Proiectul în valoare de 158 de milioane de euro, destinat modernizării şi extinderii reţelelor de utilităţi din judeţul Tulcea, va fi implementat în 14 dintre cele 21 de unităţi administrativ-teritoriale membre ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Apă-Canal. Investiţia este derulată de operatorul regional Aquaserv SA în baza contractului semnat în luna iunie cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE). Planul de investiţii prevede, printre altele, construirea unor staţii pentru tratarea apelor uzate şi realizarea unor noi captări de apă pentru populaţie.

Preşedintele ADI Apă-Canal, Mihai Duţu, primarul oraşului Măcin, a explicat că asociaţia are în componenţă 21 de unităţi administrativ-teritoriale, însă proiectul care a primit finanţare acoperă în prezent doar 14 dintre acestea.

„Din 21 de unităţi administrativ-teritoriale membre ale Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară (ADI) Apă-Canal, doar în 14 se vor realiza investiţii. Nu este vina operatorului, cât a legislaţiei care ne îngreunează posibilitatea de a realiza investiţii momentan. Dar căutăm soluţii pentru asta şi sperăm că în viitorul apropiat să reuşim.  Sperăm ca în viitorul apropiat să creştem ADI şi să facem noi investiţii, pentru că în aplicaţia iniţială erau mai multe”, a declarat, vineri, în timpul unei conferinţe de presă, preşedintele ADI Apă-canal, primarul oraşului Măcin, Mihai Duţu.

Printre investiţiile eliminate din forma iniţială a proiectului se află comunele C.A. Rosetti, Maliuc şi Pardina, toate din Delta Dunării. Radu Păunescu, reprezentantul firmei de consultanţă care a pregătit proiectul de modernizare şi extindere a reţelelor de apă şi apă uzată, a explicat că această situaţie a fost provocată de indicatorii economici care i-au depăşit pe cei admişi de finanţatori.

„Ideea care a fost, în prima formă de aplicaţie, erau prinse mai multe primării. Asta a fost unul din motivele pentru care, la momentul respectiv, aplicaţia s-a blocat şi a trebuit  refăcută complet. De ce? Fiindcă au fost acceptate spre finanţare, fără justificare, mai multe primării. Cum e C.A. Rosetti, Pardina şi Maliuc. Din păcate, fără să intrăm în detalii, există un ghid cu nişte indicatori şi cu nişte calcule. Şi în momentul în care, practic, se ia investiţia care trebuie realizată prin prisma indicatorilor şi se împarte la populaţie echivalentă care va fi deservită, îţi rezultă un cost specific. Pe apă şi unul pe canal. În momentul în care este foarte mare, finanţatorul, respectiv finanţatorul european, nu le acceptă. Şi atunci a trebuit să avem acea întâlnire în care am rupt-o cumva cu cei care pot să intre sau nu în proiect. Asta nu înseamnă că nu pot exista soluţii pentru aceste primării care sunt vitregite de orice formă de finanţare şi mă gândesc la Administraţia Fondului de Mediu, care se pregăteşte să lanseze nişte apeluri de finanţare”, a menţionat reprezentantul firmei de consultanţă, Radu Păunescu.

În paralel cu problema localităţilor care au ieşit din proiect, o serie de investiţii întâmpină dificultăţi din cauza situaţiei terenurilor pe care sunt amplasate obiectivele de apă şi canalizare. Directorul general al Aquaserv SA, Valentin Ifrim, a atras atenţia că anumite străzi şi obiective nu sunt intabulate, iar acest lucru împiedică inclusiv lansarea unor licitaţii.

„Suntem pe punctul de a da drumul la licitaţii şi nu putem. Pentru că anumite străzi, anumite obiective nu sunt intabulate. şi atunci ştiţi? Băi, n-ai dat drumul, n-ai făcut, n-ai dres. Sunt obiective existente”, a spus directorul gene-ral al Aquaserv.

Problema se regăseşte şi în cazul investiţiilor pentru captările de apă de la Carcaliu şi Babadag. Aici trebuie clarificată situaţia unor suprafeţe pe care există investiţii mai vechi, dar care nu au fost intabulate. Terenurile trebuie trecute în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, iar până la rezolvarea acestei situaţii lucrările nu au putut începe.

„Pentru lucrările la captările de apă de la Carcaliu şi Babadag, trebuie trecute în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale anumite suprafeţe pe care sunt realizate investiţii mai vechi şi neintabulate. Acolo nu a început execuţia”, a menţionat directorul societăţii Aquaserv SA, Valentin Ifrim.

