Regal artistic la Satul Pescăresc

Sculptorul Gheorghe Munteanu, unul dintre coordonatorii taberei de sculptură şi pictură DeltArt 2024, spune că îşi doreşte ca Satul Pescăresc să devină un muzeu nu numai etnografic, ci şi un loc în care artiştii plastici să se poată exprima. Declaraţia a fost făcută sâmbăta trecută, cu ocazia vernisajului lucrărilor realizate în cadrul primei ediţii a taberei de sculptură şi pictură DeltArt 2024, organizată de Primăria municipiului Tulcea.

„Vreau ca acest sat să aibă mai multă vigoare. Viaţa culturală şi plastică tulceană a fost una foarte bine conturată la un moment dat. Au trecut nişte vremuri peste noi, am mai diluat nişte începuturi. Cei care au fost mai rezistenţi au rămas şi acum suntem în faţa dumneavoastră, iar dumneavoastră sunteţi cei care veţi continua. Am tremurat vreo 15 ani ca să putem să facem acest lucru, până la urmă această dorinţă a încolţit datorită unor oameni care au înţeles exact ce trebuie să fie activitatea artistică şi ce trebuie să ajungă Satul Pescăresc. Îmi doresc ca el să devină un muzeu nu numai etnografic, ci şi un loc în care artiştii plastici să se poată exprima. Am lucrat 12 zile într-o căldură similară cu cea de-afară, înţelegeţi efortul nostru, şi vreau să-i aplaudaţi pe colegii mei de la sculptură care au sculptat practic la gura iadului de căldură. Am convingerea că din zece zile din viaţa dumneavoastră, măcar opt o să vă gândiţi la Satul Pescăresc, să veniţi, să revedeţi lucrările, să înţelegeţi efortul şi dorinţa noastră să repunem în valoare ceea ce este dobrogean, sentimentul acesta de iubitori de soare şi copii ai soarelui, sentiment care nu s-a diluat, doar ne-au cucerit butoanele, din păcate. În timp ce am cioplit pe căldura aceasta, nu ne-am gândit nicio clipă la a tasta butoanele şi a deveni robii butoanelor. Noi am devenit robii ciocanului şi dălţilor”, a declarat Gheorghe Munteanu.

La DeltArt 2024 au participat zece artişti din ţară care au creat opere de artă inspiraţi de atmosfera Satului Pescăresc. De asemenea, timp de două săptămâni copiii şi tinerii au avut la dispoziţie ateliere de pictură, modelare în lut şi sculptură. Copiii şi tinerii artişti care şi-au expus lucrările au fost premiaţi în cadrul vernisajului cu tricouri, diplome şi premii în bani.

Doru Luchian, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România-filiala Tulcea şi unul din coordonatorii taberei, a amintit că o dimensiune importantă a evenimentului o reprezintă popularizarea producţiilor artistice din ţară în rândul publicului tulcean, şi mai ales în rândul tinerilor.

„Tulcea a mai avut parte de asemenea momente, ele au fost insulare, nu au avut continuitate, dar s-a sesizat valoarea acestui tip de eveniment. Avem acest sat tradiţional pescăresc care trebuie pus în valoare prin astfel de evenimente. Ideea de început a acestei tabere a fost de a aduce artişti din ţară pentru ca publicul tulcean să se familiarizeze cu producţia artistică şi din alte zone ale ţării, şi să se angreneze într-un mod mai activ în ceea ce priveşte mişcarea culturală naţională. Pentru prima ediţie, atât eu, cât şi Gheorghe Munteanu am fost şi coordonatori, şi artanţi. Rămâne de văzut cum se vor derula lucrurile în această privinţă la ediţiile următoare. A fost o experienţă foarte interesantă şi din punct de vedere organizatoric. Sigur se puteau face lucrurile un pic altfel, mai bine, dar una peste alta, având în vedere că existau destule necunoscute, iar perioada aleasă fiind un pic mai dificilă, cred că lucrurile au decurs foarte bine. O altă dimensiune importantă a acestui workshop o reprezintă de fapt popularizarea producţiilor artistice din ţară în rândul publicului tulcean, şi mai ales în rândul copiilor, tinerilor, şi chiar studenţilor. Am încercat să creăm un mediu interactiv şi pro-activ. În fiecare zi elevi de la şcoli din oraş, şi chiar din judeţ, au venit şi au luat contact nemijlocit cu munca artiştilor, au avut loc dialoguri, schimburi de impresii, iar eu sunt sigur că în urma dialogului cu artiştii, tinerii viitori artişti sau viitori degustători de artă şi admiratori ai artei au ieşit câştigaţi”, a precizat Doru Luchian.

Primarul Ştefan Ilie vrea ca această tabără să devină o tradiţie, subliniind că Tulcea nu are nevoie doar de străzi şi parcări, ci şi de artă.

