Guvernul a anunţat că urmează să aprobe o ordonanţă de urgenţă privind reduceri de cheltuieli în sistemul bugetar care cuprinde o serie de 50 de măsuri. Printre aceste măsuri se regăsesc şi câteva care se referă în mod explicit la administraţiile locale.
Guvernanţii spun că acestea sunt menite să stopeze cheltuială iresponsabilă a banilor publici, respectiv, cheltuieli de personal raportate la număr de locuitori, gradul de colectare a veniturilor, dar şi o limitare a bugetului alocat pentru organizarea evenimentelor.
Despre măsurile din pachet, primarul Ştefan Ilie, preşedintele PNL Tulcea, consideră că sunt gândite haotic, fără consultarea autorităţilor locale, şi că statul riscă să fie dat în judecată pentru concedierea fără motiv temeinic a angajaţilor consideraţi „în plus”.
„Acest pachet de măsuri este făcut haotic, fără o consultare prealabilă a autorităţilor locale sau a structurilor asociative. Am citit draftul şi înţeleg foarte bine că se doreşte reducerea cheltuielilor, în schimb, acestea trebuiesc armonizate cu legislaţia. În momentul în care, prin această ordonanţă dai afară sau anulezi posturile vacante, este posibil ca hotărârea să nu fie votată în Consiliul Local. Sau, mai este situaţia în care elimini nişte directori care, dacă decizia nu este armonizată cu legislaţia, aceştia vor acţiona în instanţă şi vom pierde. Adică, în draft sunt nişte omisiuni şi nu sunt de acord cu aceste idei. De fiecare dată, indiferent de partidul politic care a fost, atunci când s-a vorbit de diminuarea cheltuielilor a fost pusă şi autoritatea locală în discuţie, probabil din solidaritate, să dea exemplu, deşi este clar că nu de aici se face economie. O ordonanţă de genul ăsta poate fi atacată de orice angajat care se simte neîndreptăţit că i se ia funcţia. Consider că trebuie revizuite măsurile şi constituite pe baza informaţiilor trimise de structurilor asociative”, ne-a declarat Ştefan Ilie.
De asemenea, instituţiile cu mai puţin de 50 de angajaţi vor fi reorganizate. Scopul principal al acestor schimbări ar fi descentralizarea serviciilor publice de la nivel central către nivelul judeţean, care ar avea o mai mare apropiere de cetăţeni.
Primarul evidenţiază şi faptul că administraţiile locale funcţionează din bugetul local, astfel că nu se justifică redu-cerile de personal sau remanierea unor instituţii din subordine, care nu ar aduce venituri la bugetul de stat, al cărui deficit încearcă guvernanţii să îl acopere.
„În plus, pe lângă toate aceste lucruri, faptul că ne anulează nişte posturi nu produce vreo economie la bugetul consolidat al statului, căci angajaţii din administraţia locală funcţionează pe bugetul propriu, economia se produce când se taie din funcţiile ministerelor. Dacă noi dăm afară azi jumătate din angajaţi, ne rămân nişte bani cu care primăriile cu lipsă de personal să fie nevoite să angajeze firme de consultanţă, pentru a putea rezolva nişte chestiuni ce ţin de investiţii, de exemplu. Dacă vorbim de bugetul de la început de an, acesta este format din venituri proprii şi din taxa pe valoare adăugată, calculată în funcţie de cât de dezvoltată este localitatea respectivă. Acela este bugetul local, dacă nu mai avem voie să angajăm, nu este clar că banii ne rămân tot nouă?! Iar în ceea ce priveşte evenimentele locale, atât timp cât banii pentru un spectacol, eveniment sau orice altă activitate, sunt stabiliţi şi votaţi în cadrul Consiliului Local, nu văd cum ar putea interveni statul aici. Dacă eu propun să nu se facă un eveniment, Consiliul Local zice că <<da>>, dacă eu propun 2 lei bugetul pentru un eveniment, CL-ul zice 2.000.000 de lei şi eu spun <<nu>>, dar nu am niciun drept de vot, astfel că decizia este la Consiliul Local”, a susţinut Ştefan Ilie.
O altă măsură cuprinsă în planul de reformă prevede că inspectoratele şcolare judeţene, direcţiile de sport şi de cultură, direcţiile de sănătate publică, direcţiile sanitar-veterinare şi inspectoratelor şcolare vor trece în subordinea autorităţilor judeţene de la 1 ianuarie 2025.
„1 ianuarie 2025 va marca începutul procesului de descentralizare a serviciilor publice la nivel local. Direcţiile judeţene de sport, direcţiile judeţene de cultură, direcţiile de sănătate publică, direcţiile sanitar-veterinare şi inspectoratele şcolare vor fi transferate către autorităţile publice judeţene. Acesta va fi primul pas pentru a realiza o descentralizare corespunzătoare a serviciilor publice şi pentru a le apropia de cetăţeni”, a explicat ministrul Marcel Boloş, miercurea trecută.
