Noul PUG, în lucru: Municipiul Tulcea va avea pădure urbană în Piaţa Civică

Un centru universitar, profilat pe studii deltaice care să  fie centru de interes pentru viitorii specialişti ai oraşului, crearea de parcuri, zone de agrement şi sport, de rute pietonale şi ciclabile, dar şi regenerarea urbană a actualelor zone industriale inactive sunt teme care se vor impune prin noul Plan Urbanistic General al municipiului.

Primăria Tulcea a semnat în urmă cu trei săptămâni contractul pentru  noul Planul  Urbanistic General al municipiului Tulcea. Actualizarea Planului Urbanistic trebuia realizată de foarte mult timp, spunea primarul Ilie Ştefan, deoarece ultimul PUG al municipiului Tulcea datează din 1996, deşi legea prevede reînnoirea acestuia cel puţin o dată la 10 ani. Acesta va fi elaborat de asocierea a cinci birouri de arhitectură si urbanism, dintre care amintim centrul de proiectare al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti.

Coordonatorul implementării acestui proiect de anvergură este arhitectul – şef al municipiului, dr. arh. Andreea Matache. Pentru a înţelege importanţa demersului, regândirea urbanistică a municipiului Tulcea, inclusă în noul Plan Urbanistic General, utilitatea sa edilitară, impactul său soci-al, funcţiunile publice, arhitectul – şef al municipiului  ne-a răspuns la câteva întrebări.

– Doamnă arhitect – şef, de la semnarea contractului, ce paşi s-au făcut în configurarea noului PUG al municipiului Tulcea?

– Înainte de a intra în conţinutul subiectului, aş vrea să menţionez că sunteţi prima publicaţie care se interesează de actualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Tulcea şi cu acest prilej fac un apel la colegii dumneavoastră din presa să fie mai interesaţi de transformările oraşului şi să informeze corect şi periodic cetăţenii despre intenţiile autorităţii locale de a produce preschimbări urbane importante. Planul urbanistic general reprezintă principalul instrument de planificare şi proiectare urbană. El porneşte de la disfuncţiunile localităţii şi îi anticipează oportunităţile sale de dezvoltare, pe o perioadă determinată de timp, incorporând viziunea de dezvoltare a oraşului, în concordanţă cu specificul sau local. Totodată, Planul Urbanistic General este un documentul strategic şi devine legea locală a modului de construire şi amenajare a teritoriului, prin reguli aplicate fiecărui spaţiu din cadrul unităţii administrativ teritoriale. Fiecare regulă şi propunere de dezvoltare a oraşului nu se poate face decât cu suportul populaţiei, prin cunoaşterea nevoilor şi cerinţelor întregii comunităţi urbane.

Autoritatea contractantă are obligaţia ca până la debutul propriu-zis al PUG să sintetizeze o serie de informaţii despre localitatea pe care o gestionează şi să le transmită elaboratorilor. Situaţia reală a Municipiului Tulcea reprezintă punctul de plecare al realizării documentaţiei complexe de urbanism. Aceasta este compusă din studii de fundamentare ce privesc mai multe aspecte ale localităţii, pornind de la situaţia juridică a terenurilor, la elemente de peisaj natural şi antropic, la aspecte privind situaţia tehnico-edilitară, la aspecte socio-antropologice, la zonificare urbană, circulaţii, aspecte economice. Vorbim de mai multe paliere de analiză, din care se va extrage o concluzie cu privire la situaţia reală a oraşului în acest moment. Pe baza ei se stabileşte diagnosticul urbanistic şi se vor prefigura propunerile preliminare ce vor trece printr-un proces îndelungat de avizare. Fiecare etapă va avea două tipuri de validări: una din partea publicului larg, prin etapele de informare şi consultare publică şi alta din partea comisiei tehnice de specialişti în amenajarea teritoriului şi urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Tulcea. După ce toate cerinţele şi exigenţele aplicate documentaţiei vor fi îndeplinite, se va elabora forma finală a Planului Urbanistic General (PUG) şi a Regulamentului Local de Urbanism (RLU).

