Dumitru Enache, primarul comunei Stejaru: „Fără reforma administrativ-teritorială a ţării, România, încet-încet, va claca”

Reforma administraţiei publice, prezentată de Guvern drept o soluţie pentru eficientizarea statului şi reducerea cheltuielilor bugetare, scoate la iveală probleme vechi în administraţia locală, mai ales în comunele mici. De la lipsa personalului şi necorelarea atribuţiilor cu resursele existente, până la dificultatea colectării amenzilor, blocajele din accesarea fondurilor europene şi o bază de impozitare erodată prin decizii legislative, realitatea din teritoriu contrazice adesea obiectivele reformei.

Această reformă este privită cu rezerve de primarul comunei Stejaru, Dumitru Enache. Edilul consideră că multe dintre măsurile anunţate nu produc efecte reale în comunele mici, deoarece acestea funcţionează deja subdimensionat.

Primăria Stejaru nu va fi afectată de reducerile de personal anunţate

Unul dintre principalele puncte ale ordonanţei care vizează reforma administraţiei este cel legat de reducerea numărului de posturi din administraţia locală.

În anul 2026, autorităţile locale vor putea decide temporar dacă reduc numărul de posturi sau doar cheltuielile salariale. Începând cu anul 2027, însă, 30% din totalul posturilor (ocupate şi vacante) va trebui desfiinţat.

Primarul Dumitru Enache afirmă, totuşi, că măsurile privind reducerea personalului şi a cheltuielilor salariale nu produc efecte în cazul comunei Stejaru, deoarece administraţia funcţionează deja sub nivelul maxim prevăzut în organigramă.

„Nu mă afectează absolut deloc nici reducerile de personal, nici cele de cheltuieli cu 10%, pentru că eu, din 16 angajaţi cât îmi permite organigrama, am doar 9, incluzând primarul şi viceprimarul. Anul trecut am bugetat 1,8 milioane de lei pentru salarizarea angajaţilor şi am cheltuit doar 1,1 milioane. Nu mai am ce şi de unde să scad. Nu vreau să-mi pun niciun coleg primar în cap, dar doresc să le arăt şi să le spun celor care conduc vremelnic guvernele României că, încă din 2009, într-o emisiune TV, am ridicat această problemă. Fără reforma administrativ-teritorială a ţării, România, încet-încet, va claca. Am tras semnalul de alarmă încă de atunci şi mă refeream în primul rând la comuna mea, pentru că simţeam că dezvoltarea acesteia depinde în principal de bugetul de stat şi nu de ceea ce poate oferi comuna. Încă de atunci spuneam că fără o echilibrare a bugetelor locale nu ai cum să dezvolţi o ţară”, ne-a declarat primarul comunei Stejaru, Dumitru Enache.

Cu toate că în ultimii ani administraţiile publice locale s-au digitalizat, primarul din Stejaru atrage atenţia asupra lipsei resursei umane calificate.

„Referitor la numărul de angajaţi, încet-încet s-au produs schimbări şi pe zona digitalizării. Noi ne-am dotat cu calculatoare, wireless şi tot felul de tehnologii moderne, astfel încât numărul de angajaţi mi se pare acum puţin mai mare faţă de nevoile reale pe care le au comunele. Este adevărat însă că ne lipseşte resursa umană necesară pentru a implementa programele de digitalizare pe toate segmentele. Nu avem personal pregătit la nivelul a ceea ce se poate face astăzi online”, ne-a mai spus primarul comunei Stejaru.

Cu toate acestea, edilul este de acord cu reforma aparatului administrativ, dar avertizează asupra riscului unei restructurări făcute fără consultare. În prezent, comuna Stejaru funcţionează cu un număr foarte mic de funcţionari publici, competenţi şi fără de care administraţia publică nu ar putea funcţiona.

„Sunt de acord, în principiu, cu restructurarea, dar să nu se intre cu bocancii în reorganizarea aparatului de specialitate al primarului, respectiv în funcţionarii capabili. La ora actuală am doar patru funcţionari publici pe care mă bazez. Deşi reuşesc să duc la bun sfârşit toate documentele şi corespondenţa cu instituţiile statului, totuşi patru funcţionari publici mi se par puţini”, a afirmat edilul.

