Candidatul AUR la preşedinţia Consiliului Judeţean, Mircea Sorin Zaharcu, este unul dintre cei şapte aspiranţi la această funcţie. Mircea Sorin Zaharcu a ocupat în perioada martie 2012-mai 2015 funcţia de Consilier Preşedinte Consiliul Judeţean Tulcea. În perioada ianuarie 2017 – februarie 2018, a fost director interimar de proiect – Unitatea de Management al Proiectului la Ministerul Sănătăţii. De asemenea, Mircea Sorin Zaharcu a fost timp de opt luni consilier al Directorului General Administraţia Naţională „Apele Române”. Mircea Sorin Zaharcu a absolvit în anul 1999 Facultatea de Instalaţii U.T.C.B, diploma obţinută fiind cea de inginer. Candidatul la preşedinţia CJ s-a născut în data de 21 august 1976 şi are 47 de ani. Este căsătorit şi are o fetiţă.

– De ce candidaţi?

– Sunt un tulcean, tatăl meu este născut în judeţul Tulcea şi şi-a desfăşurat o mare parte din activitatea profesională în Delta Dunării, bunicul meu a fost pescar şi a trăit în Delta Dunării, eu personal, cea mai mare parte din activitatea profesională am desfăşurat-o în judeţul Tulcea. Văd că lucrurile merg în direcţie total greşită, sunt tânăr, vreau o schimbare în bine, am educaţia necesară, am experienţa, am rezultate şi ştiu, şi pot.

– Cum vă definiţi: om de administraţie sau politician?

– Administraţia locală şi centrală o cunosc bine, dar în plus, mai ştiu şi ce trebuie făcut pentru a aduce administraţia în slujba cetăţeanului. Deci, pentru mine este mai importantă zona de administraţie performantă şi eficientă, dar numai pentru interesul tulcenilor şi nu al interesului politicienilor.

– Care va fi primul lucru pe care îl veţi face după ce veţi fi ales preşedintele Consiliului Judeţean, dar şi care este sfatul pe care l-aţi da preşedintelui în cazul în care pierdeţi alegerile?

– Primul lucru pe care îl voi face după ce voi fi ales preşedintele Consiliului Judeţean este să pun în aplicare un set de măsuri prioritare, încă din prima zi de mandat. De asemenea, voi prezenta public un set de proiecte de hotărâri presemnate şi asumate deja. Principalele proiecte vor viza:

  1. Transferul falezelor către Municipiul Tulcea şi Oraşul Sulina, automat, după perioada de monitorizare, precum şi reorganizarea de urgenţă a Regiei Autonome Administraţia Zonei Libere Sulina pentru stoparea dezmăţului financiar, această regie autonomă fiind astăzi neprofitabilă. În prezent, subvenţia de funcţionare pentru anul 2024 asigurată din bugetul Consiliului Judeţean Tulcea (adică din banii noştri, ai tulcenilor) este aprobată pentru 9.000.000 lei, iar pentru anul 2025 se estimează creşterea subvenţiei de funcţionare la 21.115.000 lei. De asemenea, este important de menţionat că din această subvenţie, directorul acestei regii neprofitabile încasează lunar o indemnizaţie de 21.000 de lei.
  2. Reorganizarea de urgenţă a Regiei Autonome Aeroportul Delta Dunării şi transferul acestei instituţii către Ministerul Transporturilor, luând în considerare că datorită managementului dezastruos investiţiile realizate până acum au rămas total neprofitabile. În ultimii 11 ani au fost alocate subvenţii de funcţionare de 72.273 milioane lei (adică 15 milioane euro) din bugetul Consiliului Judeţean Tulcea (adică din banii noştri, ai tulcenilor), fără ca aeroportul să depăşească anual 1000 de pasageri.
  3. Reorganizarea FLAG Delta Dunării pentru asigurarea accesului la finanţări nerambursabile pentru pescari, precum şi pentru realizarea de măsuri active cum ar fi repopularea bunurilor naturale cu puiet de peşte, zonele de acostare, achiziţionarea de echipamente de pescuit, puncte gastronomice locale, pieţe locale de peşte, etc. Aceste acţiuni ar trebui să se concentreze pe sprijinirea comunităţilor locale şi promovarea sectorului piscicol autentic, şi nu pentru alocarea de finanţări pentru organizarea de festivaluri fantasmagorice în care se serveşte borş de peşte preparat cu peşte importat din Bulgaria. Astfel de festivaluri ar trebui să fie susţinute în principal din donaţii private, în timp ce resursele publice ar trebui să fie direcţionate prioritar către programe care aduc beneficii durabile şi tangibile comunităţilor de pescari şi zonei înconjurătoare.
  4. Debarasarea Spitalului Judeţean Tulcea de interese personale care dictează investiţiile, precum cele care urmăresc dotarea cu echipamente medicale la suprapreţ, chiar dacă echipamentele achiziţionate nu sunt justificate pentru specialităţile medicale existente sau nu respectă cerinţele din contractul încheiat cu Casa Judeţeană de Sănătate.
  5. Transferul administrării amenajărilor agricole şi piscicole de la Consiliul Judeţean Tulcea către administraţiile publice locale, pentru a asigura comunităţilor locale o sursă de venituri atât de necesară pentru funcţionarea şi dezvoltarea acestora.
  6. Realizarea drumului judeţean DJ 222N Tulcea – Chilia Veche într-o soluţie tehnică revizuită, conform prezentării mele publice anterioare, astfel încât să asigure integrat toate funcţiunile aplicabile: dig de protecţie împotriva inundaţiilor, conectivitate, asigurarea lucrărilor necesare pentru reconstrucţiile ecologice viitoare, dezvoltarea turismului, eliminarea eroziunilor malului Chilia Veche, etc.
  7. Audit pentru investiţiile finanţate prin Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării – ADI ITI DD şi înaintarea unei solicitări de relocare de fonduri din cele alocate la nivel naţional pentru investiţiile de interes naţional finanţate, precum Podul de la Brăila, Aeroportul Delta Dunării sau achiziţia de utilaje achiziţionate pentru alte locaţii din ţară, pentru maximizarea beneficiilor atât pe plan naţional cât şi local.
  8. Audit pentru toate direcţiile subordonate Consiliului Judeţean Tulcea în vederea cheltuirii eficiente a banului public şi impunerea de criterii de performanţă în gestionarea banilor.
  9. Înfiinţarea unor departamente/direcţii distincte la Consiliul Judeţean pentru a asigura suport şi consiliere către autorităţile publice locale şi cetăţeni.
  10. Înfiinţarea în cadrul Consiliului Judeţean a unui grup consultativ pentru dezvoltarea judeţului Tulcea, format din reprezentanţi cu experienţă relevantă ai comunităţilor locale, ONG-uri, reprezentanţii cultelor religioase, reprezentanţii patronatelor, minorităţi şi seniori, în vederea asigurării unui cadru normal, coerent şi transparent în luarea deciziilor investiţionale. Implicarea societăţii civile este crucială pentru dezvoltarea judeţului, iar adevăraţii specialişti din diverse domenii trebuie să îşi găsească loc în administraţia publică, care trebuie să funcţioneze numai pe principiul egalităţii de şanse şi criterii de performanţă, şi nu pe interese personale, aşa cum se întâmplă în prezent;
  11. Bugetarea participativă pentru minim 70% din bugetul de investiţii;
  12. Inventarierea tuturor resurselor din judeţul Tulcea şi redarea dreptului de exploatare către locuitorii judeţului, urmărind exploatarea durabilă şi eficientă a acestora.
  13. Asigurarea de subvenţii directe din bugetul consiliului judeţean în vederea asigurării energiei electrice gratuite în scop casnic, alocând câte 25.000 de lei pentru achiziţia şi instalarea de sisteme de producere a energiei electrice din surse regenerabile;
  14. Încurajarea producătorilor agricoli locali prin crearea unui lanţ de aprovizionare direct de la aceştia (magazine de tip economat, care vor practica preţuri de producător), astfel încât cel puţin 70% din consumurile din surse bugetare să fie acoperite din produse locale;
  15. Promovarea valorilor culturale dobrogene şi multiculturalismului etnic bazat pe valorile locale şi pe patrimoniul cultural, religios şi gastronomic extrem de bogat al minorităţilor din judeţul Tulcea, în spaţii publice de maximă vizibilitate, cum ar fi Piaţa Civică şi Faleza Ivan Patzaichin. Sfatul pe care îl dau viitoarei conduceri a judeţului este să se înconjoare de oameni de valoare, profesionişti, tulceni adevăraţi şi să lucreze numai pentru bunăstarea tulcenilor.

– Pentru mandatul 2024-2028, care este proiectul administrativ cel mai ambiţios pe care îl aveţi şi care este sursa de finanţare?