De la semnarea contractului de servicii privind „Actualizarea Planului Urbanistic General (P.U.G.) realizat în sistem informatic GIS şi a Regulamentului Local de Urbanism (RLU) al Municipiului Tulcea”, Direcţia de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Primăriei Municipiului Tulcea este în proces de colectare a informaţiilor cerute de elaboratori, urmând ca pe data de 9 octombrie  să se semneze ordinul de începere a lucrărilor. De la această dată trebuie să se calculeze cele 36 de luni, reprezentând timpul de elaborare a documentaţiei PUG. Cerinţele specialiştilor cu privire la informaţiile solicitate au fost despre date statistice (fişa localităţii), documentaţii de urbanism aprobate, documentaţii cadastrale, strategii şi viziuni de dezvoltare urbană, studii generale deja elaborate, referitoare la mai multe aspecte despre oraşul Tulcea. Menţionez faptul că în lipsa rigurozităţii de stocare a informaţiilor urbanistice privind situaţia oraşului şi a organizării deficitare a Direcţiei de urbanism şi amenajarea teritoriului, ne este dificil să aducem la zi toate aspectele stării constructive a oraşului. Spre exemplu sunt multe documentaţii care efectiv au dispărut din arhivă, sunt multe construcţii fără autorizaţie sau edificate fără respectarea autorizaţiei, altele reprezintă transformări ale unor vechi spaţii industriale în zone rezidenţiale. Acestea sunt total neconforme cu spaţii decente de locuire. Sunt multe alte probleme grave pe care le-am găsit de când am venit în Primăria Tulcea ca arhitect – şef, din data de 16 iulie 2022.

– Cum vedeţi dumneavoastră noua imagine a municipiului din perspectiva PUG care urmează a fi elaborat? Teoretic, care ar fi înfăţişarea nouă a municipiului nostru? Ce va modifica, din punct de vedere edilitar, regândirea urbanistică a oraşului? Mă refer la unele funcţiuni edilitare.

