Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis luni că lucrătorii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) pot fi delegaţi de procurori să efectueze cercetări penale doar în dosare care vizează angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Hotărârea ÎCCJ este obligatorie pentru toate instanţele şi stabileşte că poliţiştii DGA pot efectua, prin delegare de la procuror, acte de cercetare penală doar în dosarele care privesc infracţiuni de corupţie comise de personalul MAI – poliţişti, jandarmi sau pompieri. Alte categorii de funcţionari, precum politicieni, medici, primari sau angajaţi din alte instituţii publice, nu mai pot fi anchetaţi de DGA în baza unei delegări.
Şi în instanţele din Tulcea sunt dosare de corupţie cu aleşi locali sau alte categorii de funcţionari în care poliţiştii DGA au fost folosiţi la investigaţii.
De exemplu, cazul lui Mitică Tuchilă, fostul director executiv al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, sau al lui Dorin Meran, fostul şef al Gărzii de Mediu din Tulcea.
Decanul Baroului de Avocaţi Tulcea, Felix Andrei, consideră că decizia luată de ÎCCJ este una corectă şi binevenită deoarece clarifică o problemă care a creat confuzie în instanţe până acum.
„Soluţia pronunţată de ÎCCJ este corectă în sensul că poliţiştii de la DGA pot fi de-legaţi de procurori, deci pot efectua acte de urmărire penală doar în dosarele în care sunt cercetaţi angajaţii MAI, şi anume poliţişti, jandarmi şi pompieri. Textul de lege este neechivoc. Într-adevăr această decizie luată în recurs în interesul legii la solicitarea Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Alba Iulia, clarifică o practică neunitară de până acum. Practic se confirmă competenţa restrânsă a legii reglementată prin Ordonanţa de urgenţă 120/2005. Decizia ÎCCJ vine ca urmare a sesizării la care m-am referit mai devreme în procedura recursului în interesul legii pentru a clarifica o practică neunitară prin care unele instanţe au anulat actele de urmărire penală realizate în raport de persoane din afara MAI, iar alte instanţe nu. Instanţa Supremă a statuat că ofiţerii DGA nu pot fi delegaţi de procurori în dosarele ce vizează persoane din afara MAI şi tot Instanţa Supremă mai precizează că actele de urmărire penală realizate de poliţiştii DGA în privinţa persoanelor din afara MAI devin susceptibile de nulitate absolută. Aceasta înseamnă că şi în judeţul Tulcea, ca şi în restul ţării, orice astfel de delegare făcută în trecut devine ilegală, iar efectele sunt deja resimţite în rândul avocaţilor şi magistraţilor”, ne-a declarat av. Felix Andrei.
În ceea ce priveşte efectele deciziei Înaltei Curţi la nivel local, av. Felix Andrei a explicat ce impact va avea aceasta asupra dosarelor din judeţul Tulcea.
„Decizia are aplicabilitate imediată şi obligatorie în toate instanţele din România şi va afecta, zic eu, inclusiv dosare aflate pe rolul Tribunalului Tulcea sau în faza de anchetă. Ce înseamnă această hotărâre pentru Tulcea? În ultimii ani poliţiştii DGA au fost implicaţi în numeroase dosare de corupţie din judeţul Tulcea, inclusiv cazuri ce vizau funcţionari publici locali, angajaţi ai instituţiilor judeţene, aleşi locali. Dacă aceştia nu erau angajaţi MAI, toate actele de urmărire penală făcute de DGA în aceste dosare riscă să fie considerate nule absolut. Astfel, dosarele în discuţie ar putea să fie luate de la zero, probele obţinute ilegal ar putea fi excluse, iar justiţia locală se confruntă, după câte încep să observ, cu o presiune suplimentară în verificarea şi reanalizarea acestor cazuri. Ca avocat estimez că hotărârea Înaltei Curţi va genera atât căi extraordinare de atac pentru persoanele condamnate definitiv, cât şi reluări în procedura Camerei Preliminare prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile. Nulitatea absolută este generată de necompetenţa materială a organului de urmărire penală. Este o chestiune de drept care va putea fi invocată. Consider că de interes public este ca instituţiile locale şi judeţene să analizeze dosarele aflate în lucru şi să colaboreze transparent cu justiţia, reprezentanţii MAI şi DGA să clarifice atribuţiile locale în contextul noii decizii, iar cetăţenii din judeţul Tulcea să fie informaţi complet şi concret despre impactul acestei hotărâri. Aceasta este o ocazie, consider eu, pentru justiţia din Tulcea să-şi demonstreze capacitatea de a se adapta şi de a respecta Statul de Drept, indiferent de complexitatea deciziilor luate la nivel naţional”, a explicat av. Felix Andrei.
De asemenea, av. Felix Andrei subliniază faptul că această decizie vine după ce ÎCCJ a respins o cerere similară în 2020 şi apreciază hotărârea luată de Înalta Curte de săptămâna aceasta.
„Această replică a Înaltei Curţi de luni vine după un episod din 2020 când ÎCCJ, la solicitarea, din câte ştiu a Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Iaşi, a respins o cerere similară, apreciind că procurorul are libertatea să desemneze poliţiştii DGA să instrumenteze dosare, inclusiv în raport de persoane din afara sferei reglementată din articolul 1 din Ordonanţa la care m-am referit mai devreme, 120/2005. Este un moment în care Înalta Curte în mod corect a hotărât de data aceasta şi a stabilit că ofiţerii DGA pot face acte de urmărire penală numai în raport de persoane din cadrul MAI. Aceeaşi hotărâre ÎCCJ are implicaţii, zic eu profunde, pentru sistemul anticorupţie din România. În primul rând analizează procedurile instituţiilor judiciare fără a fi necesare completări sau modificări legislative. În al doilea rând, deschide drumul unor căi extraordinare de atac în numeroase dosare. Părţile implicate ar putea solicita rejudecarea sau anularea probelor întocmite de poliţiştii DGA. În al treilea rând cred că stabileşte clar competenţa exclusivă a procurorului în gestionarea actelor de urmărire penală”, a precizat av. Felix Andrei.
Dosare precum cel al lui Mitică Tuchilă, fostul director executiv al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, sau al lui Dorin Meran, fostul şef al Gărzii de Mediu din Tulcea, vor putea beneficia de noua decizie a Înaltei Curţi.
„Conform minutei Înaltei Curţi, cele două persoane, neavând calitatea de angajaţi MAI, pot beneficia de efectele deciziei. Întrucât nu fac parte din categoria prevăzută la articolul 1 din Ordonanţa 120/2005, este evident că îşi vor putea exercita drepturile. Dacă există soluţii de condamnare definitivă, aceste persoane ar putea solicita, într-un recurs în casaţie probabil, rejudecarea cauzei, solicitând în primul rând anularea probelor, constatarea nulităţii absolute a acelor probe şi ulterior să le fie rejudecată cauza”, a spus av. Felix Andrei.
Citiţi continuarea în ediţia tipărită a ziarului Delta.
