Dintre cei 30 de membri care formează Consiliul Judeţean Tulcea în mandatul 2024 – 2028, 12 sunt figuri noi printre aleşii judeţeni.
PNL are 11 consilieri judeţeni, doi dintre aceştia fiind la primul mandat. PSD are 13 consilieri locali, şase dintre ei au făcut parte şi din mandatul trecut, iar unul în mandatul 2012-2016. AUR, un partid nou intrat în Consiliul Judeţean, are şase consilieri, unii dintre ei obţinând în trecut mandate pe listele altor partide.
Unul dintre consilierii judeţeni aflaţi la primul mandat este Alexandru Filip, PNL, care ne-a răspuns la setul de întrebări adresat, de altfel, tuturor noilor consilieri locali şi judeţeni.
Alexandru Filip are 36 de ani şi este născut în Piatra-Neamţ. A absolvit Facultatea de Geografie cu Master în Managementul Activităţilor şi Resurselor Turistice din cadrul Universităţii Bucureşti, în anul 2012.
În prezent Alexandru Filip este manager de destinaţie în cadrul Organizaţiei de Management al Destinaţiei – OMD Municipiul Tulcea şi proprietar şi administrator la pensiunea turistică Casa Filip din Sarichioi.
În Consiliul Judeţean, face parte din Comisia pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătate, cultură, protecţie socială, activităţi sportive şi turism.
– Când aţi decis să vă implicaţi în politică şi ce anume v-a convins să faceţi acest pas?
– Am făcut pasul spre politică în 2020, când am hotărât să candidez independent pentru funcţia de primar al Comunei Sarichioi. Mă adaptasem locului şi inaugurasem pensiunea Casa Filip din Sarichioi. O bună parte din viaţa familiei mele era deja strâns legată de Sarichioi şi am simţit că vreau şi pot să fac mai mult pentru oamenii săi. Candidatura de atunci şi implicarea politică ulterioară la nivelul judeţului au venit din această dorinţă de a face mai mult pentru comunităţile din care fac parte. În ciuda faptului că majoritatea dintre noi strâmbăm din nas când auzim de politică, şi pe bună dreptate uneori, cred că trebuie să conştientizăm că deciziile politicienilor ne influenţează decisiv viaţa, indiferent că vrem sau nu vrem. Cu cât suntem mai mulţi implicaţi în politică, cu atât mai bine e pentru comunitate şi pentru noi toţi.
– Care credeţi că este percepţia tulcenilor despre Consiliul Judeţean?
– Personal, cred că tulcenii nu cunosc foarte bine cu ce se ocupă Consiliul Judeţean. Şi cred că e valabil în orice alt judeţ din ţară. Asta pentru că e uşor de înţeles ce face şi cu se ocupă primarul, primăria, însă de multe ori e mai dificil de ştiut şi înţeles ce are în administrare Consiliul Judeţean.
Se ştie că de la Consiliul Judeţean vin nişte bani pentru comunităţi, se cunoaşte că forul judeţean are în administrare anumite servicii sau obiective, cum e Spitalul Judeţean de exemplu, dar cred că se cunosc mai degrabă frânturi.
Totodată, nu putem să trecem cu vederea că românii în general, şi tulcenii nu cred că fac excepţie, se simt din ce în ce mai departe de cei care îi conduc şi de instituţiile conducătoare. Cred că e valabil şi pentru Consiliul Judeţean Tulcea. N-o spun cu reproş pentru cineva, cât subliniind o realitate pe care cu toţii, noi cei din noua legislatură a CJ-ului, trebuie să o conştientizăm.
Gândindu-mă la ambele lucruri pe care le-am punctat mai sus, cred că va fi obligatoriu ca CJ-ul să aibă o comunicare mai eficientă şi o activitate mai transparentă. Trebuie găsite pârghii de apropiere şi de consultare a cetăţenilor. Doar aşa poate creşte atât eficienţa activităţii CJ-ului, cât şi încrederea cetăţenilor în instituţie. Din poziţie de consilier judeţean eu voi încerca să pun umărul la aceste lucruri.
