La o lună de la alegerea sa în funcţia de preşedinte al ADI Apă Canal Tulcea, primarul oraşului Măcin, Mihai Duţu, spune că principalul său obiectiv este atragerea unui număr cât mai mare de unităţi administrativ-teritoriale în cadrul asociaţiei. În prezent, din cele 51 de UAT-uri ale judeţului, doar 20 fac parte din ADI, alături de Consiliul Judeţean Tulcea. Potrivit acestuia, pentru ca administraţiile locale să fie auzite şi să poată acţiona eficient în interesul comunităţilor, este nevoie de unitate şi de o abordare comună a problemelor legate de infrastructura de apă şi canalizare.

Mihai Duţu afirmă că cea mai mare problemă a sistemului de apă şi canalizare din judeţ este lipsa investiţiilor, în condiţiile în care există încă localităţi fără reţele de apă potabilă şi canalizare sau cu infrastructură care necesită intervenţii pentru reducerea pierderilor şi creşterea eficienţei. O parte dintre aceste probleme ar urma să fie rezolvate printr-o finanţare de aproximativ 150 de milioane de euro pe care operatorul regional Aquaserv este pe cale să o obţină pentru mai multe localităţi din judeţ.

În interviul acordat Ziarului „Delta”, preşedintele ADI Apă Canal Tulcea vorbeşte despre proiectele aflate în pregătire, dificultăţile întâmpinate de localităţile mici în accesarea fondurilor pentru dezvoltarea infrastructurii, situaţia comunităţilor din Delta Dunării şi importanţa colaborării dintre administraţiile locale pentru atragerea investiţiilor şi dezvoltarea serviciilor de apă şi canalizare.

– Aţi preluat recent conducerea ADI Apă Canal Tulcea. Ce probleme aţi găsit şi care sunt soluţiile?

– În data de 27 aprilie am fost ales preşedinte al ADI Apă Canal Tulcea. Prima şi principala problemă ar fi că suntem doar 20 de UAT-uri în acest ADI, plus CJ Tulcea din cele 51 de UAT-uri din judeţ. Pentru a fi auziţi şi pentru a acţiona ca o echipă trebuie să fim uniţi şi, ca atare, un prim obiectiv ar fi acela de a atrage şi restul primarilor şi primăriilor în acest ADI.

– Care este, în momentul de faţă, cea mai mare problemă a sistemului de apă şi canalizare din judeţul Tulcea?

– Lipsa investiţiilor. Încă avem comunităţi fără reţea de apă potabilă şi canalizare sau cu infrastructură precară care necesită intervenţii pentru a stopa pierderile şi pentru eficientizare.

– Există blocaje administrative sau financiare?

– Operatorul, Aquaserv, este pe cale de a obţine o finanţare de 150 milioane de euro cu ajutorul căreia se vor rezolva o parte din problemele de infrastructură apă-canalizare din judeţul Tulcea. UAT-urile în care se vor implementa contractele de lucrări sunt: Sulina, Chilia Veche, Crişan, Ceatalchioi, Mahmudia, Babadag, Carcaliu, Măcin, Isaccea, Somova şi bineînţeles municipiul Tulcea. Valoric, cele mai mari investiţii se vor derula în municipiul Tulcea şi oraşul Babadag.

– Ce localităţi din asociaţie au cele mai mari probleme privind infrastructura de apă şi canalizare?

– În primul rând localităţile din Deltă. Mecanismele de accesare ale fondurilor necesare dezvoltării reţelei de apă şi canalizare sunt greoaie şi anevoioase. Peste toate astea, nici contextul politic, dar nici cel financiar din ţara noastră nu ajută. Dar dacă vom acţiona ca o echipă putem depăşi aceste obstacole mai uşor. Ştiu că sunt dezamăgiţi momentan pentru tot ce s-a întâmplat şi se întâmplă, considerând probabil că au fost abandonaţi. Îi asigur că nu sunt abandonaţi.

– Ce se întâmplă concret dacă un UAT decide să iasă din ADI Apă Canal Tulcea? Care sunt consecinţele administrative şi financiare?