Ştefan Ilie, primarul municipiului Tulcea, a atras la rândul său atenţia asupra faptului că problema ar fi trebuit rezolvată înainte ca obiectivele să intre în procedura de achiziţie.

„Nu trebuiau să ajungă la licitaţii fără să fie întabulate”, a spus primarul municipiului Tulcea.

O situaţie distinctă, dar cu efecte asupra altor proiecte europene, se înregistrează în municipiul Tulcea, unde Aquaserv SA a reziliat contractul încheiat cu o firmă din Italia. Administratorul societăţii a fost trimis în judecată de instituţiile abilitate, fiind acuzat de fraudă. Deşi suspiciunile privind frauda au devenit publice încă din 2023, procedura de reziliere a contractului a intrat în vigoare sâmbătă. Ca urmare, lucrări la infrastructura de apă şi apă uzată care au început în urmă cu mai bine de trei ani vor fi oprite pentru cel puţin o lună. Blocajul nu se limitează la lucrările respective.

În zonele în care acestea nu sunt finalizate nu pot fi derulate nici alte proiecte finanţate din fonduri europene. Radu Păunescu a precizat că, după prezentarea documentaţiei necesare, lucrările de pe unele străzi din municipiu ar putea fi reluate într-un interval de aproximativ o lună. Întârzierile provocate de astfel de proceduri reprezintă o problemă întâlnită şi în alte unităţi administrativ-teritoriale din România. Prelungirea termenelor poate duce la creşterea costurilor proiectelor europene, iar în anumite situaţii primăriile ajung să nu îşi mai poată recupera fondurile. În acelaşi timp, firmele care au câştigat contractele pot găsi soluţii legale pentru a executa alte lucrări.

Primarul municipiului Tulcea spune că situaţia actuală nu este rezultatul unei dorinţe a vreunuia dintre cei implicaţi şi că fiecare administraţie locală încearcă să îşi apere comunitatea.

„Este fără echivoc că fiecare dintre noi de aici, de la masă, nu ne-am dorit niciodată să ajungem în situaţia asta. Adică niciunul, indiferent de numele lui, că este primar, că este director, că e angajat, nu şi-a dorit ca o investiţie să se împotmolească. Numai că trebuie să îi înţelegem pe fiecare în parte. Eu îl înţeleg şi pe cel de la Ceatalchioi, C.A. Rosetti, Babadag şi îl înţeleg şi pe cel de la Măcin. Îi înţeleg pe toţi pentru că fiecare se luptă pentru interesele localităţii pe care o conduce. De multe ori oamenii n-au cum să mai înţeleagă. <<Băi, m-ai ţinut blocat până acum atâţia ani, am stat în această asociaţie şi uite acum am pierdut finanţarea>>. Şi ce le mai zic eu oamenilor?”, a spus Ştefan Ilie.

Edilul a precizat că administraţia locală îşi asumă responsabilitatea pentru lucrările care au fost oprite şi că obiectivul proiectelor este ca străzile să nu mai fie afectate de intervenţii repetate după finalizarea investiţiilor.

„Ne asumăm răspunderea faţă de lucrările întrerupte. Oamenii trebuie să cunoască că pe o stradă nu este doar primăria sau nu depinde doar de primărie. Pot depinde şi de alţii. Ceea ce am încercat să facem prin aceste proiecte este ca, la final, cetăţeanul să aibă o stradă pe care să i-o garantăm 20 de ani, unde să nu se mai intervină, aşa cum se întâmplă pe străzile Păcii şi Mahmudiei, de exemplu”, a menţionat primarul municipiului Tulcea, Ştefan Ilie.

În ceea ce priveşte stadiul lucrărilor finanţate prin fonduri europene, cele mai avansate sunt cele din municipiul Tulcea şi Mahmudia. La Chilia Veche şi Sulina, investiţiile ar urma să înceapă după finalizarea proiectelor tehnice. Pentru captările de apă de la Carcaliu şi Babadag, însă, execuţia nu a început, fiind necesară mai întâi rezolvarea situaţiei juridice şi cadastrale a terenurilor.

Timp de mai mulţi ani, Primăria municipiului Tulcea a accesat, prin ADI Apă-Canal, fonduri europene atât pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi apă uzată, cât şi pentru proiecte menite să crească gradul de atractivitate al transportului public de persoane.