– Actualizarea Planului Urbanistic General este necesară pentru asigurarea coerenţei şi predictibilităţii procesului de planificare teritorială, de proiectare urbană şi de autorizare a construcţiilor pe teritoriul Municipiului Tulcea. Nerealizarea acestui proiect ar aduce prejudicii enorme întregului oraş, lipsa reglementărilor în domeniul urbanismului şi disfuncţionalităţile oraşului ar avea efecte negative în primul rând în domeniul investiţiilor, în plan economic, cultural, turistic, social. În final vorbim  de un nivel al calităţii vieţii locuitorilor municipiului. Oraşul are încă foarte multe atuuri neexplorate sau prea puţin valorificate şi fiind „din afara lui”, îmi rezerv poziţia de a-l vedea mult mai obiectiv, în comparaţie cu cei care locuiesc aici dintotdeauna şi problemele lui au trecut în sfera cotidianului. Probabil că aici se naşte întrebarea firească: ce m-a determinat să rămân în Tulcea? Iată cum văd eu oraşul şi ce m-a motivat să intru în administraţie publică ca să mă pot implica în transformarea lui, lăsând în urmă cariera universitară şi viaţa profesională de arhitect. În primul rând este un oraş verde, fiind în apropierea zonei de biosferă şi în peisajul inedit al Dobrogei de Nord. Asta poate să-i prefigureze o primă direcţie de dezvoltare pe palierul infrastructurii verde – albastră. Infrastructura verde poate genera spaţii publice degajate, crearea de parcuri şi zone de agrement şi sport, de rute pietonale şi ciclabile. Infrastructura albastră, pentru că avem ieşire la Dunăre şi relaţia cu fluviul trebuie să fie cât mai prezentă în întregul oraş prin crearea zonelor cu un microclimat special. Apoi este un oraş al multiculturalităţii, istoria sa se leagă inevitabil de convieţuirea mai multor naţionalităţi care şi-au lăsat amprenta culturală în structura lui, fapt care se poate reitera, în special în zonele centrale, prin delimitarea unităţilor teritoriale de referinţă ale spaţiului urban după vechile cartiere etnice. Recursul la istoria urbană este necesar în legitimarea identităţii locale şi în acest context voi milita pentru prezervarea patrimoniului construit, din păcate cu o arie din ce în ce mai restrânsă. Un alt aspect important este prezenţa tinerilor. Tulcea este un oraş al tinerilor, având în vedere că municipiul are nouă licee. Din păcate după ciclul liceal, absolvenţii sunt nevoiţi să migreze în oraşele universitare şi şansele de a se mai întoarce în Tulcea sunt minime. În acest context, prin PUG vom propune un centru universitar profilat pe studii deltaice care sper să fie un centru de interes pentru viitorii specialişti ai oraşului. Regenerarea urbană a actualelor zone industriale inactive este o altă temă care se va impune prin PUG şi anume toată zona de Nord-Est va fi transformată într-un areal care să răspundă standardelor oraşului de secol XXI, coroborată cu amplasarea strategică a locului, ca poartă de intrare în oraş. Atunci când ajungi de pe Dunăre, trebuie să te întâmpine o imagine atrăgătoare şi totodată emblematică. Zona va cuprinde locuinţe realizate cu tehnologii sustenabile de tip eco-cartier, zone de loisir şi dotări de proximitate, zone de promenadă şi atractivităţi urbane în care să predomine spaţiile verzi şi ambientale. În general funcţiuni care sunt specifice ariilor portuare, aşa cum regăsim în toate oraşele care au ieşire la apă. Nu trebuie să uităm faptul că zona este în vecinătatea celui mai vechi nucleu urban al oraşului şi anume situl arheologic Aegyssus şi a zonei sale protejate. Noile inserţii trebuie să ridice valoarea istorică a oraşului prin deschideri faţă de vechile străzi şi legături cu construcţiile patrimoniale. În ceea ce priveşte extinderea perimetrului intravilanului, configuraţia oraşului şi limitele sale naturale va permite o extindere sudică, bordată de viitoarea centură a oraşului şi de linia perimetrală a dealurilor Tulcei. Aici sunt deja iniţiate documentaţii de urbanism pentru ansambluri rezidenţiale şi vom uniformiza zonele propuse spre dezvoltare prin completare cu funcţiuni necesare locuirii precum creşe, grădiniţe, zone comerciale, parcuri, dezvoltarea infrastructurii edilitare şi de drumuri. Aspectul turistic este un alt element important. Tulcea nu posedă o infrastructură turistică complementară ofertei Deltei Dunării, ceea ce o face să fie percepută ca un oraş de tranzit, fără să ofere suficiente puncte de atracţie precum cele culturale, de agrement, de divertisment, etc. Sunt câteva dintre multiplele direcţii de dezvoltare ale Tulcei ce trebuie să reiasă din nevoile locuitorilor de a avea un oraş armonios. Planul urbanistic general este un proiect colectiv care implică mai mulţi actori urbani, de la specialişti, promotori, investitori, locuitori, autoritatea locală şi instituţii avizatoare.

– Se întrevăd modificări importante privind ampla-sarea unor clădiri de interes public? Ce se va întâmpla cu principalele  pieţe ale oraşului, principalele clădiri de utilitate publică? Piaţa Civică, centrul oraşului? Vor fi regândite din punct de vedere arhitectural, toate sectoarele din municipiu?

– Dinamica unui oraş constă în atractorii urbani pe care îi oferă şi anume în clădirile de interes public care să deservească nevoile imediate ale locuitorilor, pe categorii sociale, de vârstă, ocupaţionale, etc. Primăria Municipiului Tulcea are deja în derulare câteva proiecte de regenerare urbană pentru zone importante ale oraşului precum zona actualei Grădini de Vară căreia i se va menţine funcţiunea de spaţiu de spectacole şi cinematograf în aer liber. Se are în vedere crearea unei pieţe agro-alimentare, adaptată nevoilor oraşului contemporan, fiind vorba de Piaţa Veche în continuitate cu dotările comerciale care se vor edifica în zona Casei Sindicatelor. Reamenajarea Pieţei Mircea cel Bătrân  este un alt obiectiv.  Acesta are scopul realizării unui centru urban de interes, cu zone comerciale, zone de evenimente publice şi de promenadă, chiar o pădure urbană. Piaţa Civică prin continuitatea cu strada Unirii se va transforma în arteră pietonală. Sperăm că aici agenţii comerciali vor fi motivaţi să deschidă zone de alimentaţie publică, în specificul vechilor restaurante şi terase ale oraşului şi anume restaurante cu specific turcesc, grecesc, italienesc, etc.