Deşi cei patru funcţionari reuşesc să gestioneze documentaţia şi corespondenţa cu instituţiile statului, aceştia sunt suprasolicitaţi, în condiţiile în care Guvernul cere reduceri de personal, dar, prin intermediul Prefecturii, transferă constant noi competenţe către autorităţile locale.

„Noi trebuie să respectăm legea, nu doar să facem economie, pentru că, pe de o parte, Guvernul vrea economii şi restructurări de posturi, iar pe de altă parte, prin Prefectură, ne transmite competenţe în fiecare zi. La nivelul competenţelor pe care le avem prin descentralizarea administrativă, ar trebui să avem aproximativ 40 de angajaţi, la o comună cu 1.000 de locuitori. Prefectura îţi cere să ai comisii pe etică, angajaţi pentru ISU şi multe altele. Există nişte necorelări grave între ceea ce vrea Guvernul şi realitatea din teren. Mai este mult de lucru. Dacă nu se gândeşte, în cei mai serioşi termeni, ca în următorii trei ani să se aplice reforma administrativ-teritorială – să se reducă numărul de comune şi judeţe, să se facă regiuni, fără atâtea prefecturi, primării şi consilii judeţene – nu vom avea un stat suplu, care să lucreze în interesul cetăţeanului”, a precizat Dumitru Enache.

Şoferii rămân fără permis dacă nu-şi plătesc amenzile de circulaţie

Dreptul de a conduce se va suspenda în cazul şoferilor care nu achită amenzile de circulaţie în termen de 90 de zile de la comunicarea/înmânarea procesului-verbal.

Ordonanţa prevede că pentru a se reduce cu o treime perioada de suspendare a permisului auto, contravenientul trebuie să achite la bugetul local toate obligaţiile de plată din amenzile contravenţionale care i-au fost aplicate în calitate de conducători de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere şi tramvaie.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat săptămâna trecută că suspendarea permisului se va face în termen de 105 zile de la constatarea prin proces verbal a contravenţiei.

Primarul comunei Stejaru a arătat că, deşi doar aproximativ 40% dintre cetăţeni îşi achită amenzile, iar măsura ar fi binevenită pentru creşterea veniturilor la bugetul local, aplicarea ei este dificilă.

„Din câte ştiu, acest model se practică în şase ţări din Uniunea Europeană. Este un adevăr că aceste amenzi nu sunt plătite. În jur de 40% dintre cetăţenii României le achită, iar restul nu. Este o neloialitate faţă de ceilalţi cetăţeni. Ideea, în principiu, este bună pentru autorităţile locale, ca primăriile să încaseze aceste sume pentru a-şi crea venituri la bugetul local, dar atâta timp cât nu îi dai pârghii primarului să le poată încasa efectiv, acest lucru nu este posibil. Oamenii care au decedat sau cei plecaţi în străinătate şi care au amenzi – cum îi identifici, cum le găseşti adresa pentru a-i executa? Acum, greutatea cade pe şoferi, dar nu numai ei primesc amenzi. Pe celelalte categorii de cetăţeni care au amenzi, cum îi convingem să plătească? Să nu se creadă că sunt cetăţeni care nu vor să-şi plătească amenzile; sunt oameni foarte săraci, care pur şi simplu nu le pot achita”, a afirmat edilul.

Primarul a vorbit şi despre dificultăţile financiare gene-rate de modul în care sunt gestionate fondurile europene. Acesta a explicat că multe comune se angajează în cheltuieli pentru realizarea de proiecte, în condiţiile în care sunt depuse mult mai multe cereri de finanţare decât fonduri disponibile.

