O întrebare aparent banală adresată unui chatbot de Inteligenţă Artificială (IA) a declanşat o adevărată traumă unui tulcean. ChatGPT a etichetat în mod fals un tulcean complet nevinovat drept colaborator al fostei Securităţi, a dezvăluit, ieri, scriitorul Nicolae C. Ariton, în cadrul unei dezbateri ce a precedat deschiderea expoziţiei „DOSAR TULCEA: Tulcea înainte de 1989, reconstituită prin documentele din arhive”.

La întâlnirea găzduită la Primăria Tulcea la care au parti-cipat şi reprezentanţi ai Consiliul ui Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS),  Nicolae C. Ariton a întrebat dacă motoarelor de deep learning au acces la bazele de date secrete ale statului sau doar inventează realităţi paralele.

În exemplul prezentat de Ariton, victima acestei „erori de calcul” a fost un bărbat care, în perioada comunistă, era doar un adolescent. Interogat de utilizatori, ChatGPT a susţinut  că acesta este o persoană care apare în dosarele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) ca informator.

„Noi avem un exemplu, l-am discutat mai devreme, aici, în Tulcea, cu un distins domn, complet nevinovat, era şi adolescent în perioada comunistă şi care la o întrebare nevinovată, neintenţionată, ChatGPT i-a răspuns că el este un personaj care apare în dosarele CNSAS că este informator. Un celebru turnător pe care noi îl ştim în Tulcea, numele lui de cod era Dan Bărban, şi acel nume este ascuns pentru ChatGPT, în schimb, prietenul nostru, repet, complet nevinovat, a apărut că el este. Omul între timp este traumatizat, au trecut vreo trei săptămâni de atunci. Am intrat şi eu, am verificat, nu mai ştiu acum exact care este situaţia, ChatGPT mi-a dat acelaşi răspuns. L-am întrebat de unde are aceste informaţii şi mi-a spus că din dosarele de la CNSAS. I-am spus că este o greşeală şi că persoana respectivă se pregăteşte să o dea în judecată pe ChatGPT, la care ChatGPT a râs de mine şi a zis nu se poate pentru că eu sunt o entitate electronică şi aşa mai departe. Deci, revin la întrebarea de bază, dacă inteligenţa artificială, toate aceste forme care există în momentul de faţă, au acces la baza dumneavoastră de date direct sau indirect”, a declarat Nicolae C. Ariton.

Mădălin Vasile Hodor, vicepreşedintele Colegiului CNSAS, a explicat că inteligenţa artificială nu poate accesa bazele de date interne ale CNSAS, însă poate utiliza documentele publicate online de instituţie.

„Nu există acces la informaţiile care sunt în bazele noastre de date, dar CNSAS are pe site o gamă foarte largă de documente, pornind de la cele care vizează verificările noastre. Noi postăm adeverinţe de colaborare, acţiuni în instanţă, nume de ofiţeri, nume de colaboratori care au fost publicaţi în monitorul oficial, materiale didactice. Site-ul CNSAS, în privinţa documentelor care se află acolo şi o spun în cunoştinţă de cauză, este cu siguranţă cea mai numeroasă arhivă online cel puţin pe chestiunea comunismului din România şi din toate arhivele din Europa de Est. Noi ne mândrim cu această chestiune, chiar dacă nu ştie foarte multă lume. Deci în materie de acces public la documente şi informaţii, site-ul este foarte, foarte bogat. În modul în care acea informaţie publică este folosită de aplicaţii în modul pe care l-aţi citat dumneavoastră, vă daţi seama că nu putem noi determina. Absolut niciun fel de aplicaţie publică până în momentul ăsta nu are acces la informaţii din bazele de date, la informaţii care sunt în CNSAS. În schimb tot ceea ce este public poate fi accesat, fie de aplicaţii, fie de dumneavoastră ca terţe persoane. Acum au fost foarte multe cazuri, discuţiile sunt întotdeauna contondente, mai ales când e vorba de persoane care se acuză reciproc, dar până la urmă lucrurile astea se pot rezolva fie printr-o solicitare oficială la CNSAS care să clarifice problema în situaţia în care persoanele doresc asta, sau pur şi simplu prin consultarea documentului”, a precizat Mădălin Vasile Hodor.

Expoziţia documentară „DOSAR TULCEA – Tulcea înainte de 1989″ a fost deschisă ieri după-amiază la foişorul fanfarei de pe faleza Ivan Patzaichin. Cele 22 de panouri ale expoziţiei urmăresc atât mecanismele de supraveghere şi control, cât şi realităţi concrete ale oraşului şi ale oamenilor care au trăit în această perioadă.

Primarul Ştefan Ilie a spus că parteneriatul cu CNSAS este important pentru ca tulcenii să cunoască adevărul despre istoria locală, inclusiv aspectele mai puţin cunoscute ale trecutului.

