Reapariţia instalaţiilor de agrement de tip „tiribombe” pe faleza din Tulcea a reaprins discuţiile în Consiliul Judeţean, chiar în momentul în care aleşii analizau un nou proiect de reamenajare a zonei, estimat la 13 milioane de lei. Între dorinţa unei faleze moderne şi realitatea unor elemente considerate de unii consilieri „de bâlci”, dezbaterea a scos la iveală viziuni diferite asupra viitorului zonei.
Arhitectul Cosmin Vizireanu, coordonatorul echipei care a elaborat propunerea, a explicat că faleza este împărţită în două zone distincte. Acesta a arătat că zona existentă, amenajată în 2023 pe aproximativ 40.000 de metri pătraţi, permite intervenţii limitate. În schimb, zona de dig şi spaţiul dintre faleză şi blocurile din sud oferă posibilitatea unor intervenţii mai ample.
„Faleza acum este formată din două zone distincte: prima ar fi zona pe care o ştim acum şi pe care călcăm în fiecare zi, amenajată în 2023, de 40.000 mp. Această zonă este cea în care propunerea noastră s-a limitat doar la câteva dotări pe care le putem face pe această platformă, datorită faptului că este un proiect în monitorizare. A doua zonă reprezintă practic zona de dig şi zona de incidenţă între faleza amenajată şi blocurile de la sud. Aici propunerile noastre sunt puţin mai îndrăzneţe. În zona <<Trei Fântâni>> am avut ca temă să integrăm soluţia câştigătoare a municipiului Tulcea cu soluţia noastră. Toată propunerea noastră curge către Casa Sindicatelor şi se termină undeva la sediul APDM-ului. Pe partea de platformă existentă, tema principală a fost găsirea unei soluţii de înverzire a acestei platforme şi am venit cu această propunere de a amplasa nişte module verzi, nişte jardiniere prefabricate, dar customizate şi fără a fi o soluţie de catalog, în aşa fel încât să putem pune pe faleză copaci de dimensiuni medii şi, pe axa stâlpilor centrali, să avem o zonă de verde foarte puternică. De asemenea, tot pe această platformă o vom mai dota cu un pavilion de oglinzi şi vom amenaja spaţiile verzi existente. Bineînţeles, vom reloca modulele comerciale pe care le ştie toată lumea de pe faleză şi care au o poziţie provizorie. Ele vor fi integrate în viitoarea propunere, în aşa fel încât să nu mai fie atât de agresive. Pe partea de dig, amenajările de spaţii verzi sunt prioritate. Accesibilizarea acestei diferenţe de nivel dintre platforma digului superioară şi zona de faleză de jos este importantă. De asemenea, vom amenaja un amfiteatru verde în zona care face delimitarea dintre parcarea Sindicatelor şi faleză. În această zonă am propus şi grupuri sanitare publice, precum şi preluarea circulaţiilor pietonale şi integrarea soluţiei câştigătoare de la Zona Centrală Tulcea. Fântâna arteziană va fi o zonă pe care vrem să o păstrăm cât mai degajată şi uşor de privit pentru spectacolul pe care aceasta îl oferă. Între spaţiul dintre Esplanadă şi sediul ARBDD vom integra şi un sistem cu panouri solare şi cu încărcare de telefoane mobile pentru bănci”, a declarat coordonatorul echipei care a dus la bun sfârşit această propunere de amenajare a falezei, Cosmin Vizireanu.
De cealaltă parte, consilierul judeţean Sorin Zaharcu a apreciat prezentarea, dar a avertizat asupra riscurilor legate de proiectul anterior de modernizare, în valoare de 50 de milioane de euro, finanţat în mare parte din fonduri nerambursabile. Acesta a atras atenţia că eliminarea unor construcţii existente ar putea duce la returnarea unei părţi din bani.