Artera comercială propusă va relaţiona cu zona falezei, pe care ne-o dorim la fel de activată din punct de vedere al intereselor urbane şi nu doar ca spaţiu de promenadă. Se va polariza un nou centru cultural al oraşului care deja are clădiri şi spaţii urbane de profil şi anume Muzeul de Artă, zona Ansamblului Memorial dedicat lui Ivan Patzaichin. Zonei i se va adăuga un hub cultural prin amenajarea clădirii fostei jandarmerii turceşti. Clădirea fostului sediu Deltacons,  va fi transformată în spaţii de creaţie, de expoziţii şi de evenimente culturale de care Tulcea are atâta nevoie. Alte propuneri pe care autoritatea le-a demarat este construirea de creşe, grădiniţe, centru pentru persoane cu dizabilităţi, centre comunitare în cartiere şi amenajări participative ale spaţiului urban.

Prefigurarea unei noi zone cu instituţii publice ţine şi de disponibilitatea spaţială a terenurilor din domeniul public şi privat al Municipiului Tulcea. În acest sens primăria derulează procesul de inventariere al proprietăţilor sale, proces început de acum trei ani. Nu aş vrea să dezvolt aici subiectul terenurilor municipiului Tulcea care nu au avut nicio situaţie certă până în acel moment şi care ar fi ajutat mai mult autoritatea să planifice pe termen lung viitoarele investiţii. Cu toate acestea, ne propunem ca în zona de nord, în vecinătatea străzii Ing. Dumitru Ivanov să se extindă un centru instituţional cuprinzând clădirile de birouri ale unor instituţii publice. Avem în vedere şi crearea unui centru de afaceri. În zonă se prefigurează mutarea gării de pasageri din actuala clădire, într-un perimetru transformat în punct intermodal care să conecteze legătura cu navele de pasageri, cu transportul feroviar şi transportul în comun, rezultate descinse din studiul şi planul de mobilitate al oraşului. În actuala clădire a gării, o construcţie arhitecturală valoroasă, se vor pro-pune funcţiuni urbane de interes, decise în urma studiilor şi consultării populaţiei. Încercăm să aducem centre de interes urban în fiecare cartier şi să descongestionăm presiunea pe centru, pe ideea dezvoltării pluricentrale urbane. Alte dotări urmărite sunt infrastructura de sănătate, de învăţământ, de sport şi petrecerea timpului liber, comerţ de proximitate şi alte funcţiuni de interes public.

– Ce hibe are actualul PUG ?

– Actualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Tulcea, pe baza analizei situaţiei existente, a disfuncţionalităţilor şi a strategiei de dezvoltare a Municipiului Tulcea pentru perioada 2016-2030, reprezintă o necesitate ce nu mai putea fi amânată. Momentan, singurul instrument de lucru folosit de autoritatea locală, de specialişti, de investitori şi de beneficiarii oraşului este Planul Urbanistic General al Municipiului, realizat în  anul 1996, completat în 1999, a cărui valabilitatea expiră în decembrie 2023. Reprezentând primul demers de planificare urbană care s-a realizat pentru Municipiul Tulcea, PUG-ul încă valabil, a reprezentat pentru perioada sa de iniţiere, un document foarte bine elaborat, realizat de specialişti cu multă experienţă în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, precum profesorii Şerban Criveanu şi Jean Pais. Dacă acest document s-ar fi înţeles şi aplicat ca atare, cu siguranţă că Tulcea şi-ar mai fi păstrat multe dintre particularităţile sale locale precum organizarea funcţiunilor, armonizarea înălţimilor construcţiilor adaptate reliefului specific şi relaţiei cu fluviul Dunărea. Mă refer la calitatea spaţiului urban prin aportul de vegetaţie propus prin realizare de parcuri şi perdele de vegetaţie şi în special prezervarea zonelor şi clădirilor patrimoniale, cu impunerea restricţiilor speciale. Prescripţiile urbanistice din vechiul PUG s-au aplicat preferenţial sau parţial, fie dintr-o lipsă de înţelegere a modului în care oraşul a fost reglementat, fie din dorinţa de a satisface nevoi ale momentului, faţă de care autoritatea locală a acelei perioade a fost mai permisivă. Astfel, prin derogări multiple de la PUG sau de la legislaţia în vigoare, în oraşul Tulcea au apărut clădiri importante, construite  prin Planuri urbanistice de detaliu şi nu prin Planuri urbanistice zonale care să ţină cont de impactul zonelor învecinate  şi la o scară mai mare, de impactul asupra întregului oraş. Sunt cazuri în care autorizare construcţiilor nu a ţinut cont nici măcar de aceste PUD-uri care teoretic, analizează strict raportarea clădirii la parcelă şi nu la zonă, ele fiind amplasate pe o altă poziţie faţă de cea aprobată în documentaţia de urbanism. Vechiul PUG propunea şi un Regulament de autorizare directă a construcţiilor, foarte detaliat elaborat şi cu caracter unificator pentru zonele unde se aplică. Regulamentul nu a fost niciodată pus în practică, deşi ar fi ordonat modul de edificare al clădirilor rezidenţiale, zone de case individuale şi ar fi simplificat procesul birocratic pentru foarte mulţi dintre cetăţenii oraşului. Regulamentul, găsit intact în arhivă, pe suport tipărit, este acum afişat pe site-ul primăriei şi se aplică. În concluzie, hibele PUG-ului actual sunt vechimea, lipsa de actualitate şi aplicarea lui incorectă, generând transformările distorsionate ale oraşului care nu au ţinut cont de abordarea regulamentului local de urbanism.

– Unde au fost identificare cele mai mari probleme? PUG-ul actual este istorie, respectăm istoria, dar care ar fi proiecţia de viitor în ce priveşte, per ansamblu, imaginea municipiului Tulcea?

– Trebuie menţionat faptul că Tulcea a fost unul dintre cele mai mutilate oraşe în anii comunismului. Totodată, începutul acestei perioade şi mă refer aici la anii ’60, au adus o abordare aplicată corect spaţiului urban. Dau exemplul strada Isaccei, prin amplasarea blocurilor de patru etaje, a zonelor comerciale, a relaţiei spaţiului public cu zona de pietonal şi de faleză a Dunării şi cu amplasarea unor edificii publice precum Casa Sindicatelor, Casa Cărţii, Sala Sporturilor. Ulterior, vechile zone emblematice ale oraşului au început să dispară, fapt care, din nefericire, s-a preluat imediat după anii ’90. Zonele protejate care au mai supravieţuit perioadei comuniste, au fost destructurate prin construirea clădirilor înalte, fără nicio relaţionare cu contextul şi fără nicio calitate arhitecturală. În ultimii ani, în lipsa aplicării coerente a reglementărilor Planului Urbanistic General, a avut loc o dezintegrare a spaţiului urban, cauzată de dezvoltări imobiliare haotice, pe baza unor documentaţii urbanistice deficitare, insuficient fundamentate. La vremea respectivă, ele au fost documentate şi aprobate fără a ţine cont de un demers coerent de dezvoltare pe termen lung. Tulcea, precum alte oraşe româneşti, a trecut printr-un lung fenomen de tranziţie, cu toate că încă din anul 1996 a avut o viziune clar stabilită, dar neaplicată. A mai existat o tentativă de actualizare a PUG-ului în anul 2011, care a trenat foarte mulţi ani prin avizări, schimbări legislative şi ezitări ale persoanelor decidente din primărie de a finaliza demersul. Posibil că s-a dorit ca oraşul să fie decimat de PUZ-uri de parcelă, în defavoarea unei viziuni globalizatoare şi integrate pentru a organiza spaţiul urban. Astăzi ne confruntăm cu o serie de blocaje provenite din lipsa infrastructurii stradale şi cea a reţelelor tehnico-edilitare, a dezvoltărilor imobiliare necontrolate. Spre exemplul Zona Sud Vii, Cartierul Baltag,  prin apariţia unor enclave de locuinţe construite fără nicio documentaţie de urbanism, zona Vărărie Baltă, zona Prelungirea Prislav, etc. Edificarea de locuinţe pe terenuri agricole în extravilan construite sub pretextul anexelor de exploataţie agricolă a fost o altă practică de a specula legea. Tuturor acestor problematici noul PUG trebuie să le găsească o rezolvare dar totodată şi cetăţenii trebuie să înţeleagă că nerespectarea regulilor atrag consecinţe atât la nivel individual, cât mai ales la nivel colectiv. Imaginea viitorului oraş trebuie să pornească de la elementele sale identitare, de la maniera corectă de locuire şi utilizare a spaţiului urban, specifică Tulcei şi de legătură cu caracteristicile naturale, acompaniate de conştientizarea publică asupra prezervării cadrului urban, sub toate aspectele lui existenţiale.

