Bilanţ la jumătatea mandatului în Ostrov. Primarul Gabriel Neacşu: „Am eliminat principalul blocaj intern: lipsa proiectelor”

Alegerile locale din 2024 au marcat un nou început pentru comuna Ostrov, localnicii alegându-l ca primar pe liberalul Gabriel Neacşu.

În cadrul unui interviu pentru Ziarul „Delta”,  edilul a făcut un bilanţ la jumătatea mandatului. Gabriel Neacşu ne-a vorbit despre cele mai importante realizări din primii doi ani de activitate, dar şi despre problemele dificile pe care a trebuit să le gestioneze.

– Ne aflăm la jumătatea mandatului, primul pentru dvs. ca primar. Dacă ar fi să priviţi în urmă, care este cea mai mare realizare a acestei prime jumătăţi de mandat?

– Cea mai mare realizare este că am reuşit să abordăm simultan toate domeniile prioritare: infrastructură, parte socială, educaţie, cultură şi mediu. Nu ne-am limitat la un singur segment, ci am pregătit din timp documentaţiile tehnice pentru toate nevoile comunei. Astfel, în momentul deschiderii liniilor de finanţare, noi avem proiectele complete şi le putem depune fără întârziere. Această planificare riguroasă reprezintă temelia dezvoltării comunei noastre pe termen lung.

– În campania electorală aţi prezentat o listă de priorităţi. Câte dintre promisiunile de atunci s-au transformat deja în proiecte concrete şi care sunt blocate sau au fost amânate?

– Majoritatea promisiunilor sunt astăzi proiecte cu finanţare asigurată sau documentaţii mature, gata de depunere. Nu avem proiecte abandonate, ci doar prioritizate în funcţie de urgenţe. Am început cu problemele cele mai mari, unde era nevoie de soluţii de durată, nu doar de remedieri temporare. Un exemplu clar este alimentarea cu apă potabilă: dacă în anii trecuţi distribuirea ei era deficitară, astăzi această problemă este rezolvată. Mai mult, avem deja aprobat Studiul de Fezabilitate pentru o staţie nouă de apă, cu capacitate extinsă de stocare, modernizarea reţelei şi digitalizarea procesului de citire a consumului.

– Dacă aţi putea da timpul înapoi cu doi ani, ce decizie aţi lua diferit sau ce greşeală administrativă aţi evita?

– Direcţia strategică ar fi aceeaşi, dar aş impune un ritm şi mai alert încă de la început. În administraţie nu există timp de acomodare; dacă nu eşti implicat zilnic în mod direct, birocraţia tinde să blocheze procesele. Totuşi, privind în urmă, sunt mulţumit că am adoptat măsuri economice ferme încă de la început, lucru care se reflectă pozitiv în bugetul local actual.

– Care sunt principalele trei proiecte de infrastructură sau dezvoltare pe care speraţi să le finalizaţi până la sfârşitul acestui prim mandat?

– Nu aş putea nominaliza doar trei proiecte, deoarece, din perspectiva mea şi a nevoilor comunităţii, toate investiţiile pe care le-am demarat sunt prioritare. Strategia noastră nu a fost să alegem un singur domeniu în detrimentul altuia, ci să tratăm fiecare problemă cu aceeaşi maximă urgenţă. Totuşi, printre priorităţile majore care se află în diferite stadii de execuţie sau pregătire se numără în primul rând infrastructura rutieră. Suntem complet pregătiţi cu documentaţia tehnică pentru asfaltarea drumului DC 37 (Ostrov – Măgurele). Este un drum strategic, care va asigura locuitorilor accesul direct şi rapid la Drumul Naţional. În al doilea rând vorbim despre independenţa energetică, şi anume finalizarea parcului de panouri fotovoltaice (am predat deja amplasamentul săptămâna trecută) şi implementarea sistemului de stocare în baterii, proiect depus la sfârşitul lunii trecute. O altă investiţie este modernizarea şi extinderea iluminatului public pentru care avem studiul de fezabilitate finalizat şi urmează să depunem proiectul până la sfârşitul acestui an. Acesta vizează extinderea reţelei în zonele deficitare şi reducerea costurilor prin utilizarea corpurilor de iluminat economice, de tip LED. De asemenea, dorim să construim terenul sintetic de la şcoală. Proiectul are finanţarea obţinută şi licitaţia finalizată. Urmează predarea amplasamentului în săptămânile următoare pentru demararea efectivă a lucrărilor.

Un alt obiectiv este obţinerea finanţării pentru noua staţie de apă şi pentru reţeaua de canalizare, proiecte unde deţinem studiile de fezabilitate complete şi toate avizele necesare.

– Cum arată situaţia financiară a primăriei? În ce măsură bugetul local a reuşit să acopere nevoile comunităţii şi ce procent din investiţii provine din fonduri europene sau guvernamentale?

– Situaţia financiară este stabilă, datorită unei rigori bugetare aplicate constant. Am diminuat cheltuielile de funcţionare prin reorganizarea aparatului administrativ şi renegocierea contractelor de utilităţi. De exemplu, doar prin schimbarea furnizorului de energie electrică obţinem o economie de câteva zeci de mii de lei anual. Datorită acestor economii, de la 1 ianuarie vom elimina taxele vechi care se suprapuneau inutil cu impozitele. Cetăţenii vor achita strict serviciile directe de care beneficiază: salubrizarea şi iluminatul public. Pentru investiţiile mari ne bazăm masiv pe fonduri europene şi guvernamentale, bugetul local fiind rezervat pentru urgenţe şi pentru asigurarea cofinanţărilor.