„Felicit abordarea domnului arhitect, mai ales pro-punerea şi prezentarea pe care ne-a făcut-o astăzi. Proiectul Modernizare Faleză-Port Tulcea ne-a costat 50 de milioane de euro, mare parte din acest buget fiind nerambursabil, şi vreau să aveţi în vedere eliminarea tuturor construcţiilor de pe amplasamentul zonei pietonale afectate de acest proiect pe care l-am implementat. Există riscul să dăm mare parte din bani înapoi. Aveţi nişte observatoare montate pe amplasamentul falezei şi mai aveţi acele panouri cu oglinzi din capătul dintre ieşirea spre Tulcea. Nu sunt împotriva acestui proiect, dar este o condiţionalitate şi există riscul să dăm banii înapoi. Profit de această ocazie şi aş vrea, în propunere, să integraţi aceste monumente de cultură contemporană, respectiv tiribombele de pe faleză, acele construcţii metalice tip baracă, dar şi acea construcţie în stil gotic, tip pagodă, amplasată în portul Tulcea, chiar la intrarea dinspre Sindicate, şi care va avea o destinaţie de restaurant. Nu cred că abordările urbanistice propuse de dumneavoastră şi, mai ales, faptul că în proiectul de hotărâre scrie undeva că ţineţi cont de anumite aspecte urbanistice şi de memorie urbană ar putea să se integreze în propunerea dumneavoastră”, a precizat consilierul judeţean Sorin Zaharcu.
Problema utilităţilor a fost ridicată şi de consilierul judeţean AUR Daniel Bălan, care a cerut introducerea unor toalete publice, în special în zona Gării, solicitare la care arhitectul a răspuns că astfel de facilităţi sunt prevăzute în zona Sălii Sindicatelor.
Una dintre cele mai ferme poziţii a venit tot din partea consilierului Alexandru Filip, care, deşi a apreciat proiectul, a criticat lipsa unei dezbateri publice reale. Acesta a remarcat contrastul dintre investiţiile moderne propuse şi revenirea tiribombelor pe faleză, afirmând că acestea trimit mai degrabă la imaginea anilor ’90 şi că administraţia trebuie să decidă dacă îşi doreşte un spaţiu modern sau unul de tip bâlci.
„Apreciez iniţiativa acestui proiect şi respect munca domnului Vizireanu şi îmi pun speranţa că, prin comparaţie cu proiectul reabilitării falezei, când s-au creat mari aşteptări, acesta va fi realizat aşa cum este propus. La cât este de important acest proiect, nu prea a existat dezbatere publică. Eu nu am văzut proiectul pe nicăieri şi vă reamintesc de şedinţa noastră din plen, din iunie, când s-a promis o şedinţă aplicată pe acest proiect, şi, din păcate, nu s-a întâmplat. Votăm astăzi un proiect de 13 milioane de lei, cu jardiniere moderne, cu turnuri de belvedere, cu pavilion de oglinzi conectate la panouri solare, dar tot astăzi revedem pe faleză acele faimoase tiribombe care ne amintesc mai degrabă de anii ’90. Am tot insistat pe acest subiect: ori vrem bâlci, ori vrem o faleză ca în Occident, iar amândouă nu se poate. Legat de faimoasele tiribombe, acestea au revenit pe faleză şi le vedem cu toţii, în ciuda opiniei majorităţii. Sunt din nou sute de comentarii pe pagini, pe grupuri de Facebook, inclusiv pe pagina Consiliului Judeţean. Am şi câteva recomandări, pentru că am propus acest proiect unor specialişti în peisagistică. Aceştia spuneau că, ţinând cont de cele 60 de jardiniere propuse, care vor aglomera spaţiul, într-adevăr se va aduce o pată pozitivă de verdeaţă. Cu atât mai mult, creez şi eu necesitatea unei piste de biciclete şi impunerea unei limite de viteză, pentru că va fi un risc foarte mare de accidente. Dacă tot vor fi relocate containerele, poate că ar fi bine ca acestea să fie racordate la utilităţi, la apă în mod special, pentru a deveni şi mai atractive pentru comercianţii locali. Cred că în zona oglinzilor ar putea fi amenajat un mic loc de joacă, să stimuleze familiile cu copii, acolo fiind un spaţiu oarecum retras şi uşor desprins de fluxul de pe faleză”, a menţionat consilierul judeţean PNL, Alexandru Filip.
Preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, a cerut ca toate propunerile să fie analizate împreună cu iniţiatorii proiectului, pentru a identifica soluţiile fezabile.
