proiectul intitulat „Restaurare, consolidare şi punere în valoare a Moscheei Azizyie şi a fostei şcoli turceşti” are ca scop renovarea clădirii, cea mai presantă problemă fiind acoperişul prin care pătrunde apa atunci când plouă.

„Geamia Azizyie se confruntă cu mari probleme, cea mai gravă fiind la acoperiş. Clădirea este foarte veche, acoperişul este foarte subţire şi la o ploaie mai violentă intră apa în interiorul geamiei. Deocamdată ne aflăm într-un proiect din fonduri europene, l-am şi depus, şi dacă ne ajută Dumnezeu, o să intre într-o renovare capitală geamia noastră. Dacă va fi aprobat proiectul, va fi restaurată toată geamia, este un proiect uriaş”, ne-a declarat imamul Moscheei Azizyie, Seyhan Gemil.

Geamia ctitorită de sultanul Abdulaziz a fost restaurată în 1970. Construcţia cuprinde o cameră, sala de rugăciuni a credincioşilor musulmani. La intrarea din faţă, în interior, este prevăzută cu o treaptă înaltă unde credincioşii îşi lasă încălţămintea. Lângă clădire se află minaretul înalt de 25 m, cu un diametru de 3,55 m. Este construită din piatră, cărămidă şi lemn. Din 1990 şi până în prezent au fost realizate doar renovări minore.

Printr-un proiect în valoare de 5,66 milioane de euro se intenţionează reabilitarea Geamiei Ali – Gazi Paşa şi Mormântul lui Ali – Gazi Paşa din oraşul Babadag.

Moscheea Babadag sau Geamia Ali-Gazi Paşa este cel mai vechi monument de arhitectură musulmană de pe teritoriul României. Ctitorie a generalului Ali Gaza-Paşa, Moscheea este un monument istoric şi de arhitectură religioasă construit în secolul al XVII-lea (1609-1610). Locul nu a fost ales întâmplător. Conducătorul de oşti generalul Ali Gaza şi-a mutat reşedinţa în această zonă, pentru a putea contracara mai eficient mişcările ţariştilor.

Pentru consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare a Geamiei din Măcin sunt necesare fonduri de 1,94 milioane de euro.

Geamia Mestan Aga, situată în localitatea Măcin, a fost ctitorită de Hagi Berbe Ahmet şi a fost construită în anul 1860 datorită creşterii numărului populaţiei musulmane, prin aşezarea în Dobrogea, în anii 1856-1859, a unor grupuri compacte de turci, pe care guvernul rusesc i-a obligat să emigreze, ca urmare a războiului Crimeii.

Reabilitarea Cimitirului multietnic din Sulina costă peste 6 milioane de euro

Cimitirul multietnic din Sulina, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din oraş, ce reprezintă o adevărată lecţie de istorie va fi restaurat tot cu fonduri europene. Cimitirul face parte dintr-un ansamblu de cinci cimitire monumente istorice, aflate pe o parcelă cu un singur număr cadastral. Vorbim despre cimitirul musulman, catolic, evreiesc şi ortodox.

În cadrul proiectului va fi reabilitată şi o casă monument istoric care împreună cu cimitirele au nevoie de fonduri în valoare de 6.983.384 milioane de euro.

Este vorba de o casă – monument istoric, cu o arhitectură deosebită care va funcţiona ca muzeu, obiectiv prin care va fi pus în valoare patrimoniul multicultural local. Centrul etnografic va răspunde nevoii de informare pe ceea ce ţine de turismul cultural.