– Societatea civilă a venit cu propuneri, în funcţie de necesităţile personale, de grup? Simţul civic îşi pune amprenta?

– Sunt absolut convinsă că locuitorii Municipiului Tulcea au un orizont destul de ridicat al aşteptărilor, că îşi doresc să trăiască într-un oraş care să le oglindească cât mai multe dintre nevoile lor.  Cred că au văzut, din experienţa personală, că pasivitatea în care oraşul a fost captiv o perioadă îndelungată de timp nu este propice. În scurta perioadă de timp de când ocup acesta funcţie, am organizat câteva dezbateri publice din care am observat mai multe tipuri de reacţii ale cetăţenilor, unele absolut sincere şi justificate, altele anturate de influenceri locali care confundă adeseori politica urbană cu politica în sine. Pentru noul demers de actualizare a PUG-ului, ne dorim să implicăm cât mai mult societatea tulceană prin diferite forme de informare, consultare şi dezbatere publică, pentru fiecare etapă caracteristică  procesului urbanistic. Vom organiza şedinţe consultative, interpelări, în diferite zone urbane, chestionare on-line, manifestări publice pe tematici definite sub forma unor evenimente cu participare publică. Vom identifica şi alte formule de antrenament civic pe care ni le vor sugera specialiştii care elaborează documentaţia de urbanism.

– Cât adevăr este în afirmaţia „regândim, proiectăm şi apoi demolăm”?

– Cred că afirmaţia sugerată este substratul unei paradigme de „prefacere” a spaţiului urban prin forme de impunere şi nu de cooperare şi este desuetă. În domeniul urbanismului, cel puţin al ultimilor 20 de ani şi aici mă refer la oraşe cu tradiţie europeană care şi-au învăţat bine lecţia despre evoluţia propriilor oraşe, demersul transformărilor integrate în contextul specificităţii spaţiilor urbane este unul de succes. Lor li se adăugă o nouă abordare a spaţiului citadin bazat pe principiile dreptului la oraş ale cetăţeanului, prin încurajarea utilizării spaţiului public, a redescoperirii zonelor urbane de la nivelul parcursului pietonal, a sustenabilităţii ariilor rezidenţiale. Această abordare implică folosirea tehnologiilor care reduc amprenta de carbon şi crează confortul urban atât de necesar. Aş reinterpreta afirmaţia prin „cunoaştem, proiectăm şi prezervăm”.

– În cât timp anticipaţi dumneavoastră că noul PUG va deveni realitate ? Mă refer la  principiul de facto. Ce scrie în documente, vedem cu ochiul liber în oraş.