„Domnule arhitect, vă rog să luaţi în evidenţă toate propunerile şi să vedeţi care se pliază, să le discutaţi cu iniţiatorii şi să analizaţi câte dintre ele sunt fezabile, astfel încât să creăm ceea ce ne dorim cu toţii: un loc frumos pe faleză”, a adăugat preşedintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu.
La rândul său, consilierul judeţean PNL Ciprian Safca a insistat asupra extinderii
reţelei de toalete publice şi în alte puncte de acces, precum zona Gării sau zona şomaj.
„În varianta actuală am văzut că aţi propus doar în zona Sindicatelor toalete publice. Eu aş recomanda, având în vedere că practic turismul de 19 ani, să puneţi toalete publice şi în zona de intrare dinspre Gară şi în zona şomaj (Memorialul Ivan Patzaichin, n.r.), pentru că acestea sunt trei puncte pe unde intră turiştii pe faleză. Dacă tot ne propunem să băgăm alţi bani, haideţi s-o facem cum trebuie”, a punctat consilierul judeţean PNL, Ciprian Safca.
Consilierul judeţean PNL Nicolae Chichi a atras atenţia asupra fluxului mare de pasageri din zona Gării Fluviale, unde, în sezonul estival, circulă zeci de mii de persoane, şi asupra problemelor generate de terasele improvizate, care pot îngreuna circulaţia.
„Tare frumos arată animaţia, să vedem ce o să iasă. În zona de circulaţie pietonală, în zona sediului Gării Fluviale APDM, vara, în acea zonă trec în jur de 100.000 de pasageri care urcă în navele clasice. Speranţa mea este ca oamenii care coboară din sălile de aşteptare să nu treacă cu trolerele printre mesele făcute ad-hoc vara acolo. Se dezvoltă nişte terase ciudate în acea zonă. În ambele pontoane de încărcare vom încerca, cu cei de la AZL, să încărcăm şi marfă în acea zonă. Trebuie să ţinem cont de zona aceasta de plecare spre Delta Dunării”, a menţionat consilierul judeţean PNL, Nicolae Chichi.
Arhitectul Vizireanu a revenit, precizând că proiectul se află în faza de studiu de fezabilitate şi că toate propunerile pot fi ajustate în etapa de proiectare tehnică, subliniind necesitatea dialogului cu toţi actorii implicaţi.
„O să ţinem cont de aceste propuneri, pentru că deocamdată suntem la nivel de studiu de fezabilitate. Toate aceste lucruri vor putea fi modificate sau îmbunătăţite la nivel de proiectare tehnică. Cine va prelua în continuare proiectul va trebui să aibă un dialog direct cu toţi stakeholderii implicaţi în această faleză, începând de la administratorul AZL, până la cei care sunt acolo, APDM-ul, sau toţi deţinătorii de businessuri de pe faleză, pe care trebuie să-i respectăm, pentru că ei sunt cei care indirect vor da viaţă acestui loc. Cu privire la grupurile sanitare, ne-am dori să găsim mai multe variante, însă lipsa terenului este cea mai mare problemă pe care am avut-o aici, drept pentru care am luat decizia să amplasăm nişte grupuri sanitare mai generoase la mijlocul falezei. Credem noi că, printr-o mediatizare mai bună, ele sunt suficiente ca distanţă pentru orice pieton care traversează sau vizitează faleza. Din orice punct ar pleca, n-ar putea să facă mai mult de trei minute până la aceste puncte sanitare”, a subliniat arhitectul Cosmin Vizireanu.
Horia Teodorescu a solicitat arhitectului să deschidă o colaborare şi cu primăria, pentru a identifica eventuale oportunităţi şi în alte zone, respectiv la celelalte două capete ale falezei.
În plus, Ciprian Safca a atras atenţia că, pe timp de vară, parcurgerea acestei distanţe poate fi dificilă, având în vedere lungimea falezei şi temperaturile ridicate.
Problema utilităţilor a fost reluată de consilierul judeţean PNL Dumitru Nurciu, care a cerut racordarea modulelor comerciale la apă şi energie electrică, pentru a evita cablurile vizibile care afectează aspectul zonei.
