În timp ce proiectul de lege privind introducerea obligatorie a uniformelor şcolare încinge spiritele pe holurile Parlamentului şi împarte societatea civilă în tabere adverse, două dintre instituţiile de elită din Tulcea demonstrează că vestimentaţia distinctivă poate funcţiona ca un liant comunitar, nu ca o constrângere organizatorică. În timp ce iniţiatorii legii mizează pe reducerea bullyingului, iar reprezentanţii elevilor şi ai Ministerului Educaţiei invocă alte priorităţi bugetare, Liceul Teoretic „Grigore Moisil” şi Colegiul Naţional „Spiru Haret” oferă un contraargument solid, bazat pe ani de bune practici: uniforma nu este o limitare a libertăţii, ci o emblemă a apartenenţei şi o barieră în faţa discriminării sociale.
Directorul Liceului Teoretic „Grigore Moisil”, prof. Camelia Ivanov: „Câteodată şi cadrele didactice poartă însemnele liceului. Pentru noi este o mândrie”
Directorul Liceului Teoretic „Grigore Moisil”, prof. Camelia Ivanov, spune că susţine menţinerea uniformelor în forma actuală, explicând că uniformele au fost introduse în urmă cu patru ani, când şcoala se afla în reabilitare, iar cursurile se desfăşurau la Liceul Tehnologic Agricol „Nicolae Cornăţeanu”.
„Conducerea liceului este de acord cu menţinerea uniformei şcolare în formula de acum: gimnaziu şi liceu, culori separate dar cu sigla brodată sau aplicată. Elevii au început să se conformeze, din ce în ce mai mult. Acesta este al patrulea an şcolar de implementare. Nevoia de a purta uniforma a venit în perioada când eram în reabilitare şi activităţile didactice se ţineau la Liceul Tehnologic <<Nicolae Cornăţeanu>>, pentru siguranţa lor şi pentru a-i putea deosebi. La implementare am consultat şi elevii şi părinţii şi cadrele didactice, răspunsul fiind pozitiv într-o formulă covârşitoare. Câteodată şi cadrele didactice poartă însemnele liceului. Pentru noi este o mândrie”, ne-a declarat prof. Camelia Ivanov.
Directoarea consideră că purtarea unui articol vestimentar distinctiv, precum un tricou cu sigla şcolii, nu reprezintă o cheltuială foarte mare pentru familii. În cazul celor cu posibilităţi financiare reduse, şcoala poate găsi soluţii pentru a-i ajuta pe elevi, aşa cum s-a întâmplat şi în anii trecuţi.
„Cred că purtarea însemnelor şcolii sub forma unei piese vestimentare distincte, cum este tricoul, nu aduce un prejudiciu atât de mare imaginii elevilor noştri sau bugetului familiei. Pentru familiile defavorizate, se găsesc soluţii de ajutor din partea şcolii, aşa cum am mai făcut şi în alţi ani, discret”, a precizat directoarea.
Despre violenţa şcolară, prof. Camelia Ivanov spune că liceul încearcă să-i facă pe elevi să înţeleagă importanţa unor valori precum empatia, incluziunea şi respectul.
„În ceea ce priveşte violenţa şcolară, sub toate formele, încercăm să conştientizăm elevii ca valorile esenţiale cultivate de şcoală sunt: empatia, incluziunea, respectul, excelenţa academică”, a explicat prof. Camelia Ivanov.
Directoarea a mai subliniat că şi profesorii, alături de întregul personal al şcolii, trebuie să aibă o ţinută decentă şi îngrijită.
Directorul Colegiului Naţional „Spiru Haret”, prof. ing. Adina-Laura Voicu: „Şcoala nu trebuie să se transforme într-o pasarelă de modă”
La Colegiul Naţional „Spiru Haret” din Tulcea uniforma face parte din tradiţia şcolii. Conducerea liceului susţine continuarea purtării uniformelor şcolare, subliniind însă că o astfel de măsură trebuie stabilită prin consultarea elevilor, părinţilor şi profesorilor, nu impusă rigid la nivel naţional.
