La jumătatea mandatului actualei conduceri a Consiliului Judeţean Tulcea, am stat de vorbă cu vicepreşedintele Iancu Naciadis despre bilanţul primilor doi ani în administraţia judeţeană. De la provocările coabitării politice într-un executiv format prin alianţă şi până la noile strategii de promovare turistică a Deltei şi a judeţului, vicepreşedintele vorbeşte despre munca în echipă, investiţiile în sănătate şi infrastructură. Într-un interviu acordat Ziarului „Delta”, vicepreşedintele Iancu Naciadis detaliază colaborarea din cadrul conducerii instituţiei, sprijinul acordat comunităţilor locale şi direcţiile prioritare de investiţii ale judeţului. Dincolo de cifre şi organigrame, discuţia atinge subiecte sensibile precum Spitalul Judeţean, echilibrarea bugetelor locale şi mult-aşteptatul drum Tulcea – Chilia.
– Care consideraţi că este cea mai importantă realizare din portofoliul dumneavoastră în aceşti primi doi ani de mandat?
– Pentru început, trebuie să înţelegem că tot ceea ce reuşim să implementăm la nivelul judeţului este un efort concentrat, al unei echipe care trage întotdeauna în aceeaşi direcţie. Nu voi putea niciodată să îmi asum personal realizări ale instituţiei al cărei vicepreşedinte sunt de doi ani, pentru că tot ce am realizat aici a fost făcut în colaborare directă cu echipa managerială şi cu sprijinul tuturor funcţionarilor din cadrul Consiliului Judeţean Tulcea.
– Cum apreciaţi colaborarea cu preşedintele Consiliului Judeţean şi cu celălalt vicepreşedinte? Cum v-aţi împărţit atribuţiile?
– Conducerea Consiliului Judeţean Tulcea funcţionează, aşa cum bine ştiţi, unitar, iar colaborarea între vicepreşedinţi, dar şi cu preşedintele instituţiei, respectiv cu aparatul de specialitate, este una exemplară. Pot să vă asigur că interesul tuturor celor aflaţi în conducerea administraţiei judeţene este de a face performanţă în administraţie şi de a oferi cetăţenilor tulceni servicii publice mai bune. Domnul preşedinte Horia Teodorescu şi-a demonstrat profesionalismul în aceşti ani în care a condus instituţia şi unde a fost creditat de cetăţenii judeţului, prin vot, să continue să facă performanţă în administraţie. În aceste condiţii, cred că am avut şansa de a învăţa de la cel mai bun şi consider că am reuşit, la rândul meu, să performez pe domeniul care mi-a fost atribuit conform organigramei.
– Adesea, funcţia de vicepreşedinte reflectă o alianţă politică la nivel judeţean. Cum funcţionează coabitarea politică în interiorul executivului CJ în momentele în care există viziuni diferite?
– Da, pentru alegerea conducerii Consiliului Judeţean discutăm despre un vot politic şi este normal să fie astfel, într-o democraţie reprezentativă. Eu reprezint Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) Tulcea, iar celălalt vicepreşedinte a fost ales, ca şi preşedintele Horia Teodorescu, din partea Partidului Social Democrat. Şi bineînţeles, pentru că votul popular a fost, de această dată, destul de fragmentat, să spun aşa, a fost nevoie de o alianţă politică pentru stabilirea celor doi vicepreşedinţi. Dar după alegeri, deşi rămân membru AUR şi aproape de politica acestui partid, cred că ar trebui să renunţăm la orice ambiţii politice şi să ne concentrăm pe administraţie, pe idei constructive, pe dezvoltare, pe scurt, pe binele acestui judeţ. Pentru că oamenii asta aşteaptă de la noi: să construim împreună un judeţ performant.
– Care a fost cel mai dificil obstacol administrativ sau birocratic de care v-aţi lovit până acum şi cum l-aţi depăşit?
– Nu pot să spun că am avut parte de obstacole administrative semnificative, iar acest lucru se datorează cooperării exemplare atât din interiorul instituţiei, cât şi cu structurile administrative sau ministeriale de pe raza judeţului Tulcea. Cred că toate pot fi realizate cu sprijinul oamenilor competenţi din jurul nostru: de fiecare dată când simţim că ne putem bloca, apelăm la specialişti şi, cu siguranţă, găsim răspunsul corect pentru soluţionarea oricărei probleme.
– Ce strategie implementaţi pentru promovarea turistică a judeţului şi cum colaboraţi cu operatorii privaţi pentru a atrage mai mulţi vizitatori?
– Mi-a fost încredinţat, într-adevăr, acest domeniu deosebit de important şi de onorant, totodată: cel al promovării turistice a judeţului Tulcea. Cu toate că ne axăm activitatea pornind de la Strategia de Dezvoltare Durabilă, realizată în baza unui proiect european, pot să vă spun că în permanenţă încercăm să identificăm noi soluţii şi noi idei de promovare turistică. Ne-am canalizat eforturile, în ultima perioadă, pe organizarea unor evenimente menite să aducă Tulcea în prim-plan la nivel naţional. Aceste festivaluri, precum cel de la Enisala sau cele organizate pe 1 Mai, de Ziua Copilului, de Sfânta Maria pe Faleza „Ivan Patzaichin” din Tulcea, reprezintă un efort direcţionat către publicul tulcean, dar reuşesc să aducă în judeţul nostru şi un număr important de turişti în fiecare an. Mai mult, în cursul acestui an a fost aprobată înfiinţarea Organizaţiei de Management al Destinaţiei Turistice „Eco-Delta” Tulcea, o structură care are la bază parteneriatul public-privat, care îşi propune să construiască o promovare coerentă şi integrată, care acţionează în colaborare cu mediul privat şi în care am foarte mare încredere că va schimba modul în care abordăm, la Tulcea, domeniul promovării. Participarea la târguri, o prezenţă cât mai activă în mediul online, participarea la competiţii de tipul „Destinaţia Anului” sunt, de asemenea, instrumente extrem de utile pentru o bună promovare a destinaţiei turistice „Judeţul Tulcea”.
