Ionel Carp, senator de Tulcea, a solicitat miniştrilor Finanţelor şi Educaţiei o analiză detaliată a implicaţiilor limitării gratuităţii transportului feroviar pentru studenţi.

Într-o întrebare parlamentară, senatorul Carp subliniază că gratuitatea la transportul feroviar intern, acordată studenţilor înmatriculaţi la forme de învăţământ cu frecvenţă, reprezintă un sprijin semnificativ pentru aceştia, facilitând accesul la educaţie şi participarea la diverse activităţi academice şi culturale.

Domnule Ministru,

În contextul măsurilor recente referitoare la limitarea gratuităţii transportului feroviar pentru studenţi, considerăm esenţială o analiză detaliată a implicaţiilor acestei măsuri asupra comunităţii studenţeşti şi a sistemului educaţional din România. Gratuitatea la transportul feroviar intern, acordată studenţilor înmatriculaţi la forme de învăţământ cu frecvenţă, reprezintă un sprijin semnificativ pentru aceştia, facilitând accesul la educaţie şi participarea la diverse activităţi academice şi culturale.

Impactul bugetar al acestei facilităţi a fost evaluat ca fiind redus, reprezentând aproximativ 0,1% din Produsul Intern Brut. În acelaşi timp, beneficiile aduse de această măsură sunt considerabile, atât pentru studenţi, cât şi pentru operatorii feroviari, contribuind la creşterea mobilităţii şi la susţinerea financiară a companiilor de transport. De asemenea, reprezentanţii instituţiilor au luat în calcul doar limitele teritoriale ale judeţelor de reşedinţă ale studenţilor, nu situaţia din teren.

În această situaţie se regăsesc numeroşi tineri, dacă un student locuieşte într-un sat situat la graniţa dintre două judeţe, iar gara cea mai apropiată e într-o localitate din judeţul vecin, regula impusă de ministere este să meargă până la cea mai apropiată gară din propriul judeţ, deşi distanţa poate fi mult mai mare. Este important de menţionat că în judeţul Tulcea, studenţii din nordul judeţului se confruntă cu dificultăţi logistice semnificative. Pentru aceştia, accesul la gara din Brăila este mult mai facil comparativ cu cea din municipiul Tulcea, reducând considerabil distanţa şi timpul de călătorie până la domiciliu. Această situaţie evidenţiază limitările reglementării actuale.

În contextul unei analize bugetare responsabile, considerăm că identificarea şi eliminarea risipei ar trebui să vizeze domeniile cu adevărat problematice, fără a afecta beneficiile esenţiale pentru tinerii României. Investiţia în educaţie şi în sprijinirea studenţilor reprezintă o investiţie în viitorul ţării noastre. În acest context, vă rog domnule Ministru, să îmi răspundeţi la următoarele întrebări:

  1. Care este analiza detaliată a impactului bugetar al gratuităţii transportului feroviar pentru studenţi şi cum se justifică necesitatea unei eventuale limitări a acestei facilităţi?
  2. Ce măsuri intenţionează Ministerul Educaţiei şi cel al Finanţelor să adopte pentru a asigura accesul echitabil la transport pentru toţi studenţii, având în vedere diversitatea situaţiilor geografice şi logistice din diferite judeţe, precum cazul studenţilor din nordul judeţului Tulcea?
  3. Există studii sau analize recente care să evalueze efectele gratuităţii transportului feroviar asupra ratei de participare şi retenţie a studenţilor în învăţământul superior? Dacă da, care sunt concluziile acestora?
  4. Ce strategii are Guvernul pentru a identifica şi elimina risipa bugetară din alte domenii, astfel încât să nu fie necesară reducerea beneficiilor acordate studenţilor, în special în ceea ce priveşte facilităţile de transport?

Solicit răspuns în scris.

Cu respectul cuvenit,

Senator Ionel Carp

Răspunsul Ministrului Finanţelor

Domnului Ionel Carp

Senator, Parlamentul României – Senat

Stimate domnule Senator,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, formulată în şedinţa Senatului din data de 19.02.2025, având ca obiect ,,Finanţarea transportului feroviar pentru studenţi”, potrivit sferei de competenţă a Ministerului Finanţelor, vă comunicăm următoarele:

Referitor la întrebarea nr. 1: „Care este analiza detaliată a impactului bugetar al gratuităţii transportului feroviar pentru studenţi şi cum se justifică necesitatea unei eventuale limitări a acestei facilităţi?”

Precizăm faptul că necesitatea limitării facilităţii la transportul feroviar pentru studenţi a apărut în contextul reducerii deficitului bugetar, obiectiv asumat de către Guvernul României.