„Vă rog să aveţi în vedere, la relocarea modulelor comerciale, şi asigurarea de utilităţi, atât de apă, cât şi de curent electric, ca să evităm situaţiile din anii precedenţi şi chiar şi de acum, unde avem cabluri care traversează faleza pentru a se conecta la reţea. Acum avem şi un bumper de protecţie care nu arată bine deloc”, a spus consilierul judeţean PNL Dumitru Nurciu.
În replică, Lavinia Vizauer, vicepreşedintele CJ Tulcea, a precizat că proiectul se află în acest moment doar în faza de studiu de fezabilitate şi a subliniat că arhitectul nu integrează, deocamdată, aceste elemente în proiect.
Discuţia a revenit, în final, la subiectul tiribombelor, Alexandru Filip solicitând clarificări privind modul în care acestea vor fi integrate în proiect, în contextul unor contracte existente pe termen lung.
Directorul general adjunct al AZL Sulina, Tudor Hubati, a explicat că suprafaţa a fost închiriată pentru activităţi recreative şi că instituţia are posibilitatea de a reloca sau înceta aceste activităţi, în funcţie de deciziile autorităţilor. Acesta a precizat că toate containerele comerciale au fost închiriate, chiar dacă nu toate sunt funcţionale, şi că, în urma licitaţiei, chiriile au crescut semnificativ.
„Suprafaţa respectivă a fost adjudecată pentru activităţi recreative. În ceea ce priveşte posibilitatea relocării oricărui agent economic, noi am inserat în contractele-cadru de închiriere dreptul nostru de a reloca orice activitate acolo unde se impune. De asemenea, putem oricând să închidem aceste contracte. Dacă Consiliul Judeţean va decide că respectiva activitate nu se încadrează în specificul falezei, noi vom închide aceste contracte. În urma licitaţiei au fost adjudecate toate contractele şi sunt închiriate toate containerele operatorilor economici. Este dreptul lor să-şi deschidă activitatea când vor ei. Cererea a fost, într-adevăr, mai mare decât oferta pe care am făcut-o noi, astfel încât, de la preţul minim solicitat de 1.600 lei/lună pentru închirierea unui container, s-a ajuns la valoarea de 3.600 lei. Efectiv, agenţii economici s-au luptat pentru adjudecarea acestor contracte”, a subliniat directorul gene-ral adjunct al AZL Sulina, Tudor Hubati.
În completare, Horia Teodorescu a declarat că nu Consiliul Judeţean este instituţia care decide închiderea sau deschiderea unor activităţi, ci că autorităţile vor acţiona în funcţie de propunerile pe care le va face arhitectul privind amenajarea falezei.
La rândul său, Sorin Zaharcu a afirmat că, din informaţiile sale, în cadrul procedurii de licitaţie pentru închirierea spaţiilor ar fi fost depusă o singură ofertă, contractul nu ar fi fost semnat, iar cu toate acestea instalaţiile de agrement sunt deja amplasate.
În acest context, Tudor Hubati a clarificat că acestea au fost amplasate temporar în contextul unui festival de 1 Mai şi nu în baza unui contract pe termen lung.
„Domnul Zaharcu este în eroare. Au fost doi participanţi la licitaţia de adjudecare a respectivei suprafeţe. A câştigat cel cu oferta cea mai avantajoasă. În ceea ce priveşte prezenţa tiribombelor, acestea au fost aduse pe suprafaţa închiriată pentru festivalul programat de 1 Mai de către organizatorul acestui eveniment. Deci nu sunt amplasate în baza contractului respectiv, care nu este încă semnat, ci în baza contractului de închiriere pentru festivalul la care Consiliul Judeţean este parte”, a adăugat directorul general adjunct al AZL Sulina.
Proiectul de hotărâre privind aprobarea Studiului de Fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii „Amenajare pietonală, peisagistică, dotări şi mobilare urbană pentru Portul Turistic Tulcea – Faleza Ivan Patzaichin şi digul de apărare aferent”, a fost votat de consilierii judeţeni, joi, în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Tulcea.