– Cum sprijină Consiliul Judeţean comunităţile locale mai mici sau mai puţin dezvoltate pentru a reduce decalajele economice din judeţ?
– Sunt convins că şi dumneavoastră aţi analizat de fiecare dată proiectele de hotărâre supuse dezbaterii şi aprobării plenului Consiliului Judeţean Tulcea referitoare la echilibrarea bugetelor locale şi sunt încrezător că aţi remarcat faptul că ceea ce caracterizează instituţia administraţiei publice judeţene este echitatea. Întotdeauna conducerea Consiliului a făcut eforturi considerabile să susţină echilibrat toate comunităţile locale şi să contribuie la dezvoltarea unitară a întregului judeţ.
– Ce strategii aveţi pentru atragerea de investitori privaţi în zonele de dezvoltare economică ale judeţului?
– Într-adevăr, dezvoltarea economică a judeţului nostru înseamnă automat creşterea calităţii vieţii la nivelul acestei regiuni. Investitorii aduşi la Tulcea înseamnă locuri de muncă, înseamnă profit, înseamnă plusvaloare pe piaţa economică pentru Tulcea. Atragerea de investitori reprezintă o prioritate a actualei conduceri a Consiliului Judeţean, iar investiţiile realizate la nivelul judeţului contribuie decisiv la asigurarea unui cadru optim în acest sens. Continuăm un dialog instituţional cu mediul privat şi avem încredere că deschiderea de care dăm dovadă, disponibilitatea noastră şi interesul crescut în dezvoltarea economică a judeţului sunt factori esenţiali pentru o bună cooperare între sistemul public şi cel privat.
– Spitalul Judeţean de Urgenţă reprezintă mereu un punct sensibil. Ce investiţii în aparatură sau modernizări de secţii s-au finalizat sub coordonarea dumneavoastră?
– Da, Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea în particular şi sănătatea publică în general sunt domenii extrem de sensibile pentru întreaga comunitate şi, implicit, pentru administraţia publică judeţeană. Vreau să vă asigur că tratez cu maximă atenţie tot ceea ce se întâmplă la nivelul spitalului, atât în ceea ce priveşte activitatea curentă, cât şi când discutăm despre amplele investiţii derulate la nivelul celei mai mari unităţi cu paturi din judeţul nostru. Tulcenii merită servicii de sănătate publică de un nivel cât mai înalt şi de aceea ne implicăm constant în asigurarea celor mai bune condiţii pentru atragerea de medici, în beneficiul direct al pacienţilor tulceni. Aş putea să vă spun ce investiţii au fost recepţionate în timpul mandatului meu, dar consider că totuşi nu este corect, dat fiind faptul că această activitate nu s-a aflat în coordonarea mea.
– Ce parteneriate sau proiecte derulează instituţia pentru sprijinirea învăţământului special sau a şcolilor profesionale din judeţ?
– Aşa cum bine ştiţi, Şcoala Specială nr. 14 este una dintre structurile subordonate ale Consiliului Judeţean Tulcea, astfel încât suntem preocupaţi în permanenţă de tot ce se întâmplă în acest domeniu. De la investiţii privind modernizarea clădirii în care funcţionează această unitate şcolară specială – singura de pe raza judeţului nostru – şi până la proiecte mai mici, dar la fel de importante pentru comunitatea mică de acolo, suntem în permanenţă conectaţi la nevoile acestor elevi din Tulcea. În ceea ce priveşte învăţământul profesional, aici lucrurile nu pot fi abordate direct, întrucât ele nu sunt în subordinea noastră. Dar avem o colaborare extrem de fructuoasă cu Inspectoratul Şcolar Judeţean şi susţinem, în fiecare an, o serie de proiecte pe care ni le propun, în baza unor parteneriate iniţiate la solicitarea lor.
– Care sunt cele trei priorităţi absolute pe care doriţi să le lăsaţi finalizate la finalul celor patru ani de mandat?
– Nu pot discuta despre priorităţi personale, pentru că, aşa cum v-am spus, aici nu discutăm despre oameni, ci despre echipe. Dar pot să vă spun că, la nivel instituţional, principalele priorităţi ale Consiliului Judeţean Tulcea se referă chiar la investiţiile în domeniul sănătăţii despre care am discutat mai devreme. De asemenea, o atenţie deosebită este acordată modernizării permanente a infrastructurii rutiere din reţeaua judeţeană, cu un deziderat mai vechi referitor la drumul Tulcea – Chilia.
– Privind înapoi la jumătatea acestui mandat, există vreo decizie administrativă pe care, dacă aţi putea, aţi aborda-o diferit?
– Întotdeauna trebuie să vedem lucrurile în funcţie de contextul lor, astfel încât nici nu ne permitem vreodată să ne referim la provocările administrative drept decizii ce pot fi schimbate. Nu vreau să o priviţi drept lipsă de modestie, dar eu sunt împăcat cu toate deciziile pe care le-am luat în aceşti doi ani de mandat şi cred că chiar am făcut, aşa cum am spus şi în jurământ, tot ceea ce stă în puterea şi priceperea mea pentru binele acestui judeţ.
