Primarii tulceni cer deblocarea urgentă a programului „Anghel Saligny”, revizuirea taxelor şi clarificări privind reducerea personalului

Primarii tulceni au participat marţi, la Bucureşti, la Adunarea Naţională a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), alături de peste 550 de edili din întreaga ţară, principala solicitare fiind deblocarea de urgenţă a Programului Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”. Potrivit acestora, fără reluarea finanţărilor naţionale, dezvoltarea comunităţilor rurale este blocată.

Despre aceste teme a vorbit pentru Ziarul „Delta” Eugen Ion, preşedintele Filialei Judeţene Tulcea a ACoR, care a subliniat că programul „Anghel Saligny”, la fel ca PNDL 1 şi PNDL 2 înaintea lui, a fost creat tocmai pentru a completa finanţările europene, insuficiente pentru nevoile reale din mediul rural.

„Eu vreau să cred că nu am fost degeaba la Bucureşti peste 550 de primari. Cred că a fost un semnal foarte clar de alarmă că noi nu ne ducem acolo să cerem facilităţi pentru primari, pe persoană fizică. Noi am mers acolo şi am reprezentat nişte comunităţi. Am solicitat să se redeschidă de urgenţă proiectele şi programele pe Anghel Saligny. Nu există în România posibilitatea, pe zona rurală, de dezvoltare a comunităţilor doar cu bani europeni. Motivele pentru care au fost create proiectele naţionale – PNDL 1, PNDL 2 şi acum Anghel Saligny – aprobate şi de Comisia Europeană, sunt tocmai acelea de a veni cu bani suplimentari pentru zona rurală. Din fonduri europene, în ultimele două exerciţii financiare, comunele sunt plafonate pe partea de finanţare a proiectelor europene. De exemplu, dacă într-o comună în trecut aveam nevoie de 5 – 6 milioane de euro pentru a realiza întreg sistemul de apă şi canalizare din toată comuna, eu de la fonduri europene nu am putut să beneficiez decât de un milion. Bineînţeles că am luat acel milion, după care a trebuit să regândesc tipurile de proiecte pe apă şi canal ca să pot să le finanţez atât din PNDL, cât şi din Anghel Saligny. Acestea sunt motivele pentru care statul român a demarat aceste proiecte. Nu este aşa cum se spune în spaţiul public că primarii nu au vrut să ia fondurile europene, dar le doresc pe cele româneşti, că din acestea se poate fura. Sunt nişte teme false şi oamenii vor înţelege dacă vor fi bine informaţi”, ne-a declarat preşedintele Filialei Judeţene Tulcea a ACoR, Eugen Ion.

Revizuirea taxelor locale

Un alt subiect major discutat cu reprezentanţii Guvernului a fost revizuirea impozitelor şi taxelor locale, stabilite prin Legea 239 şi cele două ordonanţe de guvern adoptate în decembrie. Primarii au fost obligaţi să aprobe prin hotărâri de Consiliu Local noile grile de impozitare, în limitele prevăzute de lege.

„Noi am fost la Bucureşti şi am solicitat întâlnire cu toţi reprezentanţii Guvernului, implicit cu domnul prim-ministru, cu câteva cereri foarte clare. În primul rând, revizuirea impozitelor şi taxelor locale, aşa cum au fost ele reglementate prin ultimele legi din decembrie, unde noi, autorităţile locale, aveam obligaţia să aprobăm prin hotărâri de Consiliu Local şi să punem în aplicare solicitările din Legea 239 şi din cele două ordonanţe de guvern”, a precizat preşedintele ACoR Tulcea.

Diferenţele dintre localităţi sunt generate de rangul UAT-ului – comună sau oraş – şi de coeficienţii de calcul stabiliţi prin lege. Majoritatea primarilor au aplicat indicatorii minimi de impozitare, susţine acesta. În acest context, edilii solicită revizuirea şi scăderea taxelor, precum şi posibilitatea aplicării unor taxe unitare pentru a evita comparaţiile şi tensiunile dintre comunităţi.

