Memorandum semnat la Tulcea pentru sprijinirea comunităţii ucrainene şi integrarea refugiaţilor

La Tulcea a avut loc, joi, o conferinţă dedicată consolidării parteneriatului româno-ucrainean, organizată în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea accesului la educaţie în regiunile de frontieră ca un factor important al socializării şi integrării în Uniunea Europeană” – ROUA00342, finanţat prin Programul Interreg VI-A NEXT România-Ucraina 2021 – 2027. Conferinţa Internaţională „Parteneriat strategic româno-ucrainean pentru integrare prin educaţie” a reunit reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai mediului educaţional, ai comunităţii ucrainene şi ai partenerilor transfrontalieri, subliniind rolul educaţiei în facilitarea integrării şi în consolidarea dialogului intercultural.

Rolul Conferinţei, pe lângă cel de promovare a proiectului, a fost lansarea unui program „Train the trainers” prin care profesorii pentru limbă ucraineană vor fi specializaţi pentru cele 3 grupe de studiu pe vârste: copii – integrare prin metode ludice şi suport psiho-pedagogic; tineri – cursuri de limbă aplicată pentru autonomie şi angajare; adulţi – programe de socializare pentru combaterea izolării.

La deschiderea conferinţei, preşedintele Fundaţiei Judeţene pentru Tineret (FJT) Tulcea şi Manager de Proiect, Carmen Simionescu, a subliniat rolul educaţiei în consolidarea relaţiilor transfrontaliere.

„Ne aflăm astăzi sub semnul solidarităţii şi al viitorului comun. Proiectul <<Îmbunătăţirea accesului la educaţie în regiunile de frontieră ca un factor important al socializării şi integrării în Uniunea Europeană>> – ROUA00342, finanţat prin Programul Interreg VI-A NEXT, nu este doar o iniţiativă administrativă, ci o punte vie între comunităţile noastre. Urmărim asigurarea implementării unui proces educaţional eficient în limbile materne pe cele două maluri ale Dunării. Cât priveşte rolul nostru, partener român, promovăm şi asigurăm cursul de limbă ucraineană într-o zonă în care migranţii forţaţi au găsit protecţie. Prin acest lucru etnia ucraineană (sau alţi români dornici) din Tulcea vor aprofunda limba maternă/ ucraineană şi astfel se facilitează dialogul, iar integrarea migranţilor va fi mai uşoară. Asigurarea implicării profesorilor ucraineni şi români într-un proiect educaţional internaţional; iar aici, la noi, implicarea profesorilor ucraineni în procesul educaţional, persoane care au devenit strămutate – nu poate fi decât benefic în promovarea rezilienţei. Avem onoarea de a deschide această conferinţă alături de oameni care transformă viziunea europeană în realitate cotidiană. Şi în acest sens avem onoarea să avem alături de noi – dar prin prezenţă online, Ambasada Ucrainei la Bucureşti şi reprezentanţii leaderului de proiect din Odesa. Stabilitatea şi buna vecinătate sunt piloni esenţiali la graniţa Uniunii Europene. Şi aceasta este dovedită o dată în plus prin prezenţa alături de noi a dnei Aurelia Danilov, reprezentantul Instituţiei Prefectului Judeţului Tulcea, precum şi dl Iancu Naciadis, vicepreşedinte al CJ Tulcea. Succesul proiectelor noastre depinde enorm de parteneriatul cu administraţia locală”, a declarat preşedintele FJT Tulcea, Carmen Simionescu.

În debutul evenimentului au fost salutaţi oficial invitaţii prezenţi, printre care Ligia Dima, managerul Bibliotecii Judeţene „Panait Cerna” Tulcea, Nadia Ignătescu, inspector pentru limbile materne în cadrul ISJ Tulcea, precum şi reprezentanţi ai comunităţii ucrainene din Tulcea şi ai refugiaţilor ucraineni, aceştia fiind beneficiarii direcţi ai programelor dezvoltate prin proiect.

Prezentă la eveniment, Mirela Furtună, deputat în Parlamentul României, un susţinător constant al iniţiativelor care apropie malurile Dunării,  a pus accent pe componenta umană şi pe experienţele directe legate de sprijinirea refugiaţilor.

