Un incident de o violenţă extremă petrecut recent în judeţul Cluj, unde o ambulanţă reală a fost atacată cu pietre, bâte şi topoare din cauza unui zvon fals propagat pe platforma TikTok, readuce în atenţia publică pericolul iminent al ştirilor false. Şoferul autospecialei a fost rănit în urma agresiunii unei mulţimi furioase.

Avocatul Felix Andrei, decanul Baroului Tulcea, avertizează că România se confruntă cu un vid legislativ major în faţa acestui fenomen şi solicită măsuri urgente.

Mitul „ambulanţei negre”, amplificat de algoritmi şi AI

Contextul atacului de la Cluj are la bază un videoclip distribuit pe TikTok care readuce în prim-plan un mit urban din anii ’90: existenţa unei „ambulanţe negre” care răpeşte copii pentru trafic de organe. Dacă după Revoluţie zvonul se propaga prin viu grai pe fondul fricii generale, astăzi tehnologia a transformat o poveste absurdă într-o armă reală.

„Implicarea destul de gravă este a tehnologiei, prin acest clip care a fost distribuit fără eticheta inteligenţei artificiale, ceea ce a amplificat confuzia. Platformele sociale şi tehnologia AI amplifică mesajul, iar algoritmii favorizează conţinutul senzaţionalist. Este un cerc vicios. Frica generează distribuire, iar distribuirea generează multă frică. Se pare că este un cerc din care încă n-am ieşit”, a declarat pentru Ziarul „Delta” av. Felix Andrei.

Deşi Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a intervenit rapid pentru a dezminţi informaţia, amintind publicului că „ambulanţa nu răpeşte, ambulanţa salvează”, iar Ministrul Sănătăţii a condamnat ferm atacul, răul fusese deja comis.

Vidul legislativ din România: De ce nu pot fi pedepsiţi autorii dezinformării?

Incidentul a deschis o dezbatere aprinsă privind lipsa unui cadru legal de sancţionare pentru cei care promovează şi viralizează informaţii false care pot genera haos public.

Potrivit decanului Baroului Tulcea, legislaţia penală actuală din România este ineficientă în astfel de cazuri. Articolul 404 din Codul Penal (comunicarea de informaţii false) se aplică doar în situaţii specifice, în general când fapta pune în pericol securitatea naţională sau induce în eroare autorităţile. O postare pe reţelele sociale, oricât de periculoasă ar fi prin consecinţele ei sociale, nu se încadrează uşor în aceste tipare juridice stricte.

„Răspunsul meu este pentru că legislaţia actuală nu prevede sancţiuni exprese pentru acest tip de dezinformare. Ne aflăm în acest moment într-un vid legislativ. Şoferul a fost rănit şi este un caz care arată că dezinformarea online nu este o problemă virtuală, ci poate pune în mod real vieţi în pericol”, explică specialistul în drept.

 Părinţii din comunităţile mici sau izolate, cei mai vulnerabili în faţa ştirilor false

În opinia avocatului, dezinformarea online speculează o vulnerabilitate emoţională profundă: siguranţa copiilor. Din acest motiv, părinţii din comunităţile mici sau izolate devin primele victime ale manipulării. În aceste zone, pe fondul unei încrederi scăzute în instituţiile statului, informaţia circulă rapid prin reţelele sociale şi sub formă de zvonuri locale.

„Cred că ar fi în primul rând părinţii, în special în comunităţile mai mici sau mai izolate, unde încrederea în instituţii poate fi mai scăzută şi unde informaţia circulă mai mult prin bârfă şi reţele sociale. Dezinformarea exploatează o frică fundamentală, cea pentru siguranţa copiilor, ceea ce o face deosebit de puternică şi greu de combătut”, spune avocatul Felix Andrei.

Decanul Baroului Tulcea aminteşte că la nivel internaţional, eforturile sunt la rândul lor blocate în compromisuri. Comisia Europeană încearcă încă din 2022 să implementeze o legislaţie comună pentru aceste infracţiuni informatice. Cu toate acestea, acordurile încheiate de UE cu marile companii tehnologice au oferit platformelor libertatea de a-şi crea proprii algoritmi de moderare, lăsând spaţiul digital extrem de permisiv în faţa postărilor care instigă la ură sau frică.

Patru soluţii pentru combaterea fenomenului: Interzicerea TikTok nu este o opţiune

Întrebat dacă blocarea unor platforme precum TikTok ar putea reprezenta o soluţie, decanul Baroului Tulcea respinge categoric această idee, catalogând-o drept un scenariu nerealist la nivel global şi ineficient în faţa evoluţiei tehnologice.

Avocatul Felix Andrei propune, în schimb, un set de patru măsuri concrete: modificarea legislaţiei, responsabilizarea platformelor, reacţia rapidă a autorităţilor şi educaţia media.

„O primă soluţie ar fi modificarea legislaţiei sau completarea acesteia pentru a include sancţiuni pentru dezinformarea care pune în pericol siguranţa publică. O a doua soluţie ar fi educaţia media, astfel încât oamenii să fie ajutaţi să înveţe să verifice sursele şi să nu distribuie informaţii neverificate. O a treia soluţie, ca propunere, ar fi responsabilizarea platformelor TikTok, Facebook şi altele, care ar trebui să eticheteze clar conţinutul generat de inteligenţa artificială şi să elimine rapid dezinformarea periculoasă. Poate nu în ultimul rând, este la fel de importantă şi reacţia rapidă a autorităţilor prin dezminţirea promptă a informaţiilor false aşa cum a procedat MAI”, a precizat avocatul.

Avocatul Felix Andrei subliniază că singura modalitate în care putem să prevenim stările de frică, de panică generate de astfel de postări este doar educaţia, şi a oferit ca exemplu un proiect implementat deja cu succes la nivel naţional de Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR).

Citiţi continuarea în ediţia tipărită a Ziarului DELTA.