„Am constatat, şi deja vedem şi în spaţiul public, că pe acelaşi tip de impozit sunt diferenţe destul de mari de la un UAT la altul. Faptul că spune cineva că primarul a mărit taxele de trei ori este total fals. Legea este foarte clară pentru toată lumea. Există prin lege valorile de impozitare pe care noi trebuie să le aplicăm. La maşini avem nişte grile pe care trebuie să le punem în practică. Aceste diferenţe de la o comunitate la alta sunt tocmai pentru că depind de rangul de comună, respectiv oraş. De aici apar anumite diferenţe foarte mari, motiv pentru care noi cerem revizuirea taxelor, scăderea lor şi să putem aplica nişte taxe unitare la nivel de UAT-uri, fără să mai fim nevoiţi să răspundem fiecare la un moment dat când vedem că ni se dau exemple cu diferenţele dintr-o localitate sau alta. În acelaşi timp, trebuie să ne asumăm şi noi, dar şi Guvernul, că lucrurile nu au plecat de la iniţiativa primarului, ci de la acea lege şi cele două hotărâri de Guvern care au fost stabilite de Coaliţie. Au stabilit şi votat aceste legi prin care primarilor li s-a impus, având la îndemână aprobarea unor indicatori de calcul minim şi maxim. Eu cred că majoritatea primarilor au aplicat indicatorii minimi de impozitare”, ne-a spus Eugen Ion.

Reducerea cu 30% a personalului

Primarii tulceni au abordat şi tema reorganizării administrative şi a reducerii cu 30% a personalului din aparatele autorităţilor publice locale. Deşi nu se opun unei reorganizări acolo unde este cazul, aceştia atrag atenţia că actualele organigrame sunt realizate conform legii, în funcţie de populaţie.

„De asemenea, în ceea ce priveşte aşa-zisa reorganizare administrativă locală şi centrală, noi nu suntem împotriva ei, dar în pachetul actual nu are nicio legătură reorganizarea. Ce este clar este impunerea, printr-o lege sau ordonanţă ce va ieşi, că aparatele autorităţilor publice locale trebuie să se reducă cu 30%. Evident că acolo unde s-a sărit calul şi organigramele sunt peste ce impunea legea, nu zice nimeni că nu trebuie să se reseteze lucrurile. Din cunoştinţele mele, la nivelul judeţului Tulcea cred că sunt cazuri minore sau deloc în sensul de a sări calul. În acelaşi timp, faptul că există organigrame pe legea existentă, cu număr de persoane angajate în funcţie de populaţie, înseamnă că s-a respectat o lege. Acum, bineînţeles, noua lege vine şi spune că ne va schimba numărul de posturi pe care trebuie să le avem arondate în funcţie de câţi locuitori avem”, a mai precizat preşedintele.

Totodată, acesta a subliniat că primăriile sunt obligate să suporte din bugetele proprii minimum 10% plata asistenţilor persoanelor cu dizabilităţi, în timp ce statul asigură până la 90%.

„Aici sunt câteva aspecte de care trebuie să ţinem cont. Opinia publică vine şi spune că sunt mulţi şi trebuie daţi afară. Foarte bine, să ia Guvernul atribuţiile primăriilor pe care le-au dat prin lege. De exemplu, să prestăm servicii către cetăţeni, servicii care trebuia să le presteze Ministerul Muncii, când vorbim de tot ce înseamnă asistenţă socială. Dacă ni le-aţi dat nouă, daţi-ne şi sursa financiară pentru a le putea susţine. De ce suntem nevoiţi să văduvim bugetele noastre locale, precum plata a minimum 10% pe care noi trebuie să îi punem din partea bugetului local pentru asistenţii persoanelor cu dizabilităţi? Şi noi nu vorbim despre persoanele care beneficiază de ajutor social, ci despre faptul că statul trebuie să dea până la 90%, iar noi restul de 10%. Noi trebuie să facem un efort bugetar în fiecare lună să plătim aceşti bani”, a afirmat Eugen Ion.

În plus, reducerea personalului ar putea duce la imposibilitatea respectării unor termene legale. Ca exemplu, Eugen Ion a menţionat că în ceea ce priveşte aplicarea Legii 17 privind vânzarea terenurilor extravilane, unde volumul de muncă este foarte mare, în multe primării o singură persoană gestionează aceste proceduri.

„Am încercat să cerem Guvernului să găsească soluţii. Dacă tot ne obligă să reducem personalul, nu o să mai putem să respectăm legi şi termene. Sunt o grămadă de probleme la primărie. De exemplu, vrei să vinzi un teren extravilan, ai Legea 17, iar o persoană din primărie abia face faţă să se ocupe de vânzare, ceea ce înseamnă un volum imens de muncă, cu termene de depunere la Direcţia Agricolă. Oamenii nu ştiu lucrul acesta şi nu este vina lor. Vina noastră, a primarilor, este că nu am vorbit când a trebuit şi poate că nu o facem nici acum. Oamenii trebuie să ştie adevărul din toate punctele de vedere”, a subliniat preşedintele ACoR Tulcea.