„Pragmatic vorbind, o obligativitate rigidă, impusă mecanic la nivel de sistem naţional, generează adesea rezistenţă, aşa cum s-a văzut, mai ales la nivelul Consiliului Naţional al Elevilor. Ca director, consider că o ţinută distinctivă asumată participativ – prin consultarea Consiliului Şcolar al Elevilor, a Consiliului Reprezentativ al Părinţilor şi a Consiliului Profesoral, în fiecare şcoală – este o măsură benefică”, spune directorul Colegiului Naţional „Spiru Haret”, prof. ing. Adina-Laura Voicu.
Directoarea a dat ca exemple sistemele de învăţământ din Marea Britanie, Franţa şi Germania, unde vestimentaţia şcolară este asociată cu identificarea instituţiei, disciplina şi sentimentul de apartenenţă.
„Educaţia modernă şi bunele practici din marile sisteme educaţionale europene, precum cel britanic, francez sau german, demonstrează că vestimentaţia şcolară funcţionează optim nu ca instrument de constrângere sau <<chin organizatoric>>, ci ca vector de identificare, sobrietate şi mândrie instituţională. Acest simbol vestimentar delimitează spaţiul de învăţare de cel recreativ, cultivă disciplina interioară şi protejează ethosul şcolii”, a explicat directoarea.
Prof. ing. Adina-Laura Voicu consideră că uniformele pot contribui şi la reducerea diferenţelor sociale dintre elevi, deoarece diminuează competiţia legată de hainele de firmă şi de posibilităţile financiare ale familiilor.
„Şcoala nu trebuie să se transforme într-o pasarelă de modă sau într-un spaţiu al etalării puterii financiare a familiilor. De aceea cred că adoptarea unei ţinute comune neutralizează presiunea de grup legată de branduri şi statut socioeconomic, punând accentul pe ceea ce este şi ce poate elevul, nu pe eticheta hainelor sale. În acord cu Planul Naţional de Combatere a Violenţei Şcolare şi valorile noastre UNESCO, mediul şcolar devine astfel unul al siguranţei psihologice şi al egalităţii reale de şanse”, a spus prof. ing. Adina-Laura Voicu.
Printre avantajele unei astfel de măsuri, aceasta a menţionat identificarea mai uşoară a elevilor în incinta şcolii, prevenirea accesului persoanelor străine neautorizate şi redu-cerea diferenţelor sociale. De asemenea, uniforma poate contribui la formarea unui sentiment de apartenenţă la comunitatea şcolară.
„Plec de la un avantaj major, şi pe fondul desfăşurării celor două acte de violenţă gravă semnalate recent în instituţiile şcolare din Bistriţa şi Piteşti, şi anume cel al securităţii sporite, fiind posibilă identificarea vizuală imediată a elevilor în perimetrul şcolar şi prevenirea infiltrării persoanelor străine neautorizate, aspect critic de siguranţă şcolară. Al doilea motiv se raportează la două valori ale educaţiei, echitatea şi incluziunea, respectiv atenuarea polarizării sociale şi a anxietăţii vestimentare zilnice. Însă foarte important pentru noi, comunitatea haretistă, este sentimentul de apartenenţă prin construirea unui etos comun şi ataşamentul faţă de valorile comunităţii”, a precizat directoarea.
Pe de altă parte, directoarea a atras atenţia că o uniformă rigidă, învechită sau incomodă poate fi percepută ca o limitare a libertăţii de exprimare a elevilor şi părinţilor.
„Printre dezavantaje eu aş enumera riscul perceperii introducerii uniformei în cadrul şcolilor ca o îngrădire a libertăţii de exprimare a elevilor şi părinţilor, dacă designul este rigid, învechit sau neconfortabil, dar şi presiunea financiară asupra familiilor, în lipsa unor mecanisme de sprijin social”, a subliniat prof. ing. Adina-Laura Voicu.
Citiţi continuarea în ediţia tipărită a Ziarului DELTA.
