Polimerul „CAPS” ar putea rezolva cu succes asfaltarea podului peste Dunăre

Specialiştii unui centru de cercetare din Bucureşti au inventat, acum peste 20 de ani, o mixtură asfaltică mult mai rezistentă decât cele folosite astăzi. Directorul general al Centrului de Cercetare pentru Materiale Macromoleculare şi Membrane (CCMMM), Marin Radu, ne-a spus că institutul pe care îl conduce are soluţia care ar putea rezolva definitiv problemele constante privind asfaltarea podului Tulcea-Brăila. Polimerul „CAPS” ar fi rezolvarea, spune Marin Radu.

Metoda patentată de CCMMM este una destul de simplă la prima vedere: în bitum sunt introduse mici capsule de plastic, numite CAPS-uri. La aplicare, polimerul formează o peliculă care nu permite pătrunderea apei şi dă bitumului elasticitate. Mixtura astfel îmbunătăţită nu mai crapă din cauza variaţiilor de temperatura. În plus, asfaltul se topeşte abia la peste 70 de grade Celsius. Inovaţiile propuse de cercetători sunt CAPS-urile, dar şi armarea asfaltului cu fibre textile tip PNA (poliacrilonitril) sau folosirea pentru infrastructură a zgurilor siderurgice.

Produsul CAPS este un produs românesc obţinut în urma cercetărilor demarate înainte de anul 1989 şi continuate după evenimentele istorice ale acelui an. Proiectul a fost finanţat în ambele perioade de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, susţinut de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Acesta a fost realizat de prestigioase universităţi şi institute de cercetare de profil. Au fost realizate foarte multe tronsoane de drumuri, cu titlu experimental, utilizându-se acest polimer pentru obţinerea mixturii asfaltice, în diferite zone geografice, cu climat diferit, acestea fiind monitorizate de către Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, prin intermediul unităţilor specializate aflate în subordine sa.

În ultimii ani CCMMM a mai furnizat acest polimer pentru centura şi câteva străzi din Reşiţa, localitatea Cojasca, judeţul Dâmboviţa, urmând să fie utilizat, în această vara, în mai multe localităţi din judeţul Argeş.

„La obţinerea acestui produs, dar şi a altor materiale specifice construcţiei drumurilor de trafic greu şi-au mai adus contribuţia: Universitatea de Construcţii Bucureşti, Politehnica din Timişoara, CESTRIN Bucureşti (Centrul de Cercetare al Ministerului Transporturilor). Sursa de finanţare a fost bugetul de stat. În cadrul acestor proiecte de obţinere de materiale inovative pentru construcţia de drumuri, unitatea noastră a fost coordonatorul consorţiului de cercetare. Cu speranţă că factorii de decizie vor lua în discuţie şi soluţia noastră pentru asfaltarea podului Tulcea-Brăila”, ne-a declarat directorul general al CCMMM, Marin Radu.

La scurt timp după inaugurarea podului suspendat peste Dunăre au apărut primele probleme legate de asfalt, care s-a „vălurit”. Podul a intrat, în octombrie 2024, pentru a patra oară în proces de reasfaltare, de această dată constructorul susţinând că va folosi o nouă reţetă de mixturi bituminoase, adaptată specificului acestui pod, unic în România.

Directorul general CCMMM, Marin Radu, către CNAIR: „Vă semnalez faptul că trăim o ruşine naţională”

Într-o adresă trimisă Companiei Naţionale de Administrare şi Infrastructură Rutieră (CNAIR), directorul  general al Centrului de Cercetare pentru Materiale Macromoleculare şi Membrane (CCMMM), Marin Radu, atrage atenţia instituţiei statului că trăim o ruşine naţională. De circa trei ani CNAIR nu reuşeşte să asfalteze podul Tulcea-Brăila, astfel încât acesta să nu se mai deterioreze la perioade scurte de timp de la reasfaltare.

„Vă semnalez faptul că trăim o ruşine naţională – de circa trei ani nu reuşiţi să asfaltaţi o cale de pod (Brăila-Tulcea), cu toţi savanţii, proiectanţii şi constructorii străini, ignorând creaţiile cercetătorilor români din domeniu, care şi-au adus un aport important alături de unitatea noastră de cercetare. Mă refer la: contribuţiile Universităţii de Construcţii din Bucureşti, Politehnicii Timişoara, studiile şi monitorizarea tronsoanelor experimentale realizate de către CESTRIN în perioada 1990-2018. La nivel naţional există consorţiul format din: Centrul de Cercetare pentru Materiale Macromoleculare şi Membrane SA, Universitatea de Construcţii din Bucureşti, Politehnica Timişoara şi CESTRIN, consorţiu care a realizat numeroase studii în domeniul infrastructurii rutiere. La sfârşitul anului 2018, văzând lipsa de interes, în special în promovarea acestor cercetări, am renunţat să mai cheltuim inutil banii ţării. Prin urmare, dacă sunteţi interesaţi de promovarea rezultatelor cercetărilor româneşti, vă rugăm să ne contactaţi pentru rezolvarea asfaltării podului Brăila-Tulcea”, spune în adresă dr. ing. Marin Radu.

În adresă se mai precizează că o risipă importantă a banului public se regăseşte în domeniul de activitate al CNAIR, respectiv în construcţia fără responsabilitate a reţelei naţionale de drumuri.

„Având în vedere dificultăţile financiare pe care le are statul român şi eforturile depuse de specialiştii înregimentaţi în partidele politice, sindicate şi alte organizaţii neguvernamentale care construiesc un nou buget naţional în vederea creării unei vieţi decente pentru populaţia acestei ţări, am considerat că este destul de important să ne aducem şi noi contribuţia la încetarea risipei banului public. După cum bine cunoaşteţi, o risipă importantă a banului public se regăseşte în domeniul dumneavoastră de activitate şi anume în construcţia fără responsabilitate a reţelei naţionale de drumuri. Vă pot da doar un exemplu care ne este mai la îndeamnă: Autostrada Bucureşti-Piteşti, care în ultimii 5 ani, deşi nu am avut multe zile cu zăpadă şi temperaturi mai scăzute de -10 grade Celsius, a necesitat intervenţii de reparaţii anuale începând cu luna martie. Această problemă este una generală, având în vedere că deşi există normative încă din anul 2002, privind utilizarea unor materiale inovative la construcţia căilor rutiere, dumneavoastră nu le acordaţi atenţia cuvenită, încercând să aruncaţi responsabilitatea către proiectant şi constructor, între care există o armonie perfectă, astfel încât constructorul să intervină pentru reparaţii multianuale. De fapt, dumneavoastră, ca reprezentanţi ai Companiei Naţionale de Administrare şi Infrastructură Rutieră, sunteţi principalii responsabili, în faţa cetăţenilor României, pentru dezastrul calităţii drumurilor naţionale. Dumneavoastră trebuie să impuneţi, atât proiectarea, execuţia, cât şi recepţia, în conformitate cu nevoile ţării şi nu cu nevoile constructorilor de a-şi face de lucru pe aceleaşi tronsoane de drumuri pe care le-au realizat. Suntem deranjaţi ca cetăţeni de multitudinea de blocaje create ca urmare a intervenţiilor de reparaţie a drumurilor naţionale. Vă reamintesc că prin Centrul de Cercetare al Ministerului Transporturilor (CESTRIN) în anul 2002 au fost publicate două normative prin care se ridică nivelul calitativ al mixturilor utilizând: polimer CAPS şi polimer ACRILONITRIL”, menţionează directorul general al CCMMM.