– Cum aţi descrie relaţia şi colaborarea cu Consiliul Local în aceşti doi ani? Aţi reuşit să construiţi majorităţi pentru proiectele importante sau v-aţi lovit de blocaje politice?

– Aşteptările cetăţenilor faţă de administraţia locală sunt din ce în ce mai mari, ceea ce reprezintă un semnal democratic excelent. În faţa acestei responsabilităţi, Consiliul Local a înţeles că proiectele de interes public nu trebuie blocate. Chiar dacă există dezbateri, am reuşit să construim majorităţile necesare deoarece argumentele noastre au fost întotdeauna tehnice, fundamentate şi orientate către comunitate, nu politice.

– Fiind la primul mandat, cum s-a schimbat percepţia dumneavoastră despre funcţia de primar din interior, comparativ cu ceea ce credeaţi din exterior?

– Din exterior se observă doar rezultatul final, însă din interior realizezi complexitatea reală a acestei funcţii. Sunt zile în care trebuie să gestionezi operativ situaţii din domenii complet diferite într-un interval foarte scurt: de la asistenţă socială şi avize de mediu, până la infrastructură şcolară sau reţele de utilităţi. Este o activitate care solicită o rezistenţă mare la stres, dar satisfacţia de a debloca proiecte importante compensează efortul.

– Care este cea mai frecventă nemulţumire pe care cetăţenii v-o transmit în audienţe sau pe reţelele de socializare şi cum încercaţi să o rezolvaţi?

– Cetăţenii îşi doresc servicii publice de calitate, continue şi prompte. Depunem eforturi zilnice pentru a le asigura, însă am implementat şi măsuri ferme de responsabilizare. Am transmis somaţii pentru întreţinerea proprietăţilor private, am aplicat popriri pentru neplata obligaţiilor fiscale şi am recurs la debranşări în cazul consumatorilor de apă care înregistrau debite majore. Atâta timp cât instituţia îşi îndeplineşte îndatoririle, este corect ca respectul şi responsabilitatea să fie reciproce în comunitate.

– Cum aţi gestionat aparatul administrativ din primărie? Aţi găsit o echipă performantă sau a fost nevoie de o reorganizare a instituţiei pentru a funcţiona în ritmul dorit de dumneavoastră?

– A fost necesară o eficientizare a structurii administrative. Am comasat anumite compartimente şi am optimizat fluxurile de lucru. Echipa instituţiei s-a adaptat acestui ritm, iar economiile realizate confirmă viabilitatea deciziei.

– Care a fost cel mai critic moment sau cea mai mare criză cu care v-aţi confruntat în aceşti doi ani şi cum aţi gestionat-o?

– Provocări apar zilnic, însă gestionarea optimă a reţelelor de utilităţi în paralel cu restructurarea bugetară a fost cel mai important test. De exemplu, asigurarea continuităţii furnizării apei în perioadele secetoase, concomitent cu elaborarea documentaţiei pentru noile bazine de stocare, a necesitat o coordonare strictă. Am depăşit aceste momente prin prezenţă activă în teren şi decizii administrative rapide.

– Există proiecte pe care comunitatea şi le doreşte mult, dar pe care nu le puteţi implementa din cauza birocraţiei sau a lipsei de fonduri? Cum le explicaţi acest lucru cetăţenilor?

– Birocraţia este o realitate tehnică, însă noi am eliminat principalul blocaj intern: lipsa proiectelor. Pentru obiectivele majore, cum sunt canalizarea sau modernizarea drumurilor, studiile şi avizele sunt finalizate. Atunci când ritmul depinde de deschiderea liniilor de finanţare externe, le comunic stadiul exact în mod transparent. Cetăţenii apreciază această deschidere şi faptul că primăria are documentaţia pregătită, aşteptând doar lansarea sesiunilor de depunere.

– Mai sunt doi ani până la următoarele alegeri locale. Care este prioritatea absolută pentru a doua jumătate a mandatului dumneavoastră?

– Prioritatea absolută o reprezintă implementarea proiectelor care beneficiază deja de finanţare şi depunerea imediată a celor pe care le avem pregătite, de îndată ce se deschid axele de finanţare. Totuşi, privind realist spre viitor, marea provocare pe care o anticipez nu va fi atragerea fondurilor nerambursabile, ci asigurarea cofinanţărilor din bugetul local. Dorind să intervenim simultan şi susţinut pe toate aceste planuri, sumele pe care primăria va trebui să le aloce ca parte proprie vor fi considerabile pentru fiecare proiect. De aceea, gestionarea riguroasă a bugetului local rămâne principala mea preocupare, pentru a ne asigura că deţinem capacitatea financiară de a implementa fiecare oportunitate de dezvoltare obţinută.

– Cum răspundeţi criticilor aduse de opoziţia politică din localitate în această perioadă de mijloc de mandat?

– Le răspund prin fapte. Într-o democraţie, opoziţia vorbeşte, iar administraţia eficientă livrează. Oamenii ştiu să facă diferenţa.

– Având în vedere experienţa acumulată în aceşti doi ani, aveţi în plan să candidaţi pentru un al doilea mandat pentru a continua proiectele începute?

– În acest moment, atenţia mea nu este îndreptată spre alegeri sau spre o candidatură, deoarece administraţia nu este despre persoana mea. Prioritatea mea este ca munca echipei din primărie să se traducă în rezultate concrete.