În luna iunie a fost emis un raport de selecţie aferent Măsurii 6.1, de instalare a tinerilor fermieri, subsidiar sesiunii de depunere a anului 2021, iar sute de fermieri au reacţionat la o menţiune din ghid, care prevedea că este necesară declaraţia APIA 2023, în condiţiile în care semnarea proiectelor va începe abia de luna aceasta.
Liliana Marinescu, vicepreşedinte pe Agricultură OFA-UGIR (Organizaţia Femeilor Antreprenor din cadrul Uniunii Generale a Industriaşilor din România) şi preşedinte al fi-lialei Constanţa, spune că problema celor peste 20 de fermieri din Tulcea şi Constanţa, care au aplicat în acest program, a fost rezolvată după mai bine de trei săptămâni de pistonat pe la Ministerul Agriculturii.
„În criteriile de acordare a banilor pentru <<Tânărul fermier>> a fost prevăzută pentru acordarea celei de a doua tranşe, la doi ani de la implementarea proiectului, declaraţia APIA din mai 2023, asta în condiţiile în care contractele vor fi semnate în perioada august-septembrie 2023. Am reclamat această situaţie într-o adresă transmisă către MADR, am sunat zi de zi timp de trei săptămâni la minister, fără niciun rezultat. Sprijinul a venit din partea deputatului de Tulcea, George Şişcu, directorului adjunct APIA Cornel Constantin Turcescu şi a directorului Florin Stăneaţă, de la APIA Tulcea, care au conlucrat excelent şi au reuşit să schimbe condiţia impunerii declaraţiei pe 2023, nu doar pentru fermierii tulceni, ci pentru toată ţara. În urma eforturilor dumnealor, inclusiv ministrul agriculturii m-a sunat, înţelegând demersurile noastre şi agreând soluţia pe care împreună cu cei trei factori le-au propus. Oamenii aceştia minunaţi, George Şişcu şi Florin – Ionuţ Barbu, deşi unul este de la PNL şi celălalt PSD, sunt un exemplu pentru toţi factorii din administraţia publică locală şi centrală, pentru că aceştia au demonstrat că nu contează culoarea politică. Atunci când se ţine cont de interesul cetăţenilor, se poate găsi soluţie la orice pro-blemă”, ne-a declarat Liliana Marinescu.
Între timp, din 2021, 30% dintre beneficiari şi-au închis PFA-urile, iar Guvernul a acuzat fermierii că şi-au deschis aceste personalităţi juridice doar cu scopul de a accesa fonduri europene.
„Este puţin cam ciudat cum se întâmplă lucrurile în România, să fie anunţaţi oficial nişte beneficiari, care au depus proiecte în urmă cu doi ani, că sunt eligibili, dar că nu există finanţare pentru ei, practic, nu mai pot accesa aceşti bani. Iată că după doi ani, aceeaşi beneficiari au fost anunţaţi că sunt eligibili pentru finanţare şi că s-a găsit sursă de bani pentru ca proiectele lor să fie implementate. În tot timpul acesta, 30% dintre fermierii care au aplicat la programul <<Tânărul fermier>>, şi-au radiat personalitatea juridică, deoarece a ţine un PFA înseamnă să rupi nişte cheltuieli, dacă ai de unde. Când eşti PFA cu patru, cinci hectare de teren trebuie să ţii un contabil şi nu este chiar uşor şi acesta este principalul motiv pentru care unii agricultori au ales să renunţe la această formă de funcţionare, alegere care a atras reacţii negative din partea guvernanţilor”, a explicat Liliana Marinescu.
Diferenţa de 70% dintre aplicanţii din program nu şi-au mai declarat la APIA terenul, în vederea obţinerii subvenţiei, lucru care a atras din nou critici din partea Guvernului, însă agricultorii spun că nu şi-au mai dorit subvenţii din cauza condiţiilor foarte drastice, impuse din acest an.
Bugetul alocat tinerilor fermieri depăşeşte 250 milioane de euro. Ajutorul nerambursabil este de 70.000 de euro de beneficiar, iar banii pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de sumă forfetară, pentru o perioadă de implementare de maximum 3 ani. Finanţarea este de 100%, din care fermierul primeşte 75 la sută din sprijin, respectiv, 52.500 de euro ca avans după semnarea contractului de finanţare. Pentru restul de 25 la sută, adică 17.500 de euro, solicitantul trebuie să facă dovada că valoarea investiţiilor prevăzute în planul de afaceri reprezintă minim 40% din valoarea sprijinului nerambursabil, după care suma se virează în contul beneficiarului la sfârşitul celui de-al treilea an, după implementarea planului de afaceri. „Tânărul fermier” este o persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv, la momentul depunerii cererii de finanţare, care deţine competenţe în domeniul agricol şi care se stabileşte pentru prima dată într-o exploataţie agricolă, ca şef al respectivei exploataţii şi deţine controlul efectiv privind luarea deciziilor referitoare la administrarea fermei.
Din banii de proiect se pot achiziţiona utilaje şi echipamente special destinate activităţilor agrare, de condiţionare şi procesare. De asemenea, solicitanţii se pot înscrie la o formă asociativă sau pot prelua integral şi alte ferme cu va-loare economică mai mică.