Copiii, tinerii şi adulţii din diaspora ucraineană şi românească vor învăţa limba naţională a celor două ţări în cadrul unui proiect ce are ca prioritate dezvoltarea socială peste graniţe.

Proiectul „Îmbunătăţirea accesului la educaţie în regiunile de frontieră ca un factor important al socializării şi integrării în Uniunea Europeană” a fost lansat, ieri, în cadrul unei conferinţe care a adunat laolaltă atât români, cât şi ucraineni, la Tulcea.

Proiectul transfrontalier urmăreşte să ofere tinerilor din regiunile de graniţă acces mai bun la educaţie şi oportunităţi reale de integrare socială şi profesională.

Următoarele 10 luni vor fi dedicate curriculei şi realizării unui manual pentru învăţarea limbii române pentru ucrainenii din România şi a limbii ucrainene pentru românii din Ucraina.

„Noile transformări înregistrate la nivelul Uniunii Europene au impus reconsiderarea importanţei cooperării transfrontaliere şi definirea unui nou concept de susţinere a dezvoltării zonelor de graniţă. Obiectivele stabilite pentru cooperarea transfrontalieră sunt multe, dar am punctat promovarea cooperării între regiunile, comunităţile şi autorităţile situate de o parte şi de alta a frontierei pentru rezolvarea unor probleme comune, cooperarea şi implementarea unor proiecte care să contribuie la dezvoltarea comunităţilor sub aspectul creşterii nivelului de trai şi al dezvoltării economice. Proiectul are o durată de 18 luni, trei dintre acestea au trecut deja cu partea de început a oricărui proiect. Următoarele 10 luni vor fi dedicate realizării curriculei şi unui manual după care să se poată învăţa limba română pentru ucrainenii din România şi limba ucraineană pentru românii din Ucraina”, a declarat preşedintele Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Tulcea, Carmen Simionescu.

Proiectul vizează organizarea procesului educaţional şi adaptarea refugiaţilor din Ucraina pe teritoriul României – municipii urbane din judeţul Tulcea şi regiunea Odesa. De asemenea, prin Centrul educaţional şi de formare creat în Tulcea şi Ucraina proiectul va aduce beneficii procesului de învăţământ în zonele situate la graniţa dintre Ucraina şi România.

„Este normal ca vocea noastră să fie auzită, chiar dacă nu facem parte din Uniunea Europeană. Având relaţii foarte strânse, culturale şi istorice create de ani, am dori să luăm experienţa României care a intrat în Uniunea Europeană din 2007. (…) Luând în considerare că România este un partener important pentru Ucraina, am început cu proiectele şi instrumentele pe care le-a acordat Uniunea Europeană pentru relaţii transfrontaliere. Am început pe programe şi instrumente de finanţare. Fără susţinere financiară este foarte greu să mergi înainte. (…) Când am venit cu ideea să facem un proiect împreună cu doamna Carmen Simionescu, Ucraina era în război şi era foarte complicat să realizăm proiecte, existând un risc. Mulţumesc doamnei Carmen că a avut încredere în noi şi ne-a dat posibilitatea să mergem pe acest drum, care n-a fost uşor. Războiul se va termina, cel puţin aşa sperăm noi, dar relaţiile dintre oameni rămân cele mai importante. Oamenii care i-au primit pe ucrainenii refugiaţi cu multă căldură. Este normal ca aceste relaţii să se îmbunătăţească şi să facem ceva bun pentru noi, copiii noştri şi un viitor prosper. Atunci am văzut că ucrainenii care sunt de etnie română vin aici şi nu ştiu limba română şi invers. Ideea proiectului era să învăţăm limba statului”, a spus în cadrul conferinţei Liliana Ivanovna Gologan, preşedintele AURDS.

Nicolae Bibu, city managerul municipiului Tulcea, a anunţat suportul necondiţionat pe care  Primăria Tulcea îl va acorda în astfel de demersuri care susţin educaţia, şi nu numai, ori de câte ori va fi necesar.