Riscuri pentru fondurile europene

Un alt punct sensibil îl reprezintă proiectele europene. Multe primării au obligaţia, prin indicatorii de eligibilitate, să menţină personal pentru gestionarea proiectelor în perioada de post-implementare, demers dificil dacă se va reduce din personal.

„Obligaţia noastră ca primari este să sesizăm pericolul dacă această ordonanţă sau lege va ieşi în forma în care a fost în transparenţă publică. Este obligaţia noastră, nu numai statutară, dar şi morală, să le spunem decidenţilor ce probleme vom avea. Acolo unde primăriile au făcut absorbţie de fonduri europene, au adus bani în comunităţi şi avem, prin indicatorii de eligibilitate ai proiectului, obligaţia să încadrăm persoane pentru a gestiona proiectul după realizarea lui, iar dacă noi vom fi constrânşi să nu mai avem aceste persoane, întrebarea mea este cum respectăm proiectul în post-implementare şi, dacă nu îl respectăm, cine trebuie să dea banii înapoi către bugetul Uniunii Europene. Apar nişte lucruri foarte grave”, a mai adăugat preşedintele.

În ultimii ani, administraţiile locale au fost nevoite să asigure cofinanţări consistente şi chiar să acopere din bugetele proprii creşterile de preţuri generate de pandemie şi război, pentru a nu pierde finanţările.

„Sunt o grămadă de cheltuieli curente în fiecare lună, pe care primăria, de la an la an, odată cu creşterea preţurilor, nu mai poate să şi le acopere. Acesta este principalul motiv pentru care primăriile nu mai au bani. Să nu uităm că, în ultimii ani, primăriile au aplicat pe fonduri europene şi naţionale. Au avut nevoie de bani de cofinanţare, bani pe care au trebuit să-i pună din bugetul local. Am trecut prin perioadă de pandemie şi război şi ştim bine că preţurile au luat-o razna, motiv pentru care, nu de fiecare dată, finanţatorii proiectului au mai acordat bani în plus. Atunci, ca să închizi proiectul şi să nu dai banii înapoi, ai fost nevoit, ca primărie, să pui bani din bugetul local”, a menţionat Eugen Ion.

Presiune pe bugetele locale

Eugen Ion a explicat că bugetele locale sunt tot mai afectate de creşterea cheltuielilor curente: iluminat public, energie electrică pentru şcoli, combustibil, întreţinerea şi salariile şoferilor pentru microbuzele şcolare, decontarea navetei cadrelor didactice, întreţinerea drumurilor.

„Atunci când ne-au votat, oamenii au făcut-o pentru a le aduce apă, canalizare, drumuri. Cu ce să le facem? Nu ţine nimeni banii în primărie şi nu face. Nici 5% din primăriile de comune nu şi-ar permite, din bugete locale, să demareze nişte proiecte de o anvergură atât de mare şi să le finanţeze în 5-6 ani. Este firesc să întrebăm: plătim taxe şi unde ne sunt banii? Şi autorităţile locale au cheltuieli curente. Aşa cum, într-o gospodărie, nu mai ajung banii din veniturile pe care le realizează familia, aşa nici într-o primărie nu mai ajung banii generaţi din taxe şi impozite locale pentru plata iluminatului public, plata energiei la şcoli, asigurarea combustibilului, reparaţia şi salariile şoferilor pe microbuzele şcolare, decontarea cadrelor didactice acolo unde este cazul, întreţinerea drumurilor. Fiecare primar trebuie să aibă curajul să iasă în faţa oamenilor şi să spună motivele pentru care ne aflăm astăzi în situaţia în care ne aflăm, ca o realitate clară. Trebuie să mai recunoaştem că, în majoritatea localităţilor, în ultimii ani s-a beneficiat de investiţii. Cine nu vrea să le vadă înseamnă că este de rea-credinţă”, a adăugat preşedintele ACoR Tulcea.

„Nu a fost o grevă”

În final, preşedintele ACoR Tulcea a ţinut să clarifice că deplasarea la Bucureşti nu a reprezentat o grevă.

„Ce măsuri se vor lua rămâne doar să vedem. Noi, primarii, nu ne-am dus la Bucureşti să facem grevă, aşa cum s-a vehiculat în ultimele zile în presă. În primul rând, primarii nu pot face grevă, având în vedere statutul. Faptul că marţi funcţionarii din anumite primării au decis să intre în grevă este un lucru adevărat şi este dreptul lor”, a conchis Eugen Ion.

Acesta a concluzionat că este obligaţia morală a primarilor să explice cetăţenilor situaţia reală şi să semnaleze riscurile pe care le-ar genera adoptarea unor măsuri fără consultare.