„Această colaborare cred că este oportună pentru fiecare localitate din România şi mai ales pentru fiecare administraţie locală. Nu ştiu cât de mult vom reuşi să schimbăm din percepţia tulcenilor care vor putea cunoaşte nişte adevăruri ale istoriei lor locale. Măcar trebuie să contribuim, fiindcă peste o generaţie sau peste două, probabil într-un moment de raţiune se vor gândi la noi viitorimea şi vor spune <<N-au făcut nimic ca să ne arate adevărul>> de am ajuns astăzi să ne încredem în cei care au făcut universul acesta. Vă mulţumesc pentru colaborare şi îi mulţumesc colegului meu Bogdan Moldoveanu, pentru că împreună cu domnul Mădălin Vasile Hodor au avut această iniţiativă care sper să ajungă la cât mai mulţi tulceni. Aceste lucruri adevărate trebuie să fie cunoscute de cât mai mulţi tulceni, de cât mai mulţi profesori care predau istoria şi care predau orice altceva, şi transmise, fiindcă doar cunoscând adevărul ne putem forma diferite păreri despre viaţa în care trăim şi ne putem organiza corect în viitor, cunoscându-ne şi părţile bune, dar mai ales părţile rele”, a precizat primarul Ştefan Ilie.

Participant la întâlnire, Florin Maghiar, directorul Direcţiei de Investigaţii din cadrul CNSAS şi membru al echipei de documentare, a subliniat dificultatea de a combate negarea unor realităţi istorice documentate ale unor persoane şi necesitatea ca expoziţia dedicată Tulcei să prezinte inclusiv aspectele mai puţin plăcute ale vieţii de dinainte de 1989.

„Pe lângă entuziasmul cu care am primit această invitaţie de a construi împreună o expoziţie legată de Tulcea, a fost nevoie şi de foarte multă perseverenţă şi încăpăţânare. În măsura în care tot la investigaţie se află şi administrarea paginii de Facebook a CNSAS-ului, am observat de foarte multe ori că în postările pe care le făceam sau la postările pe care le făceam existau o sumedenie de comentarii care ne lăsau fără replică. Noi prezentăm în general documente, fotografii sau scurte prezentări ale unor momente sau situaţii pe care le-am întâlnit în dosarele securităţii, iar comentariile, într-o mare măsură, aduceau replici de genul <<Nu este adevărat, minţiţi>>, <<Este o distorsionare a adevărului>>. Ne-a mirat foarte tare acest lucru, negarea evidenţei. Este aproape diabolic să negi un lucru care-ţi este pus sub ochi. Îl vezi, îl citeşti, îl constaţi şi cu toate astea îl respingi ca şi când nu ar exista. Este o chestiune cu care ne lovim practic în fiecare zi, nu numai pe pagina de Facebook a CNSAS-ului, aş spune în întreaga societate. Există o mare parte a oamenilor, a românilor, în ziua de astăzi, care refuză să accepte, refuză să creadă, refuză să ia în seamă nişte chestiuni care poate pur şi simplu nu le convin, pentru că în general nu sunt frumoase. Şi am zis să ne asumăm un oarecare risc în ideea asta de construcţie, de concept al expoziţiei în care să venim cumva uşor în răspăr cu unele credinţe mai degrabă decât argumente pe care populaţia generală le manifestă în viaţa de zi cu zi şi să aducem aceste lucruri care nu sunt de cele mai multe ori nici frumoase, nici plăcute, dar care făceau parte din realitatea cotidiană până în 1989″, a spus Florin Maghiar.

Proiectul ,,DOSAR TULCEA: Tulcea înainte de 1989, reconstituită prin documentele din arhive” este rezultatul unei ample cercetări documentare începute la finalul anului 2025 şi desfăşurate în prima jumătate a acestui an. Istoricii au cercetat fondurile arhivistice ale CNSAS, completând datele cu materiale din colecţiile Arhivelor Naţionale ale României, TVR şi ale Memorialului Sighet. Expoziţia are şi o componentă online, care va permite accesul la un număr mai mare de documente şi materiale decât poate fi prezentat fizic. Arhiva online va cuprinde documente suplimentare din arhiva CNSAS, imagini video de epocă din arhiva TVR şi fotografii din fondul documentar al Memorialului Sighet, toate referitoare la istoria şi viaţa oraşului Tulcea înainte de 1989.

Veritabilul muzeu în aer liber va fi deschis în perioada 1 – 14 octombrie, cu posibilitatea de prelungire în funcţie de condiţiile meteorologice. Ulterior, cele 22 de panouri vor deveni itinerante, urmând să fie expuse în muzee şi şcoli din judeţ.