– În viziunea dvs., care sunt principalele probleme ale judeţului, dar şi ce soluţii propuneţi prin care le puteţi soluţiona?
– Cred că problemele şi provocările judeţului Tulcea sunt în principal legate de economie, de nevoia unui trai mai bun. Suntem un judeţ de graniţă, care în ciuda unor avantaje importante geografice (deschidere la mare şi Dunăre, Delta Dunării, teren şi climă propice pentru agricultură) are şi multiple dezavantaje (populaţie mică întinsă pe-o suprafaţă mare, departe de vestul Europei, fără conexiuni importante de transport). Când tragem linie vedem că suntem un judeţ unde oamenii au venituri destul de mici. Din păcate, avem un judeţ din care mai degrabă se pleacă. Iar acest lucru nu poate fi oprit decât prin creşterea nivelului de trai, care înseamnă locuri de muncă mai bine plătite, servicii de sănătate şi educaţie decente, facilităţi de bază (apă, gaze, canalizare, curent electric), reţele de transport rutier eficiente şi modernizate. Iar pentru toate acestea e nevoie de bani! De asta pun economia în centrul discuţiei despre problemele şi provocările judeţului Tulcea.
Discutând despre soluţii, o să mă refer la ceea ce stăpânesc cel mai bine: industria turismului. Eu cred că judeţul Tulcea este departe de a-şi atinge potenţialul turistic. România nu-i Croaţia, Grecia, Spania, Italia, ţări unde turismul contribuie cu peste 10% din Produsul Intern Brut, dar eu cred că se poate apropia de ele şi acest lucru se poate face doar dacă prioritizăm zonele cu cel mai mare potenţial turistic, cum e Tulcea cu a sa Deltă. Creşterea numărului de turişti şi a veniturilor din această industrie dă naştere la ce spuneam mai sus că avem nevoie: locuri de muncă mai bine plătite şi mai mulţi bani în bugetele locale, care se transformă în servicii de sănătate, educaţie, în drumuri, în reţele de gaze şi apă etc. În consecinţă, aş prioritiza dezvoltarea sectorului turistic prin orice modalitate: infrastructură, facilităţi fiscale, promovare etc.
– Ce proiecte doriţi să iniţiaţi în acest mandat?
– Aşa cum am spus şi public atunci când mi-am anunţat candidatura din partea PNL Tulcea, dar şi după dobândirea mandatului de consilier judeţean, priorităţile mele vizează trei direcţii clare:
Sprijinirea antreprenoriatului – Populaţia judeţului Tulcea a scăzut cu 9,3% faţă de cea din 2011. Este printre cele mai mari declinuri demografice din România. Pentru a stopa această situaţie e nevoie de soluţii imediate, iar stimularea mediului de afaceri este una dintre ele. Crearea unui accelerator de afaceri poate fi o soluţie prin care fondatorii de startup-uri din Tulcea pot fi adulţi la aceeaşi masă cu scopul de a dezvolta noi idei de business şi de a atrage împreună fonduri nerambursabile prin instrumentele guvernamentale şi europene.
Protejarea mediului – Judeţul Tulcea este considerat un caz unic în Europa datorită faptului că peste 70% din suprafaţa sa este arie protejată. Ne mândrim cu Parcul Naţional Munţii Măcinului şi 33 de Rezervaţii Naturale. Plus, desigur, Delta Dunării, singura rezervaţie a Biosferei din România, inclusă şi pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Delta e un loc unic în lume, de o valoare inestimabilă. Dar pe cât e de frumoasă, pe atât de fragilă. Ecosistemele sunt într-o permanentă ameninţare venită din două părţi: transformarea naturală şi firească a locului şi prezenţa propriu-zisă a omului. Decolmatarea canalelor, monitorizarea activităţii turistice şi stoparea braconajului trebuie să fie obiective nenegociabile.
