„Încercăm să îi dăm un aspect de faleză europeană, nu doar una consolidată”
Consilierii judeţeni au votat ieri propunerea executivului de a suplimenta cu peste 23 de milioane de lei fondurile alocate reabilitării falezei municipiului.
Potrivit documentului, Consiliul Judeţean propune Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii majorarea valorii la categoria „construcţii şi instalaţii” cu suma de 23.732.683,22 lei.
În cadrul şedinţei de ieri s-au aprobat noii indicatori tehnico-economici, dar şi noul buget al investiţiei, documente necesare pentru a propune suplimentarea de fonduri. Valoarea totală a proiectului care face obiectul contractului este de 213.894.919,89 lei, faţă de 190.162.236,67 lei, în forma iniţială.
Consilierul liberal Corneliu Bejan a solicitat detalii despre acest demers.
„Majorarea valorii proiectului este de peste 10%. Este interesant pentru noi să aflăm care este diferenţa valorică dintre soluţia iniţială şi cea de acum. Este vorba despre 23 de milioane de lei, iar soluţia proiectantului mie mi se pare o oportunitate pentru a câştiga nişte bani uşor. Poate era bine să se facă nişte copertine de-a lungul falezei în zonele unde vin turişti, pentru că este sub razele soarelui şi este din ce în ce mai cald”, a precizat Corneliu Bejan.
Preşedintele CJ Tulcea Horia Teodorescu a menţionat că se doresc schimbări la sistemul pietonal, stâlpii de iluminat şi parapeţii de protecţie, care vor fi din materiale cu o durată de viaţă mai mare.
„În proiectul de bază au fost prinse pe cele trei puncte, respectiv pavajul, gardul de protecţie de la malul apei şi stâlpii de iluminat, soluţii simpliste cu materiale care nu mai sunt de actualitate din punctul meu de vedere pentru ceea ce ne dorim noi să existe pe faleza Tulcea. De aceea, din pavelele tradiţionale pe care le găsim peste tot pe stradă, s-a decis la un moment dat să încercăm să găsim o soluţie fără modificare substanţială a bugetului investiţiei. Luând prin comparaţie o pardoseală de pământ cu una de gresie, aşa cum exista odinioară la părinţii noştri, ne-am gândit să modificăm la pavele tradiţionale la un granit, deoarece aşa a gândit proiectantul la acea vreme şi probabil ne-a scăpat şi nouă să ne uităm la detalii. La stâlpii de iluminat nu fusese prinsă o soluţie cu panouri solare şi un caracter monumental al stâlpilor. Am căutat la toţi producătorii pentru a încerca să îi dăm un aspect de faleză europeană, nu doar o faleză consolidată, fără un aspect plăcut ochiului. De asemenea, parapetul era unul din ţeavă simplă şi ne dorim să fie din fontă, iar forma să fie una pe care o vedem în alte mini porturi din lume, atât din Europa cât şi zona turistică din Asia. La pavele versus granit preţul diferă, dar şi calitatea este alta”, a declarat preşedintele Horia Teodorescu.
Şi consilierul PNL Nicolae Chichi a avut o intervenţie în care a solicitat rigurozitate în ceea ce priveşte acostarea în port.
„Se vede că Guvernul actual finanţează infrastructura mare şi trebuie să apreciem acest lucru. Acesta este începutul. Acum avem nota de fundamentare, iar până la semnarea contractului de finanţare mai este mult şi aici va trebui să ne dăm mâna cu toţii şi să încercăm să obţinem rapid contractul. Avem în dispozitivul raportului de specialitate o chestiune care mă sperie puţin şi aş vrea să o negociaţi la sânge cu cei care execută această lucrare. Apare remarca că la dana de mărfuri generale, vor acosta în funcţie de pescajul navei şi nivelul corespunzător din perioada acostării. Este o frază cheie. Eu dacă nu am o cotă de lucru obligatorie în acest port, care de regulă este de 3,50 metri, la nivelul istoric minim al Dunării rămân cu două treimi din acest port inoperabil. Asta era problema când administra Galaţi acest port. Aveam două treimi din port colmatat, navele se aşezau toamna pe uscat şi nimeni nu draga. În momentul când vom face recepţia în port constructorul va trebui să asigure această cotă de lucru obligatorie”, a spus Nicolae Chichi.
Horia Teodorescu a fost de acord cu remarca consilierului, subliniind faptul că solicitările trebuie să ajungă la constructori.
„Este normal să fie aşa, nu putem face un port în care să nu avem posibilitatea să tragem navele la mal. Sper că lucrurile vor merge ca şi solicitări ale noastre către constructorii care sunt angrenaţi în această investiţie. Mă refer la adâncimea minimă istorică în Portul Tulcea, astfel încât să putem trage navele mari de pasageri şi să nu inaugurăm un port în care să vină doar şalupele”, a transmis Horia Teodorescu.
Faleza Dunării, una dintre cele mai importante zone de agrement din municipiul Tulcea, a fost deţinută, din 1991 până în anul 2017, de APDM Galaţi, Primăria municipiului Tulcea şi CJ Tulcea.
Lucrările de modernizare a portului şi falezei Dunării au demarat în iulie anul trecut. Termenul de finalizare a proiectului executat de asocierea Max Boegl România – Complex Delta Max Bogl Stiftung & Co.KG – Tulcea este 31 decembrie 2022.
CJ Tulcea a semnat în luna mai a anului 2019 contractul de finanţare pentru modernizarea falezei şi a Portului din municipiu, valoarea totală a lucrărilor fiind de circa 40 de milioane de euro.