– Atunci când un UAT decide să iasă din ADI Apă Canal Tulcea sau din orice alt ADI, primarul, respectiv şi Consiliul Local trebuie să fie conştienţi că se supun unor măsuri care le pot periclita serios bugetul şi în unele cazuri atrage şi răspunderi de ordin penal. ADI-urile au fost create cu scopul de a obţine finanţări pentru dezvoltarea reţelelor şi ale serviciilor de apă şi canalizare sau gestionarea  deşeurilor. Nu poţi ieşi pur şi simplu dintr-un ADI după ce ai beneficiat de astfel de investiţii decât dacă achiţi nu doar cotele de finanţare, ci şi întreaga finanţare. Procedura de ieşire este mai complexă şi nu se poate realiza după câteva articole de presă sau o simplă hotărâre de CL. În cadrul ADI-urilor fiecare UAT, indiferent cât de mare este, are un singur vot. Orice ieşire afectează întregul grup şi de aceea îndemn la calm şi raţiune. Astfel de decizii trebuie bine analizate şi discutate, atât în interiorul UAT-ului, cât şi a ADI-ului. Strict din punct de vedere juridic, vă prezint procedura de ieşire a unui UAT din ADI Apă Canal Tulcea, conform statutului şi legislaţiei în vigoare: „(5) Orice asociat care se retrage sau este exclus din Asociaţie este obligat să plătească: a) sumele corespunzătoare rambursării de către operator a împrumuturilor contractate pentru finanţarea dezvoltării (modernizare, reabilitare, bunuri noi, indiferent dacă sunt extinderi sau înlocuiri) infrastructurii aferente Serviciului respectivului asociat, de care a beneficiat în perioada în care a fost membru al Asociaţiei, plus cheltuielile aferente acestor împrumuturi; b) sumele corespunzătoare investiţiilor de care a beneficiat în perioada în care a fost membru al Asociaţiei, altele decât cele prevăzute la lit. a); c) sumele prevăzute ca despăgubiri în contractul de delegare; d) prejudiciul creat membrilor asociaţi generat de creşterea costurilor de operare în sarcina acestora prin retragere/excludere; modul de calcul al prejudiciului creat membrilor pentru creşterea costurilor de operare şi durata pentru care se calculează sunt stabilite în baza unui audit; e) sumele impuse cu titlu de penalităţi/despăgubiri/ daune/obligaţie de restituire de către entităţile finanţatoare, în situaţia în care beneficiază/a beneficiat de proiecte de investiţii cofinanţate din fonduri europene; (6) Unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice care au delegat împreună gestiunea de utilităţi publice către acelaşi operator/operator regional se pot retrage din asociaţie înainte de data expirării contractelor de delegare a gestiunii serviciilor numai cu acordul majorităţii celorlalte unităţi administrativ-teritoriale membre, exprimat prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale acestora, precum şi acordul scris al entităţilor finanţatoare, în situaţia în care beneficiază de proiecte de investiţii cofinanţate de fonduri europene, şi numai după plata despăgubirilor prevăzute în contractele de delegare a gestiunii serviciilor sau,  după caz, în statutul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice.”

– În ce stadiu sunt investiţiile pe infrastructura de apă-canal în judeţul Tulcea?

– Aşa cum am spus, se aşteaptă semnarea contractului de finanţare în valoare de 150 de milioane de euro. Asta e tot ce contează acum. Au fost programe de finanţare finalizate şi derulate în ultimii 10 ani, dar acestea nu pot acoperi toate nevoile şi problemele atât ale operatorului cât şi ale UAT-urilor din cadrul ADI Apă Canal Tulcea.

– În ce localităţi proiectele derulate prin ADI Apă Canal Tulcea întâmpină probleme deosebite? Despre ce localităţi şi probleme este vorba?

– În localităţile mici, cele cu sub 2000 de locuitori nu pot beneficia de investiţii din fonduri europene în sistemul de canalizare, dar se pot realiza din fonduri naţionale. Asta momentan, dar am convingerea că noua conducere FADIDA, prin sprijinul domnului preşedinte Iulian Jelea, lucrează la schimbarea legislaţiei pentru a facilita accesul la astfel de finanţări şi UAT-urilor mai mici. Localităţile au un număr foarte mic de locuitori şi pentru a se putea încadra în costurile specifice impuse de către finanţator UE – 1800 euro per locuitor pentru sistemul de apă în totalitatea lui şi 3200 euro per locuitor pentru sistemul de canalizare, din acest motiv UAT-urile mici din Deltă  – C.A. Rosetti, Pardina, Maliuc, nu pot beneficia momentan de accesarea acestor fonduri.

– Dacă ar fi să transmiteţi un mesaj tuturor primarilor din judeţ privind viitorul infrastructurii de apă şi canalizare, care ar fi acela?

– Le transmit că există dorinţă concretă, dar şi posibilitatea de le fi finanţate proiectele de infrastructură apă şi canalizare. Aceste proiecte le pot face singuri sau în echipă. În echipă ar fi mai eficiente atât în accesare, dar mai ales în administrarea acestui serviciu. Trebuie să înţelegem că subvenţionarea acestui serviciu, dincolo de faptul că este în afara cadrului legal, nu îţi permite să fii eficient şi în final tot comunitatea va pierde. În perioada următoare voi încerca să aduc alături în ADI cât mai multe primării. Primării care vor primi sprijin real, nu doar lozinci şi promisiuni. Primării care vor putea accesa fonduri şi îşi vor putea rezolva problemele.