Dezvoltarea turismului – În ciuda tuturor bogăţiilor naturale (Delta Dunării, Munţii Măcin) şi cultural-istorice (mozaic multi-etnic, cetăţi antice, crame de tradiţie), judeţul Tulcea nu reuşeşte să-şi atingă nici pe departe potenţialul turistic. Judeţul Constanţa a înregistrat anul trecut de 10 ori mai mulţi turişti decât Tulcea, iar Bihor, un judeţ mult mai sărac din punct de vedere tu-ristic, de 4 ori mai mulţi. Tulcea trebuie să fie unul dintre cele mai turistice judeţe din toată ţara. Tulcea poate să atragă mult mai mult interes şi din partea turiştilor străini. Înfiinţarea Organizaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Judeţul Tulcea trebuie să devină o prioritate. Aceasta poate crea cadrul prin care autorităţile locale unde există activitate turistică şi reprezentanţii mediului de afaceri din HoReCa să se pună la aceeaşi masă pentru a deveni o voce unitară şi pentru a valorifica potenţialul într-o manieră profesionistă, integrată şi coordonată.
– Ce faceţi în timpul liber? Care sunt hobby-urile dumneavoastră?
– Încerc să petrec cât mai mult timp cu băieţii mei. E prioritatea mea personală. Sunt la vârsta în care au nevoie de apropierea noastră, a părinţilor. Mai în glumă mai în serios, ştiu că peste ceva ani o să mă rog de ei să petreacă timp cu mine şi-o să strâmbe din nas, aşa că profit din plin acum. Chiar dacă îţi storc energia pe de-o parte, pe de cealaltă îţi oferă extrem de multă bucurie şi împlinire, lucruri care te fac să mergi mai departe, să ai mai multă putere, să-ţi găseşti ambiţia.
Mă relaxează cititul şi caut să-mi respect obiectivul personal, de a citi câte o carte pe lună. Momentan sunt un pic în urmă, dar sper să recuperez de sărbători. Când am timp mă bucur de câte un meci al echipei favorite (ţin cu Liverpool) şi mai arunc câte un ochi şi la Ceahlăul Piatra-Neamţ (rămâne prima dragoste fotbalistică). Iar în rarele situaţii când pot, indiferent de anotimp, mai fac câte-o drumeţie pe munte (cea mai recentă a fost în Piatra Craiului). Liniştea muntelui e ceva la care ţin tare mult, iar cel mai tare mă încarc în Masivul Ceahlău, muntele copilăriei mele. Cert e că mereu am fost atras de natură, probabil că asta m-a şi dus către Facultatea de Geografie (Universitatea din Bucureşti), în ciuda faptului că eu am absolvit Colegiul Naţional de Informatică din Piatra-Neamţ.
– La final, un mesaj pentru tulcenii care v-au votat, dar şi pentru cei care nu au făcut-o.
– Alegerile au trecut şi nu cred că mai trebuie să vorbim despre oameni care ne-au votat şi oameni care nu ne-a votat, ci doar despre români, despre tulceni.
Le transmit tuturor că vor găsi în mine mereu un parteneriat de dialog. Şi voi încerca din postura de consilier judeţean să micşorez această distanţă dintre instituţii/politicieni şi cetăţeni. Nu uit că acolo, ca în orice altă funcţie politică, sunt un reprezentant al oamenilor, asta stând la baza activităţii mele.
Profit de ocazie, ţinând cont că suntem în luna decembrie, să le urez să aibă parte de sărbători fericite alături de cei dragi. Liniştea de a fi cu familia şi prietenii, bucuria sufletească şi veselia petrecerilor să le dea putere cât pentru întreg anul viitor. Mulţumesc!
În ediţiile următoare vom continua prezentarea consilierilor locali şi judeţeni aflaţi la primul mandat.