„Sigur că susţinerea autorităţilor locale sau cel puţin a Primăriei Tulcea s-a simţit încă din primele zile. De la începerea războiului am acordat toate mijloacele şi resursele pe care le-am avut la dispoziţie. Lucrul acesta se întâmplă şi în continuare ori de câte ori este nevoie. În ceea ce priveşte accesul la învăţarea limbii, sunt mulţi români de vârsta mea sau mai mari care au învăţat ucraineană uitându-se la televizor înainte de 89, perioadă în care nici n-aveam ce urmări la TV. Eu am copilărit într-un cartier unde se vorbea ucraineană, rusă. Tulcea este un loc în care multiculturalismul este important, există şi face parte din viaţa noastră. Felicitări pentru ceea ce faceţi. Întotdeauna dacă o să aveţi nevoie de suportul nostru el va fi, ca şi până acum, necondiţionat”, a menţionat Nicolae Bibu.

Colaborarea cu autorităţilor locale în demararea unor astfel de proiecte este foarte importantă, iar ea va putea genera o dezvoltare economică intensă, a punctat reprezentantul  Prefecturii Tulcea, Daniela Petroschi.

„Faptul că din partea conducerii s-a luat decizia ca cineva să participe la această lansare reprezintă suportul pe care instituţia îl oferă tuturor proiectelor de acest fel. Sperăm că educaţia în sine, că este pentru limbă, sănătate, reprezintă calea spre un progres. Dacă o putem face împreună, cu atât mai mult putem să ne întărim unii pe alţii. De regulă, graniţa unei ţări este un punct de progres economic şi cultural, iar zona noastră, Delta, este un model de armonie în dezvoltare. Evident că aşteptăm ca aceste proiecte şi această colaborare să se traducă şi într-o dezvoltare economică intensă. Mult succes”, a declarat Daniela Petroschi.

După cel de-Al Doilea Război Mondial mulţi ucraineni stabiliţi în România erau nevoiţi să-şi vorbească limba în secret pentru a nu fi marginalizaţi de societate, deoarece nu se făcea diferenţa între limba ucraineană şi rusă. Astăzi, urmaşii celor de atunci nu mai ştiu limba ucraineană, iar cursurile oferite în cadrul proiectului le va oferi oportunitatea de a-şi afla rădăcinile şi obiceiurile.

„Mă bucur foarte mult că aţi reuşit să începeţi acest proiect, mai ales că eu fac parte din generaţia care a fost o victimă a celui de-Al Doilea Război Mondial. Doamnele de aici ştiu cât s-au chinuit să înfiinţeze din nou Uniunea Ucraineană, pentru că după Al Doilea Război Mondial a fost un fel de opinie publică împotriva ruşilor, iar oamenii nu făceau diferenţa dintre ruşi şi ucraineni. Şi atunci toţi cei care vorbeau rusă, ucraineană sau alte dialecte de genul au fost marginalizaţi, astfel că ei se ascundeau. Prin urmare, tatăl şi fratele meu au primit nume româneşti, noi am primit nume româneşti, şi limba nu s-a mai promovat ca şi generaţie, pentru că bunicii noştri se ascundeau s-o mai vorbească. Tot ce am învăţat în copilărie sunt câteva cuvinte şi o poezie cu iepuraşul. Dacă nu cunoşti limba nu poţi să transmiţi mai departe poezii, cântece, folclor. Obiceiurile cuprind şi colinde, rugăciuni şi atunci este foarte greu să le înveţi mecanic. De aceea salut foarte mult cursurile acestea de limbă ucraineană la care eu sigur voi participa, alături de fiul meu. Vă doresc mult succes în implementarea proiectului”, a spus consilierul judeţean Raluca Cacencu.

Prioritatea programului este dezvoltarea socială peste graniţe, iar scopul este îmbunătăţirea accesului egal la servicii incluzive şi de calitate în educaţie, formarea profesională şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea unei infrastructuri accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienţei la educaţie şi formarea la distanţă şi online.

Proiectului transfrontalier ROUA 00342 face parte din Programul Interreg VI-A NEXT România – Ucraina 2021-2027, cofinanţat de Uniunea Europeană şi de statele participante în program.

Cei doi parteneri din proiect sunt Asociaţia „Strategie UE pentru Regiunea Dunării” – Odesa (partener principal) şi Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Tulcea – Tulcea (partener secundar).

Bugetul total alocat pentru acest proiect se ridică la 281.439,96 euro şi se întinde pe o perioadă de 18 luni.