Acest demers de reducere a deficitului bugetar a condus la identificarea mai multor modalităţi de diminuare a cheltuielilor bugetare şi/sau de creştere a veniturilor bugetare, ce au făcut obiectul Ordonanţei  de Urgentă a Guvernului nr.15612024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare.

Referitor la întrebarea nr. 2: „Ce măsuri intenţionează Ministerul Educaţiei şi cel al finanţelor să adopte pentru a asigura accesul echitabil la transport pentru toţi studenţii, având în vedere diversitatea situaţiilor geografice şi logistice din diferite judeţe, precum cazul studenţilor din nordul judeţului Tulcea?”

Considerăm necesar ca propunerile privind  rezolvarea  unor cazuri specifice să fie adresate Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, prin bugetul căruia sunt finanţate aceste facilităţi la transportul feroviar de călători.

Referitor la întrebarea nr. 3: „Există studii sau analize recente care să evalueze efectele gratuităţii transportului feroviar asupra ratei de participare şi retenţie a studenţilor în învăţământul superior?”

Menţionăm că informaţiile solicitate cu privire la studiile sau analizele care să evalueze efectele gratuităţii transportului feroviar  asupra ratei de participare şi retenţie a studenţilor în învăţământului superior excedează atribuţiilor Ministerului Finanţelor.

În acest sens, considerăm că aceste informaţii pot fi solicitate instituţiilor cu atribuţii în domeniu, respectiv Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Transporturilor  şi Infrastructurii.

Referitor la întrebarea nr. 4: „Ce strategii are Guvernul pentru a identifica şi elimina risipa bugetară din alte domenii, astfel încât să nu fie necesară reducerea beneficiilor acordate studenţilor, în special în ceea ce priveşte facilităţile de transport?”

Potrivit legislaţiei fiscal-bugetare în vigoare, ordonatorii principali de credite răspund de angajarea şi utilizarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament şi creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare.

Totodată, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu completările ulterioare, precum şi prin  normele  de punere  în  aplicare  ale  acesteia,  respectiv Hotărârea Guvernului nr. 1239/2023 pentru punerea în aplicare a măsurilor privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor instituite prin Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate  al  statului,  pentru  unele  reglementări  specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru modificarea unor acte normative şi Hotărârea Guvernului nr. 198/2024 pentru punerea în aplicare a măsurilor instituite prin Ordonanţa de urgenţă şi a Guvernului nr.115/2023 privind unele măsuri fiscal – bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii şi instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări  specifice,  precum  şi pentru  modificarea şi  completarea unor acte normative, pentru  modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, precum şi pentru abrogarea art. IV din Hotărârea Guvernului nr. 1239/2023 pentru punerea în aplicare a măsurilor privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor instituite prin Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru modificarea  unor acte normative, Ministerul Finanţelor are atribuţii de monitorizare a execuţiei bugetare, pe baza datelor şi informaţiilor gestionate la nivelul ordonatorilor de credite şi instituţiilor publice aflate sub autoritatea/coordonarea /subordonarea acestora, cu privire la cheltuielile efectuate, precum şi de exercitare a controlului cheltuielilor curente şi de capital, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru categoriile de cheltuieli care înregistrează o creştere cu mai mult de 20% faţă de costul mediu al achiziţiilor de produse/servicii /echipamente şi/sau execuţie de lucrări sau  costul mediu al cheltuielilor curente şi de capital, aferente unor instituţii publice similare, după caz.

Totodată, prin Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu 2025-2031, printre reformele suplimentare care justifică extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, a fost inclusă Reforma 5: Restructurarea sistemului de cheltuieli publice, care cuprinde, printre altele şi crearea unei baze de date pentru costurile medii ale instituţiilor publice, cu scopul de a facilita instituirea unui mecanism de control al cheltuielilor publice pentru creşterile costurilor de peste 20% faţă de costurile medii, precum şi pentru analiza posibilităţii introducerii unor normative de cheltuieli pentru instituţiile publice sau propunerea achiziţionării în sistem centralizat a unor bunuri sau servicii, în vederea reducerii costurilor.

Baza de date pentru costurile medii şi mecanismul de control al cheltuielilor publice au fost prevăzuţi că paşi-cheie ai Reformei 5, cu termen de realizare în trimestrul 3 al anului 2025.

 

Cu deosebită stimă,

  1. Viceprim-ministru, Ministrul Finanţelor

Secretar de Stat

Alin-Marius Andrieş

Comunicat de presă