„Ion Boncea este principalul cutezător al acestei tabere, alături de colegii din Primărie, artiştii prezenţi aici, copiii talentaţi şi dumneavoastră, cei care sunteţi oaspeţi. Eu sunt convins că cel puţin în următorii ani vom munci cu toţii ca această tabără să devină o tradiţie eveniment, în sensul că Primăria municipiului, Uniunea Artiştilor Plastici, Liceul de Artă şi alte entităţi din municipiu să-l promoveze ca fiind obligatoriu. La fel cum de-a  lungul timpului s-au promovat nişte evenimente în care Tulcea are tradiţie, la fel şi această tabără trebuie să existe în viitor. Încheiem o tabără în care în ultimele zile, pe focul acesta de căldură, am învăţat din greşeli sau la ce nu ne-am gândit în organizarea acestei prime ediţii. Ştiţi că oraşul nu are nevoie doar de străzi, parcări şi lucruri pe care le vedem în fiecare zi şi cu care ne împachetăm zilnic. Oraşul are nevoie şi de artă, are nevoie de copii talentaţi, de frumos, de cultură “, a subliniat Ştefan Ilie.

Studenta Alexia Fugidiu este una dintre participantele la atelierele taberei, dar şi câştigătoarea unui premiu întâi.

„Pictez de când eram mică, doar că am făcut vioară de performanţă şi după am zis că nu mai vreau şi m-am mutat pe pictură şi am început să lucrez mai mult pe partea aceasta. Cel mai mult îmi place pictura abstractă şi colajul. Tabăra mi s-a păru foarte interesantă, pentru că toţi profesorii chiar s-au implicat şi au fost foarte atenţi cu noi şi am creat un mediu foarte frumos. M-am simţit foarte bine, în elementul meu”, ne-a spus Alexia Fugidiu.

O altă câştigătoare a premiului întâi este Mihaela Noel, care îşi va finaliza anul viitor studiile de master.

„Pictez de când eram mică, dar am avut o perioadă de cinci ani în care n-am mai vrut să mai desenez deloc şi apoi, înainte să intru la facultate, m-am reapucat de desen. Pasiunea a început pur şi simplu, mă uitam la ceva şi voiam să desenez. Cel mai mult îmi plac portretele şi grafica. Experienţa a fost foarte interesantă, eu am venit abia în ultima zi, dar mi-a plăcut tot ce am văzut aici, mi-a plăcut implicarea celorlalţi, am apreciat absolut totul. Este o idee foarte bună, abia aştept să se mai întâmple şi îmi doresc să mai particip dacă se va mai putea”, a menţionat Mihaela Noel.

Avocata Geanina Terci, în calitate de invitat special, şi-a expus picturile în cadrul evenimentului desfăşurat la Satul Pescăresc.

„Exact în urmă cu şase ani am ieşit din casă cu lucrările mele. Ziua de 13 iulie nu este una cu ghinion, pentru că pe 13 iulie 2018 eu am avut prima mea expoziţie personală. Este un eveniment care îmi este foarte drag şi uite cum îl celebrez astăzi alături de dumneavoastră. Este o perioadă mai colorată în viaţa mea, toate tablourile sunt din acest an. Exploram într-o zonă mai întunecată, acum am fost într-o zonă mai luminoasă. Domnul Boncea, organizatorul, entuziast al acestui eveniment, acum câteva zile când m-a sunat mi-a spus că artistul inspirat va trebui să spună două vorbe şi îi zic: <<Artistul inspirat este puţin cam sfios, nu prea are de vorbit, o să vorbească avocatul>>. După aceea mi-a făcut o analogie inspirată de cartea lui Stevenson cu privire la Dr. Jekyll şi Mr. Hyde, şi mă gândeam care este avocatul şi care este artistul la mine. Eu vă mulţumesc pentru invitaţie, felicit copiii participanţi, artiştii care au participat la această tabără, sunt plăcut impresionată de tot ce am văzut aici. Felicit iniţiativa de a organiza o astfel de tabără care sper să aibă istorie şi viaţă lungă, având în vedere că aceasta este prima ediţie şi n-o să fie ultima”, a menţionat Geanina Terci.

La prima ediţie a evenimentului au fost prezenţi sculptorii Cătălin Oancea, Cezar Stoica, Cristian Ciubotaru, Marcel Slezinger şi Gheorghe Munteanu, iar la secţiunea de artă plastică au participat Traian Tsamuris, Georgeta Gherghinoiu, Iulia Tsamuris, Răzvan Dragoş şi Doru Luchian. Lucrările realizate de ei, adică patru sculpturi şi zece lucrări de artă plastică, au rămas în patrimoniul Satului Pescăresc.