– Proiectul administrativ cel mai ambiţios pentru mandatul 2024-2028 este asigurarea independenţei energetice a judeţului, furnizând energie gratuită locuitorilor Deltei şi oferind energie cu preţ redus subvenţionată pentru microîntreprinderi şi PFA-uri. Sursa de finanţare pentru acest proiect constă în fondurile europene din cadrul ITI, necesare pentru achiziţia sistemelor de producţie a energiei verzi din biomasa de stuf, energie eoliană şi fotovoltaică. De asemenea, în zonele în care este posibil, propun dotarea unităţilor administrative teritoriale locale cu utilaje de recoltat stuf şi implicarea populaţiei locale pentru forţa de muncă, astfel încât să fie asigurată materia primă pentru producerea energiei din biomasa de stuf ca sursă alternativă de producere a energiei.

– Care ar fi cea mai importantă problemă nerezolvată, din punctul dumneavoastră de vedere, la nivelul judeţului şi care ar fi soluţiile?

– Cea mai importantă problemă nerezolvată la nivelul judeţului este utilizarea ineficientă şi neadecvată a fondurilor alocate prin programul ITI Delta Dunării, precum şi dezmăţul financiar din bugetul Consiliului Judeţean Tulcea, care deseori are ca destinaţie scopuri personale. Pentru a soluţiona această problemă, propun să fie adoptat un plan integrat, transparent şi bazat pe nevoile reale şi priorităţi, în urma unor discuţii publice şi transparente cu toţi cei implicaţi. Alocarea fondurilor ar trebui să fie făcută în mod strategic, astfel încât să aducă plus valoare şi să fie în beneficiul tuturor locuitorilor judeţului.

– Cine este cel mai important sfătuitor? Cu cine aţi luat decizia şi v-aţi sfătuit pentru a candida, cu familia sau cu partidul?

– În luarea deciziei de a candida, am luat în considerare sfaturile şi opiniile familiei mele extinse, care include un număr mare de prieteni tulceni, oameni valoroşi din zona societăţii civile şi, de asemenea membri ai partidului. Am discutat cu aceşti oameni care sunt parte din comunitatea judeţului Tulcea şi care împărtăşesc preocupările şi nevoile locale. Opiniile lor, împreună cu propria mea analiză şi experienţă, au fost factori importanţi în procesul de luare a deciziei.

– Cât de importantă este pentru un preşedinte o majoritate prietenoasă în Consiliul Judeţean?

– Cel mai important lucru pentru mine este că pot, vreau şi voi fi un preşedinte pentru toţi tulcenii, pentru toţi primarii, indiferent de partid şi de culoarea politică, voi lucra transparent, astfel încât majoritatea consilierilor să susţină toate proiectele care sunt în beneficiul exclusiv al tulcenilor. Nu cred că este importantă majoritatea din consiliul judeţean, ci interesul cetăţeanului.

– Care este cel mai mare avantaj/dezavantaj personal în calitate de preşedinte?

– Cel mai mare avantaj personal este experienţa vastă şi competenţele diverse pe care le am acumulat lucrând ca inginer şi om de administraţie locală şi centrală, constructor cu noţiuni de proiectare, specialist în consultanţă şi accesare fonduri europene, specialist în achiziţii publice şi manager eficient. Aceste abilităţi mă vor ajuta să gestionez eficient problemele şi proiectele complexe ale judeţului. În ceea ce priveşte dezavantajul personal, acesta ar putea fi intoleranţa faţă de incompetenţă şi corupţie. Am decis să plec din echipa dlui Teodorescu în anul 2015, deoarece am refuzat să accept şi să îmi însuşesc o documentaţie de achiziţii pentru Spitalului de Urgenţă Tulcea finanţată din fonduri europene, iar când am revenit în anul 2021 prin concurs de angajare, mi-a fost desfăcut contractul de muncă pentru că am cerut, în repetate rânduri, audit independent pentru aspectele care le-am considerat ilegale! Astfel, refuzul meu de a accepta practici necorespunzătoare şi ilegale poate genera tensiuni şi conflicte în anumite contexte, precum şi potenţiale dificultăţi în colaborarea cu anumite persoane sau instituţii care nu împărtăşesc aceleaşi valori şi standarde etice.

– Care este punctul slab în Consiliul Judeţean, referindu-ne aici la direcţiile şi regiile din subordinea instituţiei?

– Punctul slab în Consiliul Judeţean se referă la direcţiile şi regiile din subordinea instituţiei, cum ar fi Aeroportul, care a devenit o gaură neagră unde sunt aruncaţi anual peste 1,1 milioane de euro pentru o activitate economică inexistentă. De asemenea, există o eficienţă slabă a investiţiilor, care sunt gestionate în interesul unor grupuri restrânse de interes şi o funcţionare defectuoasă a zonei de protecţie socială.