„Mă bucur să fiu astăzi alături de dumneavoastră la această conferinţă dedicată parteneriatului româno – ucrainean. Pentru mine, acest subiect nu este doar unul instituţional, ci este unul emoţional, un subiect de suflet. După cum ştiţi, o parte dintre dumneavoastră aţi interacţionat cu refugiaţii, mame şi copii, încă de la începutul războiului. I-am văzut sub toate formele lor, de la a-şi căuta liniştea emoţională, venind după o traumă pe care nu ne-am dori s-o întâlnim vreodată, până la a-şi căuta un medic de familie, un doctor la spital, un educator care să-i înveţe. Am fost cu gândul, cu sufletul şi fizic alături de ei. Provenind dintr-o zonă de frontieră, am văzut cât de importante sunt legăturile dintre comunităţi şi cât de mult contează solidaritatea. În ultimii ani am întâlnit oameni care trec graniţa cu speranţă, dar şi cu teamă. Copii care au avut nevoie de stabilitate şi educaţie, de un sistem de normalitate. (…) Salut acest proiect şi semnarea memorandumului de cooperare, pentru că el arată că, atunci când există voinţă şi implicare, putem construi parteneriate solide care fac diferenţa în viaţa oamenilor. România va continua să susţină Ucraina, aşa cum bine ştiţi, mai cu seamă că am încercat să-mi pun şi eu umărul, aşa cum am putut, atât în cadrul dezbaterilor din Parlament, cât şi în cadrul susţinerii pe care am avut-o în faţa Ministerului de Externe pentru redeschiderea Consulatului din Odesa, chiar dacă astăzi, cu caracter temporar, înţeleg că se fac demersuri pentru a se permanentiza această instituţie, tocmai pentru a veni în ajutorul etnicilor din Odesa. România crede că astfel de proiecte sunt dovada că sprijinul nostru se traduce în acţiuni concrete. Vă doresc succes în demersul proiectului dumneavoastră”, a precizat deputata Mirela Furtună.

Rolul parteneriatelor administrative a fost evidenţiat şi de viceprimarul municipiului Tulcea, George Şinghi, care a subliniat importanţa educaţiei în procesul de integrare.

„Municipiul nostru, după cum bine ştim, are o tradiţie solidă în convieţuirea între etnii, iar acest context ne determină să fim în continuare un exemplu de deschidere şi sprijin pentru cei care au nevoie. Integrarea refugiaţilor ucraineni nu este doar o datorie, ci şi o mare oportunitate de a construi împreună o comunitate mai puternică şi mai bună, iar educaţia joacă un rol important în acest proces. Prin accesul la educaţie se oferă şanse reale de integrare, dar şi posibilitatea păstrării identităţii culturale (…). Primăria Tulcea rămâne un partener activ în susţinerea iniţiativelor care promovează educaţia şi dialogul intercultural. Vă mulţumesc şi vă doresc succes”, a subliniat viceprimarul George Şinghi.

Despre colaborarea în proiecte pentru păstrarea limbii materne, tradiţiilor şi identităţii etnice, precum şi despre importanţa sinergiilor judeţene, a vorbit Raluca Cacencu, preşedinta Asociaţiei Vocea Ucraineană Tulceană şi consilier judeţean.

„Acest proiect, chiar dacă are în titlu faptul că este un factor important în educaţia de socializare şi integrare, pentru noi, cei din comunitate, este mai mult de atât. Pe noi ne ajută să păstrăm ceea ce ne-au lăsat bunicii noştri moştenire. Dacă nu vom avea acces să le vorbim limba sau să le transmitem copiilor noştri limba, vom pierde această moştenire culturală foarte importantă. De aceea mă bucur foarte mult că am găsit un partener prin care am putut să implementăm acest proiect, care este foarte drag sufletului meu”, a punctat Raluca Cacencu.

În cadrul panelului strategic „Programul ROUA şi Viziunea Interreg”, Carmen Simionescu a subliniat că „educaţia bilingvă este cheia socializării în regiunile de frontieră”, oferind ulterior cuvântul Nataliei Kolotova, reprezentant al partenerului lider din Odesa, care a prezentat obiectivele proiectului şi impactul acestuia.

„Mulţumim din suflet partenerilor din România, nu doar pentru susţinerea formală, ci pentru faptul că aceasta are loc într-o perioadă foarte grea pentru noi. Proiectul acesta nu este doar pentru a îmbunătăţi relaţiile dintre noi, ci şi pentru a avea o legătură mai strânsă împreună. Acesta este un cod de prietenie, de colaborare şi de unire între popoarele noastre. Ne aflăm aproximativ la jumătatea proiectului şi sperăm să avem nişte rezultate foarte frumoase”, a menţionat Natalia Kolotova.

Pentru o analiză tehnică a modului în care ecosistemul regional creat prin proiect se integrează în viziunea europeană, a fost invitată Liliana Gologan, expert în proiecte transfrontaliere şi preşedinta Asociaţiei „Solidaritatea ROUA”.

