Primarul Ştefan Ilie: „Statutul defineşte ceea ce municipiul poate promova sau expune pe termen mediu şi lung”

Consilierii locali vor dezbate astăzi un proiect de hotărâre privind aprobarea statutului municipiului Tulcea, document ce defineşte ceea ce unitatea administrativ teritorială poate promova pe termen mediu şi lung.

Statutul cuprinde elementele locale de identitate de natură culturală, istorică, obiceiuri şi/sau tradiţii pe baza cărora se pot dezvolta programe, proiecte sau activităţi, după caz, a căror finanţare se asigură din bugetul local.

„Unităţile administrativ teritoriale care au respectat în totalitate ceea ce legea spunea, nu neapărat imperativ, au un statut al lor de foarte mult timp, atât comune cât şi oraşe. Statutul defineşte ceea ce municipiul poate promova sau expune pe termen mediu şi lung. De exemplu, atunci când noi am vrut să stabilim o zi de doliu local după moartea lui Ivan Patzaichin, numai Guvernul putea face acest lucru printr-o ordonanţă de urgenţă sau printr-o hotărâre. Acest lucru poate fi făcut şi de unităţile administrativ teritoriale care au statut şi prevăzut un regulament de realizare a unor zile de doliu local, zile festive sau activităţi pe care legea nu le prevede expres. Noul Cod Administrativ explică foarte clar că UAT-urile, în afară de regulamentul Consiliului Local, cum era până acum, au statut propriu”, ne-a declarat primarul Ştefan Ilie.

Documentul cuprinde date precum stema municipiului, economie, inventarul bunurilor, ONG-uri, partide şi minorităţi, înfrăţiri, programe şi proiecte, reprezentare geografică, floră, faună, evoluţie istorică, populaţie, componenţa aleşilor, criteriile potrivit cărora se poate conferi şi retrage persoanelor fizice române sau străine, calitatea de cetăţean de onoare, reţeaua de transport, unităţi de învăţământ şi altele.

Numele oraşului Tulcea, menţionat în jurnalul de călătorie al consulului Andrei Taranowski

Numele de Tulcea al oraşului este consemnat în documente destul de târziu fiind menţionat pentru prima dată în documente de Diodor din Sicilia în secolul 3 î.H. sub numele de Aegyssus. Prima atestare documentară ce menţionează numele „Tulcea” o reprezintă jurnalul de călătorie din 1506 al consulului Andrei Taranowski. Începând cu anul 1595, oraşul va fi cunoscut sub numele de Tulcea, fiind regăsit pe o hartă întocmită de genovezul Paolo Giorgici.

„Etapa 1948-1989 are o foarte mare importanţă în dezvoltarea oraşului. Ca urmare a politicii de industrializare forţată, rolul economic al oraşului creşte şi are loc o masivă imigraţie. Populaţia aproape se triplează în 50 de ani, generând necesitatea realizării de locuinţe şi de echipamente colective noi. Înfiinţarea judeţului Tulcea a influenţat substanţial caracteristicile noului oraş modern. Calea ferată a fost finalizată imediat după război, fiind un factor de modificare şi configurare urbanistică a oraşului, atât în ceea ce priveşte circulaţia materiilor prime şi a mărfurilor, cât şi a persoanelor”, se arată în anexa privind evoluţia istorică a oraşului.

Extinderea oraşului în aceasta perioadă este maximă, zonele industriale noi ocupând părţile de vest, nord-vest şi nord-est ale teritoriului de lângă oraş. Aceste zone dublează suprafaţa oraşului tradiţional şi induc în interiorul acestuia necesităţi de circulaţie foarte mult amplificate.

Cartierele de locuinţe colective realizate în zonele Spitalului, Cazărmii, Cartierul de Sud, Bariera Babadag, Păcii au fost realizate prin extinderea oraşului existent.

După 1975, construcţia de locuinţe noi s-a realizat în special în partea centrală a oraşului, ceea ce a condus la reconfigurarea totală a acestuia.