„Toate comunele au deficit, pentru că ne bazăm pe un buget care funcţionează ca un organism viu. Ne angajăm în anumite cheltuieli pentru a accesa fonduri europene şi depunem proiecte. Guvernul ar trebui să constate că sunt cu 70% mai multe proiecte depuse decât fondurile disponibile. Atunci când s-au făcut ghidurile trebuia să se ştie câte proiecte pot fi finanţate pe fiecare axă. Se putea închide apelul la timp, pentru a nu se mai cheltui bani inutil. S-au cheltuit zeci de milioane de euro pentru proiecte şi consultanţă, iar în august 2025 te trezeşti că nu mai poţi continua proiectul. Pe acele hârtii s-au cheltuit bani. Acei bani nu erau ai României? Sunt mii de proiecte plătite la nivelul ţării, firme de consultanţă care şi-au încasat banii. De exemplu, pentru Stejaru s-a eliminat din PNRR proiectul gropilor de gunoi de grajd. În 2024 a fost pesta micilor rumegătoare, iar la Stejaru nu s-a aprobat acest proiect. Acolo trebuia să depozităm gunoiul de grajd provenit de la animale bolnave, care trebuia neutralizat. Boala se răspândeşte şi prin gunoiul de grajd. Noi îl aruncăm pe câmp, vin păsările cerului şi răspândesc boala”, a adăugat primarul Enache.

Fuziunea comunelor, soluţie asumată de primar

În ceea ce priveşte reorganizarea administrativă, primarul a declarat că a ridicat încă de acum trei ani problema comasării comunei Stejaru cu alte localităţi din judeţ, precum Baia, Beidaud, Casimcea sau Topolog. El consideră că Stejaru nu mai poate funcţiona de una singură şi susţine ideea fuziunii chiar şi cu riscul pierderii propriului mandat, apreciind că aceasta ar fi o soluţie necesară pentru eficientizarea administraţiei.

„Am ridicat acest subiect încă de acum trei ani, pentru că situaţia comunei Stejaru este unică în judeţul Tulcea. Am spus că ar trebui să se lipească de Baia, Beidaud, Casimcea sau Topolog, pentru că singură nu mai poate supravieţui. Am deschis subiectul fuziunii şi în comună şi o să-l propun şi primarilor vecini. Trebuie să vedem cum gândim o comasare sau o alipire la nivel de judeţ. Eu sunt primul care aş vrea să mă unesc cu Beidaud, chiar cu riscul de a-mi pierde mandatul de primar. Sunt de acord cu această fuziune”, a subliniat primarul comunei Stejaru.

Deşi Stejaru este una dintre comunele cu un grad ridicat de autofinanţare din judeţul Tulcea, cu peste 60% venituri proprii, primarul a subliniat că baza de impozitare este sever afectată de legislaţia naţională.

„Din 2022, comuna a fost nevoită să supravieţuiască de una singură, deşi este al patrulea UAT ca dezvoltare economică din judeţul Tulcea şi se autofinanţează în proporţie de peste 60%. Bugetul propriu este format în proporţie de peste 60% din venituri proprii, taxe şi impozite locale. Cu toate acestea, comuna Stejaru nu poate funcţiona normal, deoarece baza de impozitare este decimată prin legi date de Parlamentul României şi puse în aplicare de Guvern. De ce trebuie ca bugetul local să suporte toate compensaţiile pentru aromânii scutiţi de taxe şi impozite locale? De asemenea, satul Mina Altân-Tepe aparţine companiei Minvest Deva, iar de 24 de ani nu încasăm niciun leu. În plus, toţi cei care înmagazinează producţia de cereale sunt scutiţi de plata impozitului pe construcţii. Pentru UAT Stejaru, acest lucru înseamnă aproximativ 35% din veniturile proprii neîncasate din impozitarea acestor construcţii”, a conchis Dumitru Enache.

Măsurile de reformă din administraţia publică centrală şi locală au fost adoptate săptămâna trecută prin ordonanţă de urgenţă de guvernul condus de Ilie Bolojan. Acestea vor duce la eliminarea a peste 45.600 de posturi din administraţia locală, din care aproape 12.800 sunt ocupate. Ordonanţa mai prevede scăderea sporului de doctorat, creşterea progresivă a vârstei de pensionare la militari, precum şi schimbări la cumpărarea de imobile şi maşini ori la amenzile de circulaţie.