Proiectul urmăreşte în primul rând conectarea zonei deja modernizate a portului cu segmentele degradate ale falezei, astfel încât întreg traseul să devină continuu şi uşor de parcurs. În prezent, o parte din infrastructură este veche şi deteriorată, iar diferenţele de nivel dintre faleză şi dig îngreunează accesul pietonal. Prin acest proiect, aceste probleme ar urma să fie rezolvate prin refacerea treptelor şi realizarea de rampe pentru persoane cu mobilitate redusă, precum şi prin dotarea suplimentară a falezei cu spaţii de recreere, spaţii utilitare şi culturale.

„Faleza acum este formată din două zone distincte: prima ar fi zona pe care o ştim acum şi pe care călcăm în fiecare zi, amenajată în 2023, de 40.000 mp. Această zonă este cea în care propunerea noastră s-a limitat doar la câteva dotări pe care le putem face pe această platformă, datorită faptului că este un proiect în monitorizare. A doua zonă reprezintă practic zona de dig şi zona de incidenţă între faleza amenajată şi blocurile de la sud. Aici propunerile noastre sunt puţin mai îndrăzneţe. În zona <<Trei Fântâni>> am avut ca temă să integrăm soluţia câştigătoare a municipiului Tulcea cu soluţia noastră. Toată propunerea noastră curge către Casa Sindicatelor şi se termină undeva la sediul APDM-ului. Pe partea de platformă existentă, tema principală a fost găsirea unei soluţii de înverzire a acestei platforme şi am venit cu această propunere de a amplasa nişte module verzi, nişte jardiniere prefabricate, dar customizate şi fără a fi o soluţie de catalog, în aşa fel încât să putem pune pe faleză copaci de dimensiuni medii şi, pe axa stâlpilor centrali, să avem o zonă de verde foarte puternică. De asemenea, tot pe această platformă o vom mai dota cu un pavilion de oglinzi şi vom amenaja spaţiile verzi existente. Bineînţeles, vom reloca modulele comerciale pe care le ştie toată lumea de pe faleză şi care au o poziţie provizorie. Ele vor fi integrate în viitoarea propunere, în aşa fel încât să nu mai fie atât de agresive. Pe partea de dig, amenajările de spaţii verzi sunt prioritate. Accesibilizarea acestei diferenţe de nivel dintre platforma digului superioară şi zona de faleză de jos este importantă. De asemenea, vom amenaja un amfiteatru verde în zona care face delimitarea dintre parcarea Sindicatelor şi faleză. În această zonă am propus şi grupuri sanitare publice, precum şi preluarea circulaţiilor pietonale şi integrarea soluţiei câştigătoare de la Zona Centrală Tulcea. Fântâna arteziană va fi o zonă pe care vrem să o păstrăm cât mai degajată şi uşor de privit pentru spectacolul pe care aceasta îl oferă. Între spaţiul dintre Esplanadă şi sediul ARBDD vom integra şi un sistem cu panouri solare şi cu încărcare de telefoane mobile pentru bănci”, a declarat coordonatorul echipei care a dus la bun sfârşit această propunere de amenajare a falezei, Cosmin Vizireanu.
„Felicit abordarea domnului arhitect, mai ales pro-punerea şi prezentarea pe care ne-a făcut-o astăzi. Proiectul Modernizare Faleză-Port Tulcea ne-a costat 50 de milioane de euro, mare parte din acest buget fiind nerambursabil, şi vreau să aveţi în vedere eliminarea tuturor construcţiilor de pe amplasamentul zonei pietonale afectate de acest proiect pe care l-am implementat. Există riscul să dăm mare parte din bani înapoi. Aveţi nişte observatoare montate pe amplasamentul falezei şi mai aveţi acele panouri cu oglinzi din capătul dintre ieşirea spre Tulcea. Nu sunt împotriva acestui proiect, dar este o condiţionalitate şi există riscul să dăm banii înapoi. Profit de această ocazie şi aş vrea, în propunere, să integraţi aceste monumente de cultură contemporană, respectiv tiribombele de pe faleză, acele construcţii metalice tip baracă, dar şi acea construcţie în stil gotic, tip pagodă, amplasată în portul Tulcea, chiar la intrarea dinspre Sindicate, şi care va avea o destinaţie de restaurant. Nu cred că abordările urbanistice propuse de dumneavoastră şi, mai ales, faptul că în proiectul de hotărâre scrie undeva că ţineţi cont de anumite aspecte urbanistice şi de memorie urbană ar putea să se integreze în propunerea dumneavoastră”, a precizat consilierul judeţean Sorin Zaharcu.