– În urma discuţiilor cu ceilalţi arhitecţi şefi de municipii, în ultimii trei ani s-au aprobat, însemnând şi aprobarea prin intermediul hotărârii Consiliului local, doar două Planuri Urbanistice Generale la nivelul întregii ţări. Colegii mi-au comunicat că existau documentaţii începute şi acum zece ani. Constatarea nu este deloc încurajatoare, demonstrând că încă mai avem un drum foarte lung de parcurs în ceea ce priveşte reorganizarea oraşelor şi stabilirea unor modele evolutive care să se bazeze mai mult pe politicile urbane şi mai puţin pe cele imobiliare. În cazul Municipiului Tulcea, autoritatea locală a încercat încă de anul trecut să relanseze licitaţia pentru actualizarea PUG, însă nu a existat niciun aplicant interesat. Anul acesta am schimbat radical abordarea caietului de sarcini şi am venit cu o temă de proiectare generală. Au fost mai mulţi operatori economici care s-au înscris în procedură, dar în final a aplicat un singur operator economic, format din asocierea de cinci societăţi: Asocierea dintre SC Consulting Quattro Design S.R.L, lider de asociere; Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză; S.C. Point Zero S.R.L.; S.C. Fida Solutions S.R.L. şi S.C. TTL Planning S.R.L . De asemenea, documentaţia va fi coordonată de un număr de 13 experţi pe diferite specialităţi din domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, toţi cu multă experienţă prin realizarea de documentaţii complexe. Avem toată încrederea că a venit momentul cel mai oportun pentru evoluţia Municipiului Tulcea şi că oraşul este în mâinile specialiştilor care vor găsi cele mai bune soluţii pentru dezvoltarea sa, pentru cel puţin viitorii zece ani.

Sperăm că punerea sa în practică, aşa cum reiese din afirmaţiile iniţiatorilor săi, să faciliteze şi să simplifice avizarea documentaţiilor de tipul PUG. În contract s-au fixat 36 de luni de elaborare a documentaţiei de actualizare PUG şi mizăm pe respectarea termenelor de avizare şi din partea celorlalte instituţii cum ar fi spre exemplu Direcţia Judeţeană de Cultură, pentru a nu ieşi din graficul de timp preconizat. Actualizarea PUG-ului va presupune o muncă colectivă, atât din partea elaboratorilor cât şi din partea autorităţii contractante, prin organizarea preluării livrabilelor şi evaluării lor, prin organizarea societăţii civile în procesul de consultare publică şi prin implicarea celorlalţi factori decidenţi. Dacă toate aceste deziderate funcţionează este posibil ca peste trei ani să vorbim despre o nouă gândire a Municipiului Tulcea.

– Cum comentaţi afirmaţia primarului Ştefan Ilie, „noul PUG va elimina haosul”. La ce credeţi că s-a referit edilul – şef invocând haosul? Domnia sa a pomenit şi despre „o junglă edilitară”.

Cred că domnia sa, cunoscând de cel puţin trei ani problemele oraşului, cu mult înainte ca eu să devin arhitect şef, s-a referit cu veridicitate, la starea reală a municipiului, cu asumare şi fără să fie nevoie să ascundem adevărul, oricât de dureros ar fi. Aici nu discutăm despre o invocare a haosului ci despre o stare de fapt pe care locuitorii o resimt din ce în ce mai acut şi realizează că, dacă existau în trecut minime intenţii de a se realiza ceva temeinic şi coerent, acum oraşul nu mai trecea prin acest declin. Desigur că problemele edilitare sunt printre principalele elemente de disconfort urban şi este vizibil că infrastructura nu a avut intervenţii majore de la realizarea ei, de acum cel puţin 50 de ani. Constatarea mă face să mă gândesc la Barcelona şi la naştere urbanismului ca disciplină, în anul 1867, când inginerul Ildefons Cerda a reorganizat oraşul pornind de la reorganizarea sistemului tehnico-edilitar. Arterele principale care închideau cvartalurile perimetrelor edificabile s-au conturat pe traseul subteran al conductelor, realizând o tramă stradală planificată. Astfel, dacă ne dorim să avem un oraş funcţional trebuie să acţionăm în profunzimea problemelor lui. Noul PUG nu va mai lăsa loc de echivoc în ceea ce priveşte construirea şi amenajarea spaţiului urban. Fiecare zonă din Tulcea va avea reguli clare, fără să mai fie necesare sau posibile derogări de la reglementările urbanistice aprobate. Ne dorim un peisaj citadin gândit în logica conceptelor urbanistice contemporane, care să respecte şi să integreze valorile oraşului şi totodată să atragă factori economici de dezvoltare. Să nu uităm că Tulcea suntem fiecare dintre noi, prin iniţiative şi atitudini individuale, în rezonanţă cu binele colectiv.