Comunităţile din Delta Dunării vor eliminarea şacalilor, nu comisii de numărat dăunătorii!

O nouă  evaluare a populaţiei de şacali irită comunităţile din Delta Dunării. Primarii cu care am discutat spun că nu de studii este nevoie ci de eradicarea şacalilor prin vânătoare.

Declaraţiile vin în contextul în care zilele trecute, guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) Atena-Adriana Groza a afirmat că pentru a se găsi o soluţie în privinţa şacalilor sunt necesare  mai multe date, de aceea a  solicitat o evaluare a populaţiei de şacali.

Pe de altă parte, luna aceasta, o parte din comunităţile locale din Delta Dunării au solicitat sprijinul Ministerului Mediului deoarece se confruntă cu înmulţirea atacurilor şacalilor asupra gospodăriilor.

Tudor Cernega, primarul comunei Ceatalchioi: „Cum să interzici vânătoarea în Delta Dunării? Prin deltă eu înţeleg ghiolurile şi extravilanul localităţii, nu proprietăţile noastre intravilane”

Primarul comunei Ceatalchioi nu se află printre primarii care au semnat o scrisoare adresată ministrului Tánczos Barna prin care solicită să se permită vânarea acestei specii, deoarece spune că „s-a săturat să semneze liste”. Edilul este de părere că vânătorii din localitate ar trebui să se ocupe de şacali şi să fie remuneraţi pentru acest lucru şi povesteşte cum a încercat să alunge un şacal, însă fără rezultat, deoarece s-au obişnuit cu oamenii şi se comportă ca un animal de companie.

„M-am săturat să semnez liste cu sesizări în acest sens. În ceea ce priveşte faptul că ei iau şacalii, îi recoltează, îi duc la Institutul Naţional de Cercetare să le vadă sexul, vârsta, conţinutul stomacal, m-am săturat şi de aceste poveşti. Să vină să vadă la Pătlăgeanca şacali. Luni seară ţipam la el de la 3-4 metri şi se uita la mine de parcă era un căţel de companie. Când a luat fiinţă Rezervaţia noi eram aici, iar legea spune că orice măsură restrictivă trebuie să fie însoţită, nu urmată de alta. Cum să interzici vânătoarea în Delta Dunării? Prin deltă eu înţeleg ghiolurile şi extravilanul localităţii, nu proprietăţile noastre intravilane. Părerea mea este că în primul rând era mai necesară o deplasare în teritoriu sau o convocare a tuturor primarilor. De când se tot spune că a aprobat ministerul, s-a împuşcat vreun şacal? Sau atunci când s-au extras şacalii, cum extragi? Pune vânătorul, dă-i 50 de lei, dă-i un cip şi să aducă capurile de şacali la primărie în ladă frigorifică în centru. Ai tăiat capul de şacal îl aduci la Rezervaţie, eşti remunerat, căci avem vânători în localitate. Mă uit că se goleşte şi satul, ne mor bătrânii, a trecut atât timp de la Revoluţie, dar noi punem pe primul loc peştele, şacalii şi cioara. Cum să mă duc eu la bătrâni să le spun să ţină raţa închisă? Cine aduce gripa aviară, gâsca sau porcul meu din gospodărie sau mistreţul şi şacalul? Nu sunt ei principalii transmiţători de boală? Am crezut că ne mai ia şi nouă apărarea cineva care să ne reprezinte şi să rezolve problemele localnicilor”, ne-a declarat primarul Tudor Cernega.

Primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion: „Aş sugera celor care doresc să facă evaluări să vină să doarmă câte o noapte în fiecare localitate din Deltă”

Şi primarul comunei Jurilovca Eugen Ion este foarte nemulţumit de faptul că se doreşte o evaluare a şacalilor şi îi invită pe toţi cei care susţin acest demers să vină în localităţile din Deltă şi să îşi petreacă câte o noapte acolo.

„Este foarte interesant să ştim cum gândeşte doamna guvernator să facă această evaluare, cam în cât timp crede dânsa că se poate realiza şi cine trebuie să o facă. Aş sugera tuturor celor care doresc să facă evaluări să vină să doarmă câte o noapte în fiecare localitate din Deltă şi să constate pe propria piele dacă există sau nu şacali. În ultimii 30 de ani auzim în România de evaluări, de studii de fezabilitate, de actualizare de studii de fezabilitate şi treabă mai puţină. Poate părea un răspuns arogant, dar toată lumea este deja la limita suportabilităţii. Şi cu ciorile sunt aceleaşi probleme. Trebuie să existe un echilibru în ceea ce înseamnă biodiversitate, dar nu aşa. ARBDD nu are sesizări pentru că nu a fost în stare la toate întâlnirile la care au fost discuţii legate de acest lucru să se consemneze în procesele verbale. S-a ridicat această problemă a şacalilor ori de câte ori a fost o întâlnire între reprezentanţii Rezervaţiei şi pescari, inclusiv cu autorităţile locale. Nu cred că a existat vreodată ca un coleg primar să nu ridice această problemă. Dacă evaluările înseamnă nişte lucruri rapide, da! Dar înainte de evaluări sau concomitent cu acestea eu recomand tuturor celor care nu cred, de la ONG-uri şi de peste tot să meargă în fiecare localitate în parte începând cu ora 20.00 să vadă dacă există şacali sau nu”, a precizat primarul Eugen Ion.