„Apreciez iniţiativa acestui proiect şi respect munca domnului Vizireanu şi îmi pun speranţa că, prin comparaţie cu proiectul reabilitării falezei, când s-au creat mari aşteptări, acesta va fi realizat aşa cum este propus. La cât este de important acest proiect, nu prea a existat dezbatere publică. Eu nu am văzut proiectul pe nicăieri şi vă reamintesc de şedinţa noastră din plen, din iunie, când s-a promis o şedinţă aplicată pe acest proiect, şi, din păcate, nu s-a întâmplat. Votăm astăzi un proiect de 13 milioane de lei, cu jardiniere moderne, cu turnuri de belvedere, cu pavilion de oglinzi conectate la panouri solare, dar tot astăzi revedem pe faleză acele faimoase tiribombe care ne amintesc mai degrabă de anii ’90. Am tot insistat pe acest subiect: ori vrem bâlci, ori vrem o faleză ca în Occident, iar amândouă nu se poate. Legat de faimoasele tiribombe, acestea au revenit pe faleză şi le vedem cu toţii, în ciuda opiniei majorităţii. Sunt din nou sute de comentarii pe pagini, pe grupuri de Facebook, inclusiv pe pagina Consiliului Judeţean. Am şi câteva recomandări, pentru că am propus acest proiect unor specialişti în peisagistică. Aceştia spuneau că, ţinând cont de cele 60 de jardiniere propuse, care vor aglomera spaţiul, într-adevăr se va aduce o pată pozitivă de verdeaţă. Cu atât mai mult, creez şi eu necesitatea unei piste de biciclete şi impunerea unei limite de viteză, pentru că va fi un risc foarte mare de accidente. Dacă tot vor fi relocate containerele, poate că ar fi bine ca acestea să fie racordate la utilităţi, la apă în mod special, pentru a deveni şi mai atractive pentru comercianţii locali. Cred că în zona oglinzilor ar putea fi amenajat un mic loc de joacă, să stimuleze familiile cu copii, acolo fiind un spaţiu oarecum retras şi uşor desprins de fluxul de pe faleză”, a menţionat consilierul judeţean PNL, Alexandru Filip.
„Tare frumos arată animaţia, să vedem ce o să iasă. În zona de circulaţie pietonală, în zona sediului Gării Fluviale APDM, vara, în acea zonă trec în jur de 100.000 de pasageri care urcă în navele clasice. Speranţa mea este ca oamenii care coboară din sălile de aşteptare să nu treacă cu trolerele printre mesele făcute ad-hoc vara acolo. Se dezvoltă nişte terase ciudate în acea zonă. În ambele pontoane de încărcare vom încerca, cu cei de la AZL, să încărcăm şi marfă în acea zonă. Trebuie să ţinem cont de zona aceasta de plecare spre Delta Dunării”, a menţionat consilierul judeţean PNL, Nicolae Chichi.
„Suprafaţa respectivă a fost adjudecată pentru activităţi recreative. În ceea ce priveşte posibilitatea relocării oricărui agent economic, noi am inserat în contractele-cadru de închiriere dreptul nostru de a reloca orice activitate acolo unde se impune. De asemenea, putem oricând să închidem aceste contracte. Dacă Consiliul Judeţean va decide că respectiva activitate nu se încadrează în specificul falezei, noi vom închide aceste contracte. În urma licitaţiei au fost adjudecate toate contractele şi sunt închiriate toate containerele operatorilor economici. Este dreptul lor să-şi deschidă activitatea când vor ei. Cererea a fost, într-adevăr, mai mare decât oferta pe care am făcut-o noi, astfel încât, de la preţul minim solicitat de 1.600 lei/lună pentru închirierea unui container, s-a ajuns la valoarea de 3.600 lei. Efectiv, agenţii economici s-au luptat pentru adjudecarea acestor contracte”, a subliniat directorul gene-ral adjunct al AZL Sulina, Tudor Hubati.