– Ce propuneri de modificare veţi iniţia, la actualul buget al judeţului, privind cheltuielile?

– Aşa cum am mai menţionat, susţin bugetul participativ pentru cel puţin 70% din fondurile de investiţii, precum şi alocarea distinctă a sumelor din redevenţe pentru proiecte care aduc plus valoare locuitorilor Deltei.

– Care este cel mai iubit loc din judeţ? Şi care este cel care nu vă place?

– Iubesc judeţul Tulcea, iubesc Dunărea şi Delta Dunării. Am prieteni peste tot în judeţ, merg cu mare plăcere în toate localităţile din judeţ. Iubesc să mă plimb pe faleza din Tulcea şi Sulina, cu menţiunea că nu îmi place cheul vertical nou realizat în portul Tulcea (total ineficient şi cu probleme reale de siguranţă) şi aeroportul, pentru că ambele lucrări sunt ineficiente pentru exploatare şi exagerat de scumpe.

– Cât de important este pentru un preşedinte de CJ să aibă o culoare politică similară cu cea a Guvernului?

– Nu este important atât timp cât ai de partea ta legea, cetăţenii şi societatea civilă tulceană. Am un sistem relaţional sănătos, care combate traficul de influenţă şi corupţia.

– Pe câţi dintre consilierii judeţeni aflaţi pe lista de vot i-aţi propus personal?

– Nu mulţi, dar buni.

– Dacă veţi fi ales, pe care din potenţialii consilieri îl doriţi ca vicepreşedinte?

– Pot lucra cu mulţi dintre candidaţii de pe listele de la Consiliul Judeţean Tulcea, de la A.U.R., A.D.U., P.N.L. şi de ce nu şi de la P.S.D., precum domnul Şişcu George sau domnul Terente Eugen, dacă nu li se pare puţin, ei fiind învăţaţi cu avantajele parlamentarilor. De asemenea, domnul Tarhon Victor sau domnul Huleni Mihai ar fi opţiuni viabile, sau, bineînţeles, unul dintre colegii de la AUR, precum domnul Bălan Daniel sau domnul Cazacu Cristian, oameni cu experienţă dovedită în administraţie sau în viaţa privată, cu spirit antreprenorial şi, în special, cu spirit de echipă. Cu domnul Teodorescu, categoric nu.

– Legat de Delta Dunării, sunt voci care afirmă că nu agricultura ar fi cea mai bună soluţie de exploatare a terenurilor. Care este viziunea dumneavoastră?

– Eu nu sunt împotriva agriculturii în Delta Dunării, dacă se realizează culturi bio şi mai aproape de specificul Deltei, cum ar fi plantele medicinale, cătina, lucerna, cânepa, legumicultura şi cultura mare cu plantarea de perdele forestiere. În plus, consider că ar trebui să alocăm minim 15% din suprafeţe pentru redarea lor ca zone de reproducere naturală a peştelui şi să încurajăm piscicultura în zonele propice. Pe de altă parte, toate fermele care nu sunt în contract sau la care contractele expire ar trebui să intre automat în programe de reconstrucţie ecologică. Avem acum cazul Fermei Piscicole Periteaşca, cu peste 1700 de hectare.

 – Se vorbeşte şi sunt proiecte în derulare legate de turismul lent/nepoluant. Vă gândiţi că s-ar putea vreodată ca turiştii să circule în Delta Dunării doar cu ambarcaţiuni cu motoare electrice sau chiar cu lotci cu rame?

– Categoric da, viziunea mea pentru accesul turiştilor în Delta impune restricţii motorizărilor actuale, eu promovând pentru Delta Dunării turismul lent/nepoluant. Domnul Teodorescu nu a pus în aplicare Planul de Mobilitate Navală în Delta Dunării, care a fost realizat cu implicarea mea directă în echipa de proiectare, probabil pentru că am încurcat interesele acestuia şi ale grupului de interese din spatele său. Susţin asigurarea accesului terestru din Tulcea către Chilia Veche, Letea, CA Rosetti, precum şi distinct pe ruta Tulcea-Nufăru-Gorgova, care, de regulă, ar trebui să fie electric. De asemenea, este necesară modernizarea transportului naval, astfel încât pe braţele principale ale Dunării şi până la localităţile deltaice transportul să se realizeze cu nave de transport pasageri cu salon distinct pentru turişti, hidrobuze, şalupe sau watter taxi rapide, iar de acolo deplasarea pe canale şi lacuri în inima Deltei să se realizeze doar cu catamarane mici, lotci, caiace şi canoe, la rame sau cu motor electric.