„Acest proiect s-a născut dintr-o idee, având în vedere că aici sunt ucraineni refugiaţi în România, cunoscând problemele existente şi faptul că limba ucraineană începe să fie uitată. Atunci ne-am gândit că, în orice situaţie, nu numai atunci când este război, este bine să cunoaştem limbile ambelor popoare, mai ales că suntem vecini. Odată cu limba vin şi tradiţia şi cultura. Mulţumim că avem posibilităţi şi instrumente europene care ne ajută (…). Mulţumim din suflet autorităţilor care ne susţin din primele zile, Fundaţiei pentru Tineret, precum şi românilor care sunt aproape de noi, comunităţii ucrainene şi colegilor mei din Ucraina, care învaţă limba română şi care doresc ca limba ucraineană să fie cunoscută de cât mai mulţi români de aici. Aşa s-a şi născut acest proiect (…). Nu a mai existat un astfel de proiect până acum; el este primul şi unicul de colaborare transfrontalieră. La final, 30 de cursanţi vor cunoaşte limba, iar 10 profesori de limba ucraineană vor fi pregătiţi aici, în Tulcea, pentru a putea profesa şi activa pe viitor”, a menţionat Liliana Gologan.

Un moment central al evenimentului l-a reprezentat semnarea Memorandumului de cooperare la nivel local pentru susţinerea limbii ucrainene şi promovarea bunei vecinătăţi. Documentul a fost semnat de Raluca Cacencu, consilier judeţean şi preşedinta Asociaţiei Vocea Ucraineană Tulceană, Lucica Gherman, preşedinta Filialei UUR Tulcea, şi Liliana Gologan, preşedinta Asociaţiei Solidaritatea ROUA.

În acest context, Carmen Simionescu a subliniat: „Prin acest memorandum urmărim stabilirea unui parteneriat local strategic pentru susţinerea învăţării limbii ucrainene în judeţul Tulcea şi facilitarea integrării armonioase a comunităţilor ucrainene locale şi a refugiaţilor din Ucraina. Cooperarea urmăreşte transformarea educaţiei într-un vector de promovare a bunei vecinătăţi, a dialogului intercultural şi a valorilor europene fundamentale. Totodată, prin adoptarea acestui acord, se creează o posibilă continuare a acestei strategii de cooperare prin educaţie şi după terminarea finanţării din cadrul proiectului, în beneficiul comunităţilor transfrontaliere”.

În a doua parte a zilei, evenimentul a continuat cu segmentul dedicat „Infrastructurii Umane de Rezilienţă”, în cadrul căruia a fost lansat programul „Train the Trainers”.

Proiectul ROUA00342 îşi propune dezvoltarea unui cadru educaţional bilingv în zonele de frontieră, facilitarea integrării refugiaţilor ucraineni şi păstrarea identităţii culturale prin promovarea limbii materne. Printre rezultatele scontate se numără formarea a 30 de cursanţi în limba ucraineană şi pregătirea a 10 profesori care să poată susţine activităţi didactice în viitor.

Evenimentul a beneficiat şi de participarea online a Ambasadei Ucrainei la Bucureşti şi a reprezentanţilor liderului de proiect din Odesa, subliniind caracterul internaţional al iniţiativei şi importanţa cooperării transfrontaliere.

În încheiere, Carmen Simionescu a punctat importanţa momentului pentru relaţiile bilaterale: „Această zi de 30 aprilie marchează un pas decisiv pentru integrarea prin educaţie. Memorandumul semnat astăzi şi programele de formare lansate sunt dovezi ale unui parteneriat strategic de neclintit între România şi Ucraina”.

Proiectul este implementat de Asociaţia „Strategie UE pentru Regiunea Dunării” – Odessa, în calitate de lider de proiect, şi Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Tulcea. Iniţiativa este finanţată prin Programul Interreg VI-A NEXT România – Ucraina 2021 – 2027, susţinut de Uniunea Europeană şi cofinanţat de statele participante.

Proiectul se desfăşoară în perioada mai 2025 – noiembrie 2026 şi are o valoare totală de 281.439,96 euro. Acesta urmăreşte îmbunătăţirea accesului la educaţie şi stimularea integrării sociale în regiunile transfrontaliere, fiind un exemplu de bună practică în cooperarea teritorială europeană.

În cadrul proiectului, ambii parteneri au elaborat câte o curriculă educaţională şi au format echipe de profesori care vor susţine cursurile. De asemenea, a fost creată şi publicată o bază de date cu profesori români şi ucraineni, selectaţi pe baza unor chestionare de specialitate.

În proiect urmează 3 training-uri pentru pregătirea profesorilor, alcătuirea grupelor de studiu (în  urma  înscrierilor),  tipărirea  programelor  educaţionale  (materiale  de  studiu)  şi  derularea  pe parcursul a 2 luni a cursurilor de învăţare a limbii materne pentru diaspora ucraineană din România şi  diaspora  română  din  Ucraina,  adică  obiectivul  specific  urmărit  de  proiect.