În timp ce oraşul numără 123 de clădiri încadrate în clase de risc seismic, opt blocuri riscă să piardă finanţarea guvernamentală din cauza lipsei acordului unanim. Primarul Ştefan Ilie a anunţat primele exproprieri la blocul Belvedere în termen de două luni.
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 pe scara Richter produs în noaptea de marţi spre miercuri, la ora 02:48, în zona seismică Vrancea şi resimţit puternic inclusiv în Dobrogea, readuce în prim-plan vulnerabilitatea clădirilor din municipiul Tulcea.
Seismul vine într-un moment critic pentru administraţia locală, care riscă să piardă o finanţare guvernamentală de peste 90 de milioane de lei destinată consolidării a opt blocuri cu risc seismic ridicat, din cauza birocraţiei şi a refuzurilor unor proprietari.
Deşi cutremurul de miercuri, produs la o adâncime de 120,8 kilometri, nu a provocat pagube a Tulcea, unda de şoc funcţionează ca un avertisment serios pentru un oraş în care fondul locativ are nevoie urgentă de intervenţii structurale. Conform datelor centralizate la nivelul municipiului, în Tulcea figurează oficial 123 de clădiri încadrate în clase de risc seismic: una în clasa I (cu pericol ridicat de prăbuşire), 29 în clasa a II-a, 92 în clasa a III-a şi una în clasa a IV-a. Specialiştii atrag însă atenţia că aceste cifre provin din inventare realizate la momente diferite şi trebuie interpretate cu prudenţă, deoarece numărul imobilelor expertizate nu reflectă neapărat totalul real al clădirilor vulnerabile din oraş.
Merită reamintit în acest context că, la sfârşitul lunii trecute, Primăria Municipiului Tulcea a semnalat o situaţie pe care o descrie drept „absurdă”. Municipalitatea a reuşit să atragă peste 90 de milioane de lei de la Ministerul Dezvoltării pentru reabilitarea şi consolidarea a opt blocuri încadrate în categorii de risc seismic. Este vorba despre imobilele 1A, 1B şi 1C de pe strada Portului, pentru care s-au alocat câte 18 milioane de lei, precum şi despre blocurile A5 (strada Babadag), Belvedere, M1, D Unirii şi A4, care beneficiază de finanţări cuprinse între 5 şi 11 milioane de lei fiecare. Cu toate că primăria a plătit deja expertizele tehnice, proiectarea şi a obţinut autorizaţiile de construire, proiectele bat pasul pe loc, iar alte municipii din ţară, precum Buzău, fac deja presiuni la nivel central pentru a prelua banii blocaţi la Tulcea.
Blocajul este generat de legislaţia actuală, care impune un acord unanim, de 100%, din partea tuturor deţinătorilor de spaţii, deşi peste 70% dintre locatari şi-au dat deja acordul în adunările generale. Pentru ca banii să poată fi accesaţi, persoanele fizice trebuie să depună extrasele de carte funciară care atestă intabularea apartamentelor, însă numai la cele trei blocuri de pe strada Portului lipsesc zeci de astfel de documente. Situaţia este complicată atât de opoziţia unor proprietari, cât şi de cazurile în care aceştia sunt plecaţi în străinătate sau au decedat fără ca moştenitorii să fi dezbătut succesiunile. În paralel, persoanele juridice care deţin spaţii comerciale la parter refuză sau amână depunerea documentelor pentru ajutorul de minimis, temându-se că îşi vor întrerupe activitatea şi vor pierde chirii pe durata celor câteva luni de şantier.
Pus în faţa riscului real de a pierde finanţarea, primarul Ştefan Ilie a anunţat că, dacă în următoarele două luni proprietarii nu vor depune actele necesare, municipalitatea va demara procedurile administrative de expropriere pentru cauză de utilitate publică, primele vizate fiind spaţiile comerciale de la parterul blocului Belvedere. Primarul a explicat că, odată aprobată hotărârea în Consiliul Local, exproprierea produce efecte imediate şi permite intrarea constructorului în şantier, chiar dacă foştii proprietari aleg să conteste în instanţă valoarea despăgubirilor. Mai mult, Ştefan Ilie a avertizat că despăgubirile vor fi calculate de evaluatori autorizaţi în funcţie de gradul de degradare şi riscul seismic al imobilului, nu la preţul dorit pe piaţa liberă.
În încercarea de a debloca situaţia pe cale amiabilă, primarul le-a reamintit proprietarilor de spaţii comerciale că, în cazul unui cutremur puternic care ar duce la avarierea şi evacuarea blocului, activitatea lor ar fi oricum oprită definitiv, nu doar pentru câteva luni. Totodată, edilul a făcut un apel public către copiii şi nepoţii proprietarilor vârstnici, inclusiv către cei stabiliţi în străinătate, să se implice în rezolvarea actelor de intabulare.
Ştefan Ilie a subliniat că lucrările de consolidare vizează fundaţiile şi structura de rezistenţă, fiind mult mai costisitoare decât o simplă izolare termică, iar dacă fondurile guvernamentale se vor pierde, proprietarii riscă să fie nevoiţi să suporte pe viitor aceste costuri uriaşe din propriul buzunar.