Primarul comunei Murighiol, Filip Ivanov: „Mai este nevoie de o evaluare, când satele sunt pline de şacali?”

Filip Ivanov, primarul comunei Murighiol susţine că problema nu este evaluarea şacalilor ci existenţa unei posibilităţi  de a-i eradica.

„Ce să se evalueze, lungimea, lăţimea lor? Mai este ne-voie de o evaluare, când satele sunt pline de şacali? Eu pot spune că sunt circa 100.000 la nivel de Deltă. Cine o să îi numere? Dacă te duci ziua să îi numeri 98% din şacali sunt ascunşi. Problema nu este evaluarea lor, ci să avem posibilitatea de a-i eradica. Pentru început este bine, dar trebuie să găsim posibilitatea de a scăpa de ei. Noi am propus extragerea şacalilor şi pe timp de iarnă, nu doar vara. Când vrei să scapi de o răspundere spui că nu au fost sesizări. Noi mâine ne adunăm 100 de primari şi facem sesizarea, dar care este rezolvarea? Modalitatea de extragere a lor din zonă este foarte delicată deoarece se face ziua, iar şacalii ies numai pe timp de noapte. Intenţia este lăudabilă, dar să fie şi rezolvabilă”, a spus primarul Filip Ivanov.

Primarul comunei Sfântu Gheorghe, Valentin Sidorencu: „Evaluări se fac de când mă ştiu eu. Nu ne ascultă nimeni şi noi suntem consideraţi cumva braconieri”

Primarul comunei Sfântu Gheorghe Valentin Sidorencu nu mai are nicio aşteptare de la autorităţi.

„Evaluări se fac de când mă ştiu eu. Doamna guvernatoare fiind nouă în funcţie este posibil să fie obiectivă. Având în vedere că doamna guvernator este reprezentant executiv nu legislativ, orice acţiune asupra şacalilor se discută în Guvern sau Parlament. Evaluarea făcută şi hotărârea trebuie inclusă în ordin de ministru şi să devină aplicabilă. Vorbele acestea frumoase pot fi doar apreciate. Domnii de la Rezervaţie nu au sesizări pentru că nu le înregistrează. Toată lumea vorbeşte frumos şi nimeni nu face nimic. Nu mă aştept să se întâmple nimic. Decidenţii de acum nu au pantaloni şi tuturor le este frică să facă ceva pentru oameni. Nu ne ascultă nimeni şi noi suntem consideraţi cumva braconieri”, a declarat primarul Valentin Sidorencu.

Întrebată fiind despre populaţia de şacali, guvernatoarea Atena Groza a menţionat că deciziile privind cele două specii vor fi luate în funcţie de informaţiile furnizate de comunitatea ştiinţifică şi de Consiliul consultativ al ARBDD, for care include comunităţile locale.

„Toate deciziile pe care le va lua ARBDD vor fi bazate pe analize detaliate, pe discuţii cu Consiliul ştiinţific, şi prin discuţii în Consiliul consultativ. Consiliul consultativ nu va mai fi unul formal”, a menţionat Atena Groza.

Guvernatorul Rezervaţiei, Atena Groza, a declarat marţi, în timpul unei conferinţe de presă, că va aborda tema şacalilor în discuţiile de la Colegiul Ministerial, întrucât ARBDD nu a primit sesizările din partea comunităţilor locale care au stat la baza adresei transmise de Consiliul Judeţean către Ministerul Mediului.

„Pentru a găsi o soluţie la problema şacalului este nevoie de un pic mai multe date. Din datele pe care le am de la Administraţie, comunităţile locale nu au făcut sesizări către ARBDD privind atacurile. Este nevoie de un studiu privind situaţia speciilor din Deltă. Am solicitat o evaluare a populaţiei de şacali, am solicitat să văd care sunt exact efectele şi distrugerile pentru a lua o decizie. Problema o voi discuta în Colegiul Ministerului de săptămâna aceasta, cu domnul ministru, deoarece Consiliul Judeţean acolo a trimis solicitarea, şi nu către ARBDD. Nu ştiu exact ce stă în spatele adresei de la CJ”, a declarat, marţi, Atena-Adriana Groza.

Şi în anii trecuţi, autorităţile locale au semnalat problema şacalilor din Deltă, însă abia la începutul acestui an Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a primit şi adresele scrise din partea acestora, astfel încât a început procedura pentru extracţia controlată a exemplarelor de şacali din rezervaţie.

În luna martie a acestui an autorităţile tulcene făceau demersuri la Ministerul Mediului pentru a rezolva problema şacalilor din Delta Dunării.

Pe tema extracţiei controlate de şacali din rezervaţie ARBDD a purtat în luna martie discuţii cu reprezentanţii Ministerului Mediului, autoritate care urma să emită un ordin de derogare.

„Trebuie făcută o evaluare numerică a resursei şi apoi să se stabilească procentul celor care pot fi recoltaţi, un număr care să se poată da prin aprobarea ministerului”, declara la acea vreme Viorica Bîscă, director executiv în cadrul ARBDD.

Vânătoarea în Delta Dunării este interzisă, însă legea de organizare şi funcţionare a ARBDD permite extracţia controlată a exemplarelor unor specii, atunci când acestea se înmulţesc excesiv şi produc pagube atât în gospodăriile localnicilor, cât şi în mediul sălbatic. Extracţia controlată se realizează însă doar sub supravegherea agenţilor ecologi şi cu respectarea unor condiţii.