În februarie anul trecut, autorităţile tulcene au adoptat un plan de acţiune pentru reducerea numărului de cai sălbăticiţi din Deltă. Acesta include şi identificarea proprietarilor cailor care păşunează pe raza localităţilor din Delta Dunării.
Medicul veterinar Ştefan Răileanu, de la Asociaţia Veterinarilor de Ecvine din România, unul din contestatarii planului, spune că, după ce s-au montat camere de luat vederi pe unele din traseele de extragere a cailor din Deltă, aşa zisele asociaţii de crescători sau persoanele care voiau să-i ducă la abator au încetat să mai facă asta.
„Odată cu apariţia camerelor de supraveghere pe traseele de extracţie a cabalinelor din baltă au dispărut majoritatea ţarcurilor de capturare. Sunt surse care relatează că extracţia nu ar mai fi făcută cu ajutorul oamenilor pricepuţi din teritoriu, ci cu oameni care sunt foşti pensionari ale unor instituţii ale statului, care ştiu cum să gestioneze eventualele ilegalităţi, ba chiar se pricep să ameninţe localnicii care doresc să aibă parte de venit din această resursă. Faptul că această resursă generează deja un aşa interes se datorează şi preţului extraordinar de mare cu care se vinde această carne în Italia şi Franţa, unde calul de Delta Dunării are deja un renume. Foarte interesante sunt aspectele legate de transport care rămân o enigmă în ceea ce priveşte legalitatea. Există deja o entitate cu sprijin juridic serios care acum se bate pentru viaţa acestei specii în Delta Dunării”, ne-a declarat Ştefan Răileanu.
Citiţi continuarea în ediţia tipărită a ziarului DELTA.