– Vă consideraţi un om norocos?

– În general, pot spune că mă consider norocos. Sunt recunoscător lui Dumnezeu pentru sănătatea mea şi pentru familia mea frumoasă şi unită. Acestea sunt daruri de nepreţuit, pentru care sunt profund recunoscător şi îmi doresc ca toţi oamenii să poată experimenta astfel de binecuvântări în viaţa lor.

– Ce este averea pentru dumneavoastră?

– Banii sunt un mijloc şi nu sunt un scop, valoarea fiind dată de cu totul altceva faţă de bani sau avere. Valoarea adevărată stă în lucruri precum sănătatea, fericirea, relaţiile interpersonale şi experienţele de viaţă. Sunt recunoscător că avem un nivel de venit peste medie, dobândit prin muncă şi efort în familie şi nu mă definesc prin cifrele din contul bancar.

– Ce maşină conduceţi?

– Conduc o Skoda pentru drumuri lungi, iar în majoritatea cazurilor am utilizat autoturisme marca Dacia.

– Ce faceţi în timpul liber? Ce pasiuni, hobby-uri aveţi?

– Timpul liber îl petrec adesea în grădină sau ocupat în curte, dar îmi place să citesc, să urmăresc filme bune şi să gătesc pentru familie şi prieteni, de cele mai multe ori preparate din peşte.

– Care consideraţi că este cel mai puternic contracandidat al dumneavoastră, dar şi care este cel mai slab?

– În opinia mea, cel mai puternic contracandidat este actualul preşedinte Teodorescu, care în decursul a 12 ani a reuşit să îşi pună la dispoziţie un sistem finanţat din fonduri publice şi care acum lucrează cu turaţie maximă pentru propagandă electorală, organizând diverse evenimente din banii tulcenilor, precum participarea domnului premier al României, Marcel Ciolacu, cu ocazia sărbătorile pascale de la Tulcea în condiţiile în care era cazat în locaţia RAPPS de la Uzlina alături de de-legaţia acestuia, a participat şi la unele acţiuni de campanie electorală.

În ceea ce mă priveşte, eu am stat în spatele domnului Teodorescu pentru realizarea unor proiecte majore de investiţii în judeţul Tulcea în perioada 2012-2015, precum mecanismul ITI Delta Dunării, podul de la Brăila sau proiectul de gestionare a deşeurilor din judeţ, câte şi mai câte. Un singur proiect este realizat de dl. Teodorescu şi în care nu sunt implicat – Sala Polivalentă, iar nici acesta nu este meritul dânsului, ci al Companiei Naţionale de Investiţii. În plus, doresc să subliniez că sunt convins că sunt mai bun, cu cele mai mari rezultate, mai pregătit şi mai determinat decât toţi contracandidaţii.

– Un pronostic pentru anul electoral 2024.

– Zaharcu Preşedinte, un tulcean cu rădăcini aici, care ştie şi vrea să facă bine tulcenilor. AUR peste 35% pe toate planurile, local, european, parlamentar. Toate acestea şi mai multe decât atât, sunt detaliate în programul politic pe care mi l-am asumat şi pe care vă rog să-l analizaţi cu atenţie, pentru că se va întâmpla.

Lista candidaţilor AUR pentru funcţia de consilier judeţean

1.Elena Doboş

2.Lucian-Daniel Bălan

3.Cristinel Cazacu

4.Marius Tudorie

5.Mircea-Sorin Zaharcu

6.Ionuţ-Cristian Niţor

7.Ghorghe Tornea

8.Iancu Naciadis

9.Florentina Trif

10.Ştefan Neculai

11.Ionel-Viorel Damian

12.Zoica Sadîca

13.Lucian Furdui

14.Lăcrămioara Buzatu

15.Alexandru Stici

16.Dumitru-Octavian Caragop

17.Dorinel Bucurlescu

18.Florentin Moise

19.Ancuţa Filipov

20.Cristian-Bogdan Năstase

21.Marian Ciobanu

22.Daniel Chelu

23.Ion Botaş

24.Nataşa Minai

25.Dumitru Tărăbuş

26.Săndel Dinu

27.Vasile Alexe

28.Marian Pascu

29.Ionel Gherghina

30.Alexandru Moldoveanu

31.Viorel Tertiş

32.Gelu Bouroşu

33.Gheorghe Chelu

34.Cătălin Gemănaru

35.Ivan Minai

36.George-Iulian Ciubotaru

37.Gabriel-Petre Ţânţar

38.